1,646 matches
-
lutul din care va modela statuia, dublul material. Iată contradicția profundă trăită de Strindberg, contradicția dintre atașamentul față de materie și dorința de a se elibera de apăsarea ei. Iată și de ce teatrul este pentru dramaturgul suedez spațiul prin excelență al concretizării puternicei tensiuni dintre lutul sculptorului și imaterialitatea viselor. Pirandello sau camera aparițiilor și marionetele eitc "Pirandello sau camera aparițiilor și marionetele ei" Odată cu Pirandello, jocul dublurilor și întrepătrunderea, specifică teatrului, dintre material și imaterial, dintre realitate și iluzie readuc în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Teatrul Jarry va apela, în consecință, la „toate halucinațiile susceptibile de a fi obiectivate”. La acele halucinații care dau poate o formă, un trup fantomelor lăuntrice ca și imaginilor din vis. La acele „halucinații alese ca principal mijloc dramatic”, pentru concretizarea cărora Artaud se gândește la „o anumită putere de deflagrație pe care ar urma să o aibă gesturile și cuvintele. O realitate căreia să-i surprindem deopotrivă fața și reversul”. Într-adevăr, materialitatea teatrului, așa cum este ea definită în „Manifest
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cel acțional. Acestea sunt, în mare, intențiile. Și poate mai e loc și pentru altele, care se vor „trezi” pe măsură ce se citește, se reflectează, se compară, se construiește etc. Cât despre realizările efective, acestea sunt lăsate la dispoziția dumneavoastră prin concretizări la nivelul evaluărilor întreprinse - care trebuie evaluate și ele cu diferite prilejuri... Autorul 1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactictc "1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactic" 1.1. Argumente pentru o cultură evaluativă 1.2. Școala și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
un rol mai mult tehnic, centrarea este restrânsă la obiective, comportamentul devine criteriul ultim al gestului educativ, iar evaluarea se dovedește mai mult o acțiune secvențială, terminală. Definițiile care se sprijină pe identitatea evaluare = judecare prezintă avantajele că recurg la concretizări practice ușoare, permit o lărgire a variabilelor avute în vedere, sunt permisive la experiențe și expertize și nu conduc la pierderi de timp în analiza datelor; au însă dezavantajele că se sprijină pe rutină și, un fapt empiric neverificabil, li
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
satisfăcător rezultatele preconizate, adică de a le vedea concretizate în comportamentele și atitudinile absolvenților, prin eforturi determinate la nivel macroși microstructural. Randamentul școlar este dat de nivelul de pregătire teoretică și acțională a elevilor, reflectând o anumită concordanță a acestor concretizări cu conținutul circumscris de programele școlare. Evaluarea școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune trei momente relativ distincte: măsurarea, aprecierea rezultatelor școlare și adoptarea măsurilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și deschisă. Presupune și o parte invizibilă sau „misterioasă”. Ea însăși poate fi un construct cultural sau rezultatul unei opinii sau reprezentări personale. Profesorii se bazează uneori pe ipoteze de lucru, pe aproximări ale competențelor având ca referențial ultim niște concretizări posibile ale acestora. Așa cum scrie și Perrenoud (1998, p. 49), competența e o chestiune de conformism și obișnuință. Nu putem afirma cu certitudine că o competență a fost achiziționată complet, pentru totdeauna. Din faptul că un elev, la un moment
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
lor? Cu cât ne înălțăm „mai sus” în ceea ce privește convenirea criteriilor de reușită - altfel spus, cu cât ne „îndepărtăm” de elevi -, cu atât se accentuează funcția normativă a evaluării. E nevoie de un echilibru între cele două tendințe și de o concretizare a acelor dimensiuni care să favorizeze progresul și accelerarea dezvoltării intelectuale și spirituale a educaților. Temă de reflecție În ce circumstanțe, la ce teme și cum îi putem coopta pe elevi în stabilirea „regulilor de joc” ce ghidează evaluarea? Pot
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
notării individualizate se caracterizează prin încercarea de raportare a rezultatelor obținute de elevi la alte rezultate individuale realizate de aceiași elevi în timp. Nota va măsura achiziții educaționale prin raportarea lor la alte achiziții anterioare. Modalitatea individualizată de notare servește concretizării unor programe de instruire diferențiate. Norma de referință este unică, iar profesorului îi revine sarcina s-o structureze și s-o actualizeze ori de câte ori este nevoie. Temă de rezolvat Meditați la avantajele și dezavantajele notării prin raportare la grup, ale notării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
iar profesorului îi revine sarcina s-o structureze și s-o actualizeze ori de câte ori este nevoie. Temă de rezolvat Meditați la avantajele și dezavantajele notării prin raportare la grup, ale notării prin raportare la standarde fixe (obiective) și ale notării individualizate. Concretizarea faptică a notării se realizează în funcție și de specificul disciplinelor evaluate. Astfel, în cazul disciplinelor exacte, prezintă un randament mai ridicat notarea după bareme, pe când în cazul disciplinelor umaniste, dă mai mult randament notarea analitică. Notarea după bareme are
