1,079 matches
-
asupra rolului stimulativ pe care îl exercită asupra creativității, culturile iubitoare de gândire divergentă în care esențial este procesul și nu produsul creativ. Teresa M. Amabile consideră că ambianța poate favoriza afirmarea creativă sau o poate bloca prin presiunea la conformism, o cale de depășire a acesteia, fiind motivația intrinsecă a indivizilor. În studiile sale, Teresa M. Amabile identifică șase factori de mediu ce influențează creativitatea: 1. evaluarea așteptată - oamenii care sunt preocupați de modul în care va fi evaluat ceea ce
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
țină seama de unicitatea sa; f) părinții trebuie să constituie un model pozitiv pentru copii; g) părinții trebuie să se implice în activitățile creative alături de copii; h) joaca și jucăriile să fie o plăcere pentru copil; i) evitarea presiunilor spre conformism; j) recompensele potrivite performanței; k) copilul trebuie lăsat și încurajat să ia decizii; (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.184-185) Dintre caracteristicile ambianței familiale ce pot influența benefic creativitatea pot fi: 1. Condițiile socio-economice; 2. Nivelul cultural al membrilor familiei; 3. Numărul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
între cauză și efect. b) Informaționale suprainformarea în specialitate versus insuficienta informație; nerecunoașterea tehnologiei creației c) Vizând caracteristici ale gândirii fixitatea funcțională; imposibilitatea abordării secvențial-divergente a rezolvării problemelor tehnice; autoimpunerea ideație evaluare; autoimpunerea unor restricții iluzorii neprevăzute în condițiile problemei; conformismul intelectual; neglijarea imaginației B. De personalitate a) Motivaționale - supramotivarea versus submotivarea b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre slaba încredere în sine și descurajarea; conformismul comportamental; încreaderea prea mare în competența altora; lipsa voinței și obișnuinței de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
tehnice; autoimpunerea ideație evaluare; autoimpunerea unor restricții iluzorii neprevăzute în condițiile problemei; conformismul intelectual; neglijarea imaginației B. De personalitate a) Motivaționale - supramotivarea versus submotivarea b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre slaba încredere în sine și descurajarea; conformismul comportamental; încreaderea prea mare în competența altora; lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) timiditate; emotivitate; teama de eșec; teama de ridicol; teama de dezaprobare socială; teama de șefi, de subalterni
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și atitudinilor specifice cu atenția acordată trăsăturilor de personalitate ale copilului. Scopul educației școlare de masă este de a pregăti copiii să ducă „un stil de viață creativ”, dar în învățământul românesc actual se regăsesc mai mult gândirea critică, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de liberate favorabil imaginației creatoare. Educația în familie are ca obiective importante: crearea și stabilizarea unor deprinderi, obișnuințe și scheme logice până la valorificarea aptitudinilor și talentelor manifeste ale copilului. IV 2.1. Mediul familial - suport al creativității
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de logica copilului poate fi acceptată de amândoi. Jucăriile de tip „lego” sunt educative și plăcute pentru copiii creativi, iar plastilina, resturile textile, materialel plastice oferă o infinitate de posibilități pentru realizarea unor produse originale și utile. Evitarea presiunilor spre conformism - Copilul creativ, în relațiile cu prietenii și colegii de clasă, ar trebui să evite presiunile spere conformism la care ste supus orice copil din partea celorlalți. Părinții trebuie sa-l încurajeze să aibă prieteni, dar nu cu orice preț, fără a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
copiii creativi, iar plastilina, resturile textile, materialel plastice oferă o infinitate de posibilități pentru realizarea unor produse originale și utile. Evitarea presiunilor spre conformism - Copilul creativ, în relațiile cu prietenii și colegii de clasă, ar trebui să evite presiunile spere conformism la care ste supus orice copil din partea celorlalți. Părinții trebuie sa-l încurajeze să aibă prieteni, dar nu cu orice preț, fără a încerca să fie plăcut și agreat de toată lumea lui de egali. Recompensele - Părinții pot motiva intrinsec copilul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca Munteanu, 2004, p. 125) câteva opinii în acest sens sunt: după A. Beaudot “școala contemporană tradițională este o școală a imitației, a liniștii și conformismului, în care creativitatea nu este numai ignorată, ci de-a dreptul înăbușită” (I., Holban, “Laboratorul școlar de orientare”, p. 105). Același ton îl avea G. Kmeller, când considera că “una dintre cele mai justificate acuzații ce pot fi aduse sistemului
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
