3,203 matches
-
concursurile viitoare, ținând pas dansului al cărui bogat repertoriu este deplin, ca și cel al teatrului În limba română, a cărui bogăție trebuie numai valorificată. Cinematografia va dezvolta Festivalul Ecranizărilor de Opere Literare, iar artele moderne ale internetului ca și confrații din publicistica culturală, au demonstrat, Încă din acest an, prin performanțele de comunicare Între comunitățile românești de pretutindeni, importanta contribuție pe care o pot aduce. Închei acest cuvânt final, care este mai mult de satisfacție decât de concluzie, subliniind, pe deasupra
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
fi întâmplat. Acestea sunt dovezi de lașitate și prostie și, în orice țară civilizată, ar fi atras după sine schimbări drastice la nivelul celor două instituții. O reacție la un astfel de eveniment este absolut necesară, chiar dacă decidenții francezi sunt confrații socialiști ai celor de la București. Vreau să fie clar pentru toată lumea: condamnarea acestei agresiuni nu înseamnă în niciun moment sprijinirea etnicilor romi cu cetățenie română care comit infracțiuni în străinătate. Sunt de acord că actele de delincvență juvenilă trebuie pedepsite
EBa dă ordine europarlamentarilor PMP by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29359_a_30684]
-
numai după confesiunile poetului din epistola ce se publică, acum, întâia oară. Poetul, în mărturiile sale, izbutește să se obiectivizeze și, astfel, emite primele judecăți de valoare estetică asupra creațiilor incluse în această carte ce a reținut atenția unora dintre confrați. Remarcabilă, sub multiple aspecte, e și epistola lui Horia Stanca 4, din gruparea literară Symposion, care, în urma unor considerabile eforturi materiale, a făcut posibilă tipărirea acestei cărți devenită, astăzi, o raritate bibliofilică. Regretabil e faptul că, după șase decenii de la
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
satisfacție. Editând primul volum în colecția noastră Symposion ne-am gândit la tine pentru o copertă. Adaug chiar că punând chestiunea promovării tale în grupare nici nu putea fi vorba de altcineva. Știindu-te, apoi, un om sensibil la durerile confraților și în plus cunoscându-ț i talentul la asemenea chestiuni, care reclamă, de fapt, destul de puțină osteneală, viziunea ta plastică nefiind legată de eforturi materiale, n-am stat la îndoială că vei fi alături de noi să-i dăm fratelui Moldoveanu
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
și nerepublicată până în 1997, așadar cincizeci și unu de ani. Când apărea deci romanul de care vorbesc, în primăvara lui 1946, Mihail Fărcășanu era un nume care trebuia tăinuit, purtătorul său trăind de altfel în clandestinitate și puțini chiar dintre confrați, numai patru, știau că el era cel care scrisese Frunzele nu mai sunt aceleași . Virgil Ierunca este cel care ne va divulga secretul, în anii târzii. Deghizarea onomastică i-o impusese lui Fărcășanu faptul că era urmărit de organele de
Idealism și realism by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2961_a_4286]
-
în fața Partidului, a Securității, a jurnaliștilor, inclusiv a pipițelor pe care le aborda”. Factorul care asigură liantul unor asemenea exerciții de echivalare stilistică a reacțiilor foarte variate ale gazetarului îl reprezintă ocolirea compromisurilor. În drastică diferență față de atîția și atîția confrați. Cel puțin din cîte știm, Cornel Nistorescu n-a plecat niciodată urechea la cîntecul sirenelor politice, n-a luat niciodată în seamă darurile grecești ale oficialilor veroși. I s-ar potrivi eticheta ce și-a aplicat-o Panait Istrati: „omul
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
accentuată semnificație privind evoluția sa literară și, evident, culturală. Mărturiile din aceste epistole, extrem de prețioase, contribuie la elaborarea unei biografii complete a unui poet care s-a identificat cu poezia și care a prețuit, ca nimeni altul, pe toți ceilalți confrați din spațiul literar românesc. Și nu numai. * Brașov, 11 decembrie 1932 Lunca Plăieșului Stimate d[omnule] Valerian, Vă rog, întâi, să mă scuzați că nu v-am răspuns atât de exact. Iată cauza: cartea d[umnea]v[oastră] poștală, care