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se pot identifica două variante ale efectului „halo”. Cea dintâi este constituită de efectul „blând” (forgiveness behaviour), caracterizat prin tendința de a aprecia cu indulgență persoanele cunoscute, comparativ cu cele necunoscute. „Nou-venitul” este întâmpinat cu mai multă circumspecție. A doua concretizare este dată de eroarea de generozitate. Aceasta intervine când educatorul are anumite motive pentru a se manifesta cu o anumită indulgență: tendința de a prezenta o realitate la modul superlativ, dorința de a masca o stare de lucruri reprobabilă, interesul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
career paths. Key words: tests, cognitive ability, assessment, atitude, vocational counselling. 1. Spre o nouă generație de teste. Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC) Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive (BTPAC) cuprinde 23 de teste și reprezintă concretizarea unei noi generații de teste psihologice. În trecut, testele psihologice au fost produse fără întemeiere teoretico-experimentală foarte riguroasă. Nevoia practică de a avea instrumente de măsurare a aptitudinilor psihice a presat asupra psihologilor care au elaborat instrumente de măsură încă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
project is due to the fact we are consequent, we believe in what we say, in what we promote, in what we do. Key words: psychologie management, managerial experience, European project. 1. Introducere Studiul pe care îl deschidem acum este concretizarea unei dorințe mai vechi: de a scrie în domeniul managementului în psihologie. Vă prezentăm un mod de acțiune și rezultatele acestuia, ca un demers coerent (valori, viziune, strategii) și o atitudine. Da, atitudinea este crucială în psihologie astăzi, iar în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
diferite amenajări și constucții pe raza mai multor sate, precum profesorul Pălăduță de la Axente Sever, în anii ’70 (Gabor, 2001, pp.269-270) sau preot de țară la Jiblea Nouă (unul dintre satele bine cunoscute), în nordul județului Vâlcea etc. Pentru concretizare, poate fi văzut însă și cazul comitetului școlar de la Moșna, județul Sibiu din anii ’30, ( Șotropa, Șotropa, 2001, p. 158). Precum Banca Mondială, DIFID, World Learning, UNDP etc. Cum ar fi Fundația pentru o Societate Deschisă, Fundația pentru Dezvoltarea Societății
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
există prin concret. Să-și asume concretul, să-l integreze, să-l deturneze, iată tot atâtea probleme pe care e obligat să și le pună orice spectacol. Acesta e pariul lui, pe care-l regăsim și în cazul supravegherii, unde „concretizarea” coprezenței devine esențială. Supravegherea, se înțelege de la sine, reclamă existența a doi termeni cu grade diferite de vizibilitate. Diferențierea poate atinge un maximum în situația paradigmatică în care una dintre persoanele implicate este perfect vizibilă, iar cealaltă pândește ascunsă undeva
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
bază care trebuie avută În vedere este: EMBED Equation.3 (5.1) În care: EMBED Equation.3 = indicele productivității muncii; EMBED Equation.3 = indicele producției. Această corelație exprimă faptul că, prin introducerea progresului tehnic, munca trebuie să fie mai productivă, concretizarea realizându-se prin creșterea mai accentuată a productivității față de cea a producției. O relație Între cei doi indici nu poate decât să ne ducă la concluzia că introducerea progresului tehnic n-a avut În vedere și finalitatea lui, aceea de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
percepe simultan pe mai multe canale (auditiv, scriptic, vizual); f) principiul echilibrării elementelor abstracte cu cele concrete - publicul are capacități limitate în a percepe conceptele abstracte, de aceea vorbitorul trebuie să găsească echilibrul optim între conceptele abstracte și modalitățile de concretizare a lor; g) principiul persuasiunii - vorbitorul trebuie să-și planifice strategiile de persuadare, de convingere a publicului pe care îl solicită să adere la ideile exprimate de el; h) principiul selecției - publicul percepe selectiv informațiile furnizate de vorbitor, căutând acele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional. Este un comportament cu rol esențial în constituirea și întreținerea relațiilor interumane. Formularea unor răspunsuri suficient de informative la întrebări, folosirea unor strategii ale politeții pozitive (vezi infra), empatizarea cu celălalt sunt concretizări ale susținerii comunicative pe care vorbitorul o oferă interlocutorului, dându-i sentimentul apartenenței la grup, satisfăcându-i nevoia de cooperare, de aprobare, de apreciere. Comportamentul reflexiv este o formă de răspuns prin care vorbitorul curent reflectă ceea ce a spus interlocutorul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ocupat”, „a