713 matches
-
domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și Safta, cu domiciliul actual în Suedia, 64152 Katrineholm, Ronngatan 3 E, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Râșnov, str. Crișan nr. 21, județul Brașov. 96. Johansson Mirela, născută la 12 octombrie 1968 în Iași, județul iași, România, fiica lui Condur Laurențiu și Mihailiuc Ionela, cu domiciliul actual în Suedia, 51561 Svaneholm, Barrvagen 2, cu ultimul domiciliu din România, Iași, sos. Păcurari nr. 31, bl. 539, sc. D, et. 2, ap. 11, județul Iași. 97. Vincze Katalin, născută la 31 octombrie
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
lunii pătrundeau prin ferestrele mari, luminându-l ca ziua... Era cald și liniște, o liniște îmbietoare la somn. Se auzea doar răsuflet de om, liniștit, în somn. Mi-era teamă să n-adorm și eu. Deodată, vecinul meu de pat, Condur, unul din cei mai sârguincioși colegi, s-a ridicat în șezut, și a început, cu ochii închiși, să declame gesticulând, fragmente din „De Amicitia” .. de chiar credeai că discuta cu cineva... Parcă ar fi convorbit, chiar însuși Laelius, cu ginerii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
20 ian., 1996 50 Viorica Toporaș - sacrificiul și răsplata (Cafeaua de dimineață), Aurel Leon, „Monitorul”, 9 ian., 1996 51 Pentru suflet și minte - Triada plasticii - Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 1 feb., 1996 52 În arta plastică, talentul e doar începutul... - Maria Condur, 21 feb., 1996, p. 4 53 Eminescu - sursa de inspirație în arta plastică - Brăduț Florescu, „Cotidianul”, 15 ian., 1996 54 Pentru suflet și minte - harul artistic - Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 7-13 iunie, 1996, p.4 55 Carnet plastic - simfonii plastice în
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
din Iași multă p restanță .” Nu întâmplător acad. Valeriu Cotea îi găzduiește producțiile „cotnărești” în monumentala sa lucrare „Podgoria Cotnari” Iată câteva mostre: Destin nemuritor Zdrobiți sub nemiloasa apăsare Dur ferecați în camera torturii, Copii toamnei simt că-și pierd condurii Și amintirea unei vieți de floare. Sub forța care cată să-i doboare în suflet simt tot greul loviturii Ce pune capăt simplu aventurii Ce se încheie totuși cu onoare. Iar lacrimile grele curg șiroaie Și se transformă în râuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al zecelea an al existenței sale. L a această vârstă cade în pahar în valuri grele, ca untdelemnul , cu nua nțe ruginii.” Sau cum scrie Eminescu: „Nimic mai dulce decât toamna La umbra verde de platan Să bei într-un condur de doamnă Un vin de patruzeci de ani.” Dar scriind despre Cotnari, poeții nu au în vedere doar vinul ce l-a făcut celebru. Acolo sunt ruine de cetate dacică, acolo sunt ctitorii a măritului Ștefan, acolo, nu departe, au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Adesea, se refugiază În natură nu doar ca ambient ci ca un dar al Creatorului Întru Înobilarea patriei: „E atâta calm În cumpăna naturii Că prinzi, zvâcnind, ăn muguri pe poteci Culorile comorilor, când treci. ...Și toamnei mele Îi aud condurii...” (Sunet de aramăă ...Și un mic semn al optimismului din totdeauna: „Povara grea Spinarea de-ți curmă, Aruncă Tot ce-i de prisos În urmă Să urce șoimii inimii Mai sus.” (Nu-s drumuri) În Cuvântul Înainte la volumul din
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
o zi de primăvară, cu ochi de toporași și obraji ca floarea de cais. Era o zi care își flutura mantia țesută din razele soarelui de dimineață senină aruncată peste dealurile albastre. Acea zi purta ciuboțica cucului în chip de conduri și își unduia grațios trupul de silfidă cu mersul de cadână. Era o zi de primăvară adevărată, care ne-a cucerit sufletele însetate de lumină și liniște. De undeva, un cântec de cuc sau poate numai un ecou ne însoțea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
posibilitate se realizează prin transferul obiectului din ținuta „de reprezentare“ în aceea domestică, de obicei odată cu trecerea lui în mâinile unei noi generații. Catinca Puricescu (eroina romanului Lascar Viorescu al lui W. de Kotzebue) apărea la micul dejun încălțată cu conduri de atlas alb; „acești pantofi făcuseră parte din zestre și, neavând alt prilej de a-i întrebuința, îi slujeau acum de papuci“. La un nivel social inferior, întruchipat la orașe de lumea meseriașilor și a negustorilor, iar la sate de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lehămetește și de binefacere și de tot, zicând: Oameni buni, faceți dar cum v-a lumina Dumnezeu!" (Ion Creangă, Povestea unui om leneș) (g) "Și mare fu uimirea celor două surori, când Cenușăreasa scoase dintr-un buzunar un al doilea condur pe care-l puse în picior. În aceeași clipă sosi și nașa fetei." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (h) "Noi a zis fratele cel mai mare suntem lebede numai cât stă soarele pe cer; îndată ce soarele apune ne căpătăm iar înfățișarea omenească