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
Nicolae Scurtu Filosoful, traducătorul și memorialistul Constantin Noica (1909-1987) a fost, în același timp, și un pasionat epistolograf de la care s-a păstrat un impresionant număr de epistole trimise confraților săi. Și nu numai. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea (n. 1950) a cercetat, a adnotat și a bibliografiat într-o carte de referință1 toată corespondența, publicată, a benedictinului de la Păltiniș. Epistolele lui Constantin Noica conțin numeroase informații, note
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
de secol. Impresionat de exemplara biografie 2 a poetului „nepereche“, de interpretările și analizele unor etape din itinerariul spiritual și fizic al celui ce a conceput și publicat poemul filosofic Luceafărul și, mai ales, de intuițiile critice ale tânărului său confrate, Constantin Noica îi transmite opiniile și observațiile sale prin cele două epistole. Gândurile lui Constantin Noica privitoare la biografia lui Eminescu, așa cum a elaborat-o criticul literar George Munteanu, s-au cristalizat în urma lecturii și, uneori, a relecturii unor capitole
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
tainica voluptate a celui ce pătrunde într-un spațiu interzis. Cum nu mi-aș aminti bunăoară, de comanda pe care mi-a făcut-o George Ivașcu de a scrie poezie dedicată lui Ion Heliade Rădulescu, la aniversarea acestuia, mie și confratelui Traian Lalescu. De cinstea de a mi se închina, cândva, un număr întreg din revistă! Este colanul de Comandor al unui Ordin pe care-l distribuie dl. Nicolae Manolescu, statuia de bronz aerian la care visează înșiruitorul de litere - în
Un cuvințel, o vorbuliță by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/2902_a_4227]
-
mari ai secolului XX sunt «de veghe în oglindă»: scriitorul Mircea Mihăieș își desfășoară, el însuși, îndoielile. Se întâlnește cu cei mari? Femeia în roșu nu este un «jurnal» , este o experiență a prieteniei, solidarității. Un exercițiu de devotament față de confrații prozatori. Experiențele-limită țin de calitatea confesiunii? Pe de o parte, Mircea Mihăieș scrie cărți uriașe despre cei mari, de la Faulkner la Joyce, pe de altă parte, cărți ale amintirilor. Și benzile desenate și Marlowe aparțin unui timp paradisiac al întâlnirilor
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
Labiș. București, Editura Sport-Turism, 1985, 263 pagini + 16 file cu facsimile. 2. Nicolae Labiș - Corespondență. Ediție îngrijită și prefață de Nicolae Cârlan. Suceava, Editura LIDANA, 2009, 156 pagini. șCuprinde 46 de scrisori trimise de Nicolae Labiș și 37 primite de la confrații și instituțiiț. 3. Petre Anghel - Prima treaptă spre cer în Luceafărul, 19, nr. 51 (764), sâmbătă, 18 decembrie 1976, p. 3, col. 5. șSe publică fragmente din scrisorile lui Nicolae Labiș trimise lui Mihai Zaharia, în anii 1950-1951, precum și două
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
timp, Adrian Marino, grație unor împrejurări istorice și politice nefavorabile, a cunoscut, ani mulți, privarea de libertate, însingurarea și, firește, o izolare traumatizantă. Relațiile literare și culturale pe care le-a stabilit și întreținut un timp îndelungat cu unii dintre confrații săi din România și din întreaga Europă se reflectă cu fidelitate în literatura sa epistolară ce necesită a fi restituită cât mai curând de un grup de cercetători cunoscători ai operei sale. Epistolele ce se publică aici, întâia oară, sunt
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
insistentă a lui Adrian Marino, publică două studii esențiale în prestigioasa revistă Cahiers roumains d’études littéraires, publicație coordonată de cărturarul de la Cluj. Impresionează prin acribie, punctualitate și o desăvârșită obiectivitate în ceea ce privește aprecierea și recunoaș terea unor contribuții originale datorate confraților săi de aici sau din alte centre culturale ale Europei. Unele din aceste epistole au un ușor ton profesoral, altele au o intensă tentă doctorală, care nu jignesc ci dimpotrivă îndeamnă la studiu aprofundat. * Cluj-Napoca, 20 ianuarie [19]76 Strada