A. Cosmovici susține faptul că un prim accent ar trebui pus atunci când formulăm obiectivele instructiv - educative. Cultivarea imaginației să nu apară pe undeva, la urmă, printre scopurile secundare. Ea trebuie să figureze alături de educarea gândirii. E nevoie să combatem însuși conformismul cultural, care se manifestă la profesorii ce privesc exercițiile de fantezie ca un simplu joc, fără consecințe serioase asupra dezvoltării intelectuale. (A., Cosmovici, 1996, p. 159) Obiectivele se reflectă în conținutul învățământului, în planurile și programele de învățământ. Pedagogia trebuie
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
au o semnificație vitală. Adolescența este vârsta când se afirmă mai cu putere rațiunea, judecata, afecțiunea, toate acestea fiind prielnice dezvoltării sentimentului religios și a voinței ferme pentru exersarea virtuților. Perioada adolescenței este perioada sinelui spiritual când individul iese din conformismul infantil, câștigându-și independența de mentalitate, manifestările lui fiind destul de controversate. Adolescența este o perioadă trăită extrem de dramatic de unele persoane. Este foarte bine cunoscută expresia de „ criză a adolescenței” care numește o stare de tuburare somatică, dar și sufletească
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
folosirea strategiilor divergente și euristice; statornicirea unui climat, atmosfere favorabile manifestării opiniilor personale și discuțiilor interpersonale; încurajarea, promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea algoritmilor); utilizarea unor metode și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea algoritmilor); utilizarea unor metode și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
stimulativi pentru dezvoltarea și afirmarea creativității, iar învățământul trebuie să recunoască existența unui potențial creativ general, alături de potențialitățile creative specifice. Deși creativitatea este educabilă, învățământul nu cultivă întotdeauna această dimensiune a personalității. De multe ori copiii creativi sunt îndrăgiți de conformism - profesorul educă în mod normal în spiritul conformismului - și sunt puși de multe ori în fața alternativei de a renunța la originalitate. Creativitatea nu poate fi redusă la componenta ei intelectuală (inteligența) deoarece creativitatea și inteligența nu se confundă. De asemenea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
trebuie să recunoască existența unui potențial creativ general, alături de potențialitățile creative specifice. Deși creativitatea este educabilă, învățământul nu cultivă întotdeauna această dimensiune a personalității. De multe ori copiii creativi sunt îndrăgiți de conformism - profesorul educă în mod normal în spiritul conformismului - și sunt puși de multe ori în fața alternativei de a renunța la originalitate. Creativitatea nu poate fi redusă la componenta ei intelectuală (inteligența) deoarece creativitatea și inteligența nu se confundă. De asemenea, între randamentul școlar și potențialul creativ nu există
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
școli de inventică”. Dar, pentru stimularea creativității trebuie identificate, conștientizate și eliminate piedicile care pot să apară în calea manifestării creativității. Cosmovici apreciază că blocajele „de ordin general” care împiedică dezvoltarea spiritului creator se pot grupa în: - blocaje socio - culturale: conformismul (dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească la fel ca ei; neîncredere, suspiciune, dezaprobare față de indivizii cu idei noi, neobișnuite); - blocaje metodologice, care rezultă din procedeele de gândire: rigiditatea algoritmilor anteriori, fixitatea funcțională, critica prematură; încrederea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
presupune adeziunea necondiționată a elevilor la conținutul activității. Se ignoră faptul că există posibilitatea să apară și refuzul, motivat de starea elevului, de experiențele lui anterioare, de volumul cunoștințelor comunicate sau de incapacitatea de a le utiliza. c) Blocaje sociale. Conformismul este unul dintre ele: dorința profesorilor ca toți elevii să se poarte și să gândească în mod obișnuit. Cei cu idei neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajarea gândirii inovatoare. d) Blocaje metodologice. Există
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
a acțiunilor reale, externe, supuse logicii, lucidității, raționalului. Așadar, prin natura ei, logica intelectuală este mai rigidă decât cea creativă. Ea implică crearea unor atitudini cognitive conformiste, de acceptare necondiționată a cunoștințelor certe și definite care exprimă legitatea obiectivă. Dar conformismul intelectual este cel mai important factor inhibitor al creativității. Inteligența asigură rezolvarea de probleme prin respectarea regulilor gândirii logice, în timp ce creativitatea oferă rezolvarea de probleme gândind “pe alături”, ignorând demersurile și rezultatele corecte. * Procesele emoțional imaginative sunt esențiale în creație
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