avea mult de lucru la serviciu”, „a fi reținut la serviciu” sunt însă argumente valide pentru un refuz; dacă în cultura română sunt acceptate scuze doar parțial argumentate („am avut o problemă”), în cultura spaniolă este necesară particularizarea, concretizarea, explicitarea problemei respective (Mihăilescu, 2006, ms.). Performarea unui act de vorbire cu același conținut propozițional poate genera implicaturi contextuale diferite de la o cultură la alta. De exemplu, în culturile africane, a te întâlni pe stradă cu o femeie și a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin aplicarea întăririi și feedbackului. Când oamenii primesc recompense, informații sau sentimente pozitive pentru că au făcut ceva, este mai probabil să facă acel lucru în situații similare în viitor. Pedeapsă va scade probabilitatrea de a face același lucru altădată. După concretizarea schimbărilor dorite, acestea trebuie să fie permanentizate. Dacă evaluarea programului a dovedit eficientă să trebuie realizată instituționalizarea schimbării, aprobarea formală a schimbării. Schimbările referitoare la structura și politica organizației pot fi mai ușor instituționalizate decât cele referitoare la relațiile interumane
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
datele și echipamentele periferice între utilizatorii conectați. La sfârșitul anilor ’80 erau disponibile principalele resurse informatice necesare dezvoltării sistemelor ERP: calculatoare rapide, rețele, sisteme de gestiune a bazelor de date. Tehnologia bazelor de date a avut un rol hotărâtor în concretizarea inițiativei sistemelor integrate. Volumul de date care trebuie stocat, pr elucrat și manipulat într- o organizație este foarte mare - SGBD- urile relaționale s-au dovedit a fi mijlocul adecvat de management al datelor. În ultimul deceniu al secolului XX, existau
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
1, tehnic vorbind, CRM nu pare greu. Atunci de ce proiectele CRM încă dau greș? Explicația ar fi aceea că succesul nu depinde de tehnologie și sistemul de aplicații ales, ci de filosofia de management al marketingului și de modul de concretizare a acesteia într-o strategie de cucerire a clienților. Avantajele oferite de soluțiile informatice CRM în condițiile unei noi strategii de marketing sunt: reducerea costurilor de publicitate; axarea politicii firmei pe nevoile clienților, constatarea rapidă a eficienței unei campanii de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
nu reușesc să trezească interesul publicului sau nu au suficientă putere de convingere. 1. Elaborați și prezentați un plan de marketing pentru o instituție care oferă servicii educaționale, prin care să promovați o nouă ofertă educațională. 2. Mixul de marketing... Concretizare la instituția dumneavoastră. 3. Care sunt diferențele majore dintre marketingul serviciilor educaționale și marketingul comercial? Bibliografietc "Bibliografie" Alécian, S., Foucher, D. (1996), Guide du management dans le service public, Collection Service Public, Les Editions d’Organisation, Paris. Allaire, Y. (1998
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
sau întrupări: de la agenți inteligenți, roboți software (softbotsă sau roboți ai cunoașterii (knowbotsă la organisme digitale, specifice vieții artificiale. Ingineria genetică, științele cognitive, nanotehnologia sau protezările biologice, realitatea virtuală și telerobotica, democrația cibernetică sunt câteva dintre domeniile care concurează pentru concretizarea ontologiei virtuale și a ideologiei postumanului. Entitățile virtuale care populează aceste spații conceptuale sunt cel mai adesea situate în zona liminală dintre realitatea fizic-materială și ficțiune (ca eroii din literatura și cinematografia cyberpunk, de la conștiințe umane upload-ate la inteligențe artificialeă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau artiști, teorii care la începutul mileniului al treilea par scenarii de science-fiction. Dacă se acceptă faptul că știința cuprinde între granițele ei un gram de ficțiune, iar ficțiunea accede la statut ontologic corporal, prin concretizările tehnologice, atunci postulatele tehnoculturale ale ființei postumane sunt legitimate. Teoreticienii și oamenii de știință postmoderni susțin o asemenea ipoteză, astfel că imaginarul cultural actual nu este decât o construcție a contextului existențial recent. Aceste modele schimbabile de subiectivitate, identitate și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgizare a ființei umane sunt analizate în principal în ipostaza protezării. În al doilea rând, noțiunea de cyborg este discutată cu specificații de origine, de definiție și de tipologie, de la analogia istorică om-mașină la miturile și ficțiunile contemporaneității și la concretizările contingente ale corporealității. De la ilustrările ficționale la „cyborgii printre noi”, noile paradigme ontologic-imaginale pendulează între mecanicism și vitalism, normalitate și anormalitate sau între monstruozitate și naturalețe. Teoriile inteligenței și vieții artificiale sunt analizate, demontate și privite cu ochi critic, de la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]