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Nicolae Scurtu Istoric literar, comparatist și estetician, Liviu Rusu (1901-1985) a fost și un pasionat epistolograf. A scris un impresionant număr de epistole confraților și prietenilor din țară și, desigur, din străinătate, unde și-a desăvârșit studiile și unde a obținut un doctorat în estetică. În mărturiile, interviurile și confesiunile unora dintre contemporanii săi se evocă aspecte ale personalității cărturarului de la Cluj. Era de
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
vreți, atît la treapta plăsmuirii cît și la cea a recepției sale. Iată o vorbă înțeleaptă a bătrînului Emerson: «Deseori citim cu tot atîta talent cu cît scriem.» Nu mă pot opri să nu mă gîndesc acum și la unii confrați, producători de stihuri mediocre, care nici măcar cititori buni de poezie bună nu pot fi...” Așadar principiul vechi și permanent revalidat ar fi: scriitorul prost este și un cititor la fel de prost. Timpul zboară Descoperim în reviste tot mai multe sărbătoriri de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3216_a_4541]
-
cercetare minuțioasă datorată lui Ștefan Bellu, Eugen Marinescu, Vasile Leschian și a Nadiei Aurelia Roman, continuă să surprindă prin unele aspecte complet necunoscute pe care ni le relevă jurnalele, amintirile și, mai ales, literatura epistolară a unora dintre prietenii și confrații săi. Unul dintre colegii săi, profesorul și istoricul literar Onisim Filipoiu (1914-2000), a consemnat într-un foarte prețios jurnal 1, întâlnirile și discuțiile cu poetul Ion Șiugariu încă din perioada studiilor universitare din București. Revelatoare sunt și epistolele 2 lui
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
opera celui mai cunoscut, pe atunci, cărturar al Italiei - De Sanctis, pe care și-l ia ca model în tot ceea ce va întreprinde în sfera biografiei și a istoriei literare. Repudia jurnalul, considerându-l „o prostie”, însă pe cele ale confraților din alte generații, fie tipărite, fie în manuscris, le citea cu voluptate și le folosea în elaborarea profilului sau în evocarea ambianței culturale și literare. Epistolele lui G. Călinescu ce se publică acum întâia oară sunt trimise poetului Mihai Beniuc
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
folosea în elaborarea profilului sau în evocarea ambianței culturale și literare. Epistolele lui G. Călinescu ce se publică acum întâia oară sunt trimise poetului Mihai Beniuc (1907-1988), personalitate distinctă a literaturii naționale, și surprind excelentele relații existente între cei doi confrați care aveau opțiuni ideologice diferite, dar care posedau talent, cultură și o bogată operă literară. G. Călinescu, deși nu-l include în cartea sa fundamentală 1, îi citește și, uneori, îi recitește întreaga operă pe care o supune unui exigent
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
rămâne, definindu-l cu prudență, spre a nu spori ceata... dușmanilor «și-așa destui pe lume», în fruntea generației sale și un poet exemplar”2. Relațiile dintre cei doi scriitori au fost de o perfectă cordialitate. G. Călinescu prețuia la confratele său puterea convingerilor ideologice, capacitatea de a coagula și de a conduce, cu mână forte, breasla scriitorilor un timp îndelungat. Iar în ceea ce privește unele afirma- ții și ieșiri publice ale lui G. Călinescu din acel timp se cuvine să fie decriptate
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
clișee care nu satisfac, iar cercetătorii literari și unii editori sunt improvizați, ignoranți și, desigur, nu i-au citit cărțile fundamentale. Literatura epistolară conține însă o sumă reprezentativă de note, informații, precizări și acolade privitoare la opera sa și a confraților săi ce se cuvin a fi cunoscute și analizate cu discernământ critic. Revelatoare