prototipul creativității. Mai trebuie precizat că, strâns legată de mediul sociocultural, această tendință naturală, firească a omului, de realizare a sinelui, presupune condiții favorabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborată. Teama față de orice deviere de la normă (convenție, tradiție) sau conformismul social are ca efect dispariția oricărei urme de originalitate, fiind capcana în care eșuează creativitatea multor indivizi. Aceste blocaje sau factori inhibitori ai creativității, fie de natură internă, fie externă (internalizați însă), prezintă un caracter relativ având în vedere două
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și creativ în special, s-a demonstrat a fi descoperirea și diminuarea sau chiar înlăturarea factorilor frenatori, a blocajelor creativității. Amintim o serie de factori care blochează manifestările creative ale elevilor în procesul instructiv educativ: (Stoica, 1983, p. 53 59) Conformismul, ca presiune venită dinspre exterior pentru supunerea la normele acceptate și pe de altă parte ca tendință acționând dinspre interior, este ca o definiție a creativității prin ceea ce nu trebuie să fie. Căile pentru exercitarea presiunilor pentru convențional în clasă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și obiceiurilor țării mele, păstrîndu-mi religia în care am fost crescut din copilărie și conducîndu-mă în toate privințele după opiniile cele mai cumpătate și înțelepte, aplicate de oamenii cei mai cu judecată...” ) Nu putem rămîne însă la porțile acestui binecunoscut conformism alimentat de proverbiala prudență cartesiană. Descartes a crezut în om ca valoare supremă; din corespondența lui reiese adeziunea sa la modelul înțeleptului care gustă viața pămîntească și apreciază rațiunea și voința aducătoare de independență. ”) Întrega operă a lui Descartes este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nivelurile să meargă mai mult în direcția cultivării creativității. Copilul, care-și manifestă permanent mirarea și surpriza, încercând să surprindă ineditul lumii, neinfluențat încă de educația rutinieră, este considerat prototipul creativității. Teama față de orice deviere de la normă (convenție, tradiție) sau conformismul social are ca effect dispariția originalității, fiind capcana în care eșuează creativitatea multor indivizi. Preșcolarii creativi se diferențiază de obicei de restul grupului prin diferite comportamente specifice și, dacă li se permite acest lucru, își dezvoltă în mod liber creativitatea
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
constructiv prin crearea unui mediu propice învățării, prin menținerea ordinii și prin „scoaterea” a ceea ce este mai bun din elevi. În schimb, autoritarismul (adică exercitarea autorității formale în mod permanent, sistematic și indiferent de condiții) solicită, implicit, supunere oarbă și conformism din partea elevilor. Deși pare eficient, autoritarismul rezolvă problemele doar pe termen scurt și doar superficial, întru-cât conflictul cu elevii și ostilitatea acestora se vor menține. De aceea, trebuie gândită și realizată exercitarea autorității dar fără a cădea în autoritarism. Pentru
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
mai rar. Apelul diferențiat la sancțiuni relevă modele pedagogice și etice diferite: dacă în rândurile categoriilor populare sancțiunea este legată de gravitatea consecințelor imediate(mai ales materiale) ale conduitei copilului, această conduită rezultă dintr-o viziune asupra lumii care valorizează conformismul și respectabilitatea, constrângerile exterioare fiind cele care orientează acțiunea; pe de altă parte, clasele mijlocii, care administrează sancțiunile mai ales în funcție de intenția copilului, tind către o orientare interioară a comportamentului, punând accent pe autocontrol. Corelațiile dintre stilul(modelul) educativ și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
exercițiu de folosință ai îndelungat, cu atât mai mult este percepută ca legitimă și respectată), utilitatea( cu cât respectarea unei norme va adduce comunității mai multe beneficii, cu atâtb mai mult ea va fi percepută ca legitimă și va induce conformism), și asocierea cu alte forme de legitimitae( o normă va deveni sursă de legitimitate cu atât mai mult cu cât va prescrie modele de conduită în concordanță cu cele descriese de alte forme de legitimitate); b) exercită asupra membrilor comunității
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
asigură stima de sine; c) conștientizarea faptului că încălcarea normelor conduce la sancțiuni represive, în timp ce conformitatea reprezintă un proces socialmente “normal”, recompensat pozitiv; d) faptul că uneori indivizii nu conștientizează posibilitatea alegerii unor alternative de comportament în raport cu cel conformist. Fenomenul conformismului poate fi interpretat ca rezultat al unui proces de interacțiune-negociere ce se desfășoară între individ și grupul său de apartenență. Astfel, devianța apare ca o calitate atribuită de anturaj, fiind deci produsul judecării unei conduite sau atitudini. Criteriul major al
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]