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
distra de minune, uită de povețele nașei ei. Când auzi prima bătaie a orologiului, de la miezul nopții, se ridică și fugi sprintenă ca o căprioară. Prințul o urmă, dar nu o prinse. În grabă, se întâmplă să-i cadă un condur din sticlă, pe care prințul îl culese." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (g) "A fost odată o fetiță zglobie și drăgălașă, pe care o iubea oricine de cum o vedea. Dar mai dragă decât oricui îi era bunicii, care nu știa ce daruri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din vâlceaua cu flori îi apare din nou și-i dăruiește un dafin fermecat ale cărui flori erau talismane prețioase. Cu ajutorul lor, el devine invizibil și le urmărește pe prințese, despre care nimeni nu știa unde dansează de-și rod condurii într-atât. Intră cu ele în camera lor și vede îndată cum dușumeaua se deschide dând spre o galerie subterană, pe unde ele merg spre un palat înveselit de lumini, nestemate și muzică. Niște lăutari cântau de zor dansuri, hora
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mireasă a tânărului basileu Constantin Isaurianul, de către Kesarion Breb, în numele episcopului Platon din Sakkoudion și, indirect, al împărătesei Irina. Întregul episod se construiește pe baza unui [18] macro-textem celebru, și anume basmul Cenușăresei 421. Câteva dintre elementele poveștii (întâlnirea, motivul condurului) apar în capitolul VIII, însă deznodământul ("recunoașterea") se consumă abia în capitolul următor. Tot aici întâlnim și o serie de formule specifice basmului, care includ, pe lângă titlul capitolului și formula "vestea-poveste", o reprezentare feerică ("de basm") a Bizanțului ca "figură
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Exerciții de "inginerie constituțională": problema referendumului (Daniel ȘANDRU) / 179 Referendumul și rolul său constituțional (Ioan STANOMIR) / 183 Referendumul inițiat de cetățeni. O modalitate de sporire a legitimității în politica românească (Sergiu GHERGHINA) / 185 Modificarea prevederilor constituționale referitoare la referendum (Georgeta CONDUR) / 191 Capitolul 11: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎNTRE TRECUT ȘI VIITOR / 197 Standarde internaționale. Jurisprudență constituțională. Propuneri de revizuire a Constituției (Cristi DANILEȚ) / 197 Capitolul 12: PROCURORUL MAGISTRAT? STUDIU DE LEGISLAȚIE ȘI JURISPRUDENȚĂ (Cristi DANILEȚ) / 219 Capitolul 13: DEFINIREA DREPTURILOR
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Calitatea sporită a politicilor propuse și creșterea transparenței sunt doar două dintre beneficiile imediate. În timp, ele se vor reflecta în gradul de încredere al populației și în legitimitatea procesului politic în general. Modificarea prevederilor constituționale referitoare la referendum Georgeta CONDUR În septembrie 2007 am fost organizator al unei audieri publice având tema: "Reforma constituțională o necesitate?". Acel eveniment avea loc nu cu mult timp după o decizie a parlamentului de suspendare a președintelui țării și după campania pentru referendumul de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din cadrul aceleiași Facultăți, cu lucrarea de diplomă în Filosofia dreptului european, referitoare la "Perspective asupra subiectului în unele curente și școli de filosofie juridică europeană a drepturilor omului". În prezent, este doctorand în Drept Privat Comparat în cadrul aceleiași instituții. Georgeta CONDUR este licențiată în Științe Politice și în Medicină, deține titlul de Master în Sisteme și politici publice locale, precum și pe cel de doctor în Științe Politice, cu teza Marketingul politic și electoral: teorie și practică. În prezent, este Lector universitar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cetățeanul înaintea statului Reforma Curții Constiuționale Erori logice în atribuțiile Curții Constituționale DANIEL ȘANDRU Exerciții de "inginerie constituțională": problema referendumului IOAN STANOMIR Referendumul și rolul său constituțional SERGIU GHERGHINA Referendumul inițiat de cetățeni. O modalitate de sporire a legitimității... GEORGETA CONDUR Modificarea prevederilor constituționale referitoare la referendum CRISTI DANILEȚ Standarde internaționale. Jurisprudență constituțională. Propuneri de revizuire... Procurorul magistrat? Studiu de legislație și jurisprudență VASILE PLEȘCA O constituție liberală. Drepturile IOAN STANOMIR Drepturile și libertățile constituționale. De la demnitatea umană către ... DANIEL ȘANDRU
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
M-am născut în iunie 1942 în orașul Cernăuți. Părinții mei, Toader și Natalia Condur erau originari din comuna Boroaia, satul Moisa, fost județ Baia, actualmente Suceava. În Cernăuți părinții dețineau o băcănie, munceau mult, erau în schimb respectați pentru corectitudinea lor, iar familia avea un nivel de trai îndestulător. Tata, încă din tinerețe era
ŞTIU DE REFUGIUL MEU, DE LA PĂRINŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Condur () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1675]
-
chipul unei tinere lehuze, o barbă bine tăiată pentru bătrânul Iosif și părul blond de escort boy pentru fiul lui adoptiv. Timpul și reveriile noastre și-au făcut apoi treaba lor de prestidigitatori. Așa cum saboții Cenușăresei s-au preschimbat în conduri de cleștar, sandalele cu curele ale apostolului s-au preschimbat în papucii brodați ai papei, pânza de sac găurită în dreptul genunchilor s-a transformat în tunică somptuoasă cusută cu fir de argint, iar jocul fastuos al culorilor liturgice alb, roșu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Galiția, de curând răpită, și Ardealul subjugat de mai înainte. Consimțământul Porții fu cumpărat cu bani grei și cu daruri prețioase. Când veni însă la delimitare, Austria nu se mulțumi cu o fâșie de pământ, precum ceruse, ci cuprinse în „condurul ei blăstămat întreg ținutul Cernăuților și cea mai veche parte din ținutul Sucevei cu vechea cetate de la Suceava, cu gropnițele Descălecătorilor de la Rădăuți și cu însuși mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, cu un cuvânt, pământul cel mai bogat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Anton Maria del Chiaro notează și el că În Țara Românească „sunt multe familii evreiești”, care „trăiesc destul de greu”. „[Evreilor] nu le este Îngăduit să poarte haine de altă culoare decât neagră sau vânătă și nu se pot Încălța cu conduri [it. stivaletti] galbeni sau roșii, ci numai negri” <endnote id="(43, p. 32 ; 376, p. 386 ; 109, p. 107)"/>. Negustorii evrei importau din Turcia cizme pentru toate condițiile : colorate, pentru turci și creștini, și negre, pentru stigmatizații evrei. Astfel, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
turci și creștini, și negre, pentru stigmatizații evrei. Astfel, În 1627, Într-o listă de mărfuri aduse la nord de Dunăre figurează și „cizme făcute În Turcia din cordovan [= marochin] bun, galben, roșu și negru” <endnote id="(43, p. 205)"/>. „Condurii de marochin roșu ori galben” erau Într-adevăr Încălțările preferate ale turcilor din Țările Române <endnote id="(366, p. 126)"/>. Evident, boierii români preluaseră moda, purtând și ei - cum povestește Radu Rosetti - „ciubote de piele fină, roșie sau galbănă” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
voluptate experiențele care le-au marcat evoluția, concepând orice desprindere ca pe o ruptură inacceptabilă. Narațiunea este un flux discontinuu de amintiri, uneori plăcute, alteori bulversante, întrepătrunse de fluxul realității cotidiene, asumată tot din perspectiva rememorării evenimentelor anterioare. Pentru Maria Condur, protagonista romanului Goana după vânt (1974), trecutul constituie reperul întregii existențe, influențând decisiv orice experiență prezentă. Starea de boală îi acutizează senzațiile, moartea fiicei sale Ana, actrița rebelă, vulnerabilă și emanând totodată o energie deconcertantă, revenind obsesiv ca o vină
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
b Transilvania 1005 1981 1999 (8) Trivale 1019 1991 2001 (8) Turda 95 1005 1995 (8) Turda 2000 1005 2000 (8) ───────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── GRÂU DURUM - Triticum durum Desf. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Obser- înregistrării reînscrierii vații (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Artena 2060 1999 (9) Condur 1001 1999 (8) Ixos 2004 1995 (9) Pandur 1001 1996 (8), b ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IARBĂ DE SUDAN - Sorghum sudanense (Piper) Stapf. ──────────────────────────���─────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Obser- înregistrării reînscrierii vații (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sabin 1001 2003 Silviu 1001 2000 Sirius 1987 radiat (2002) b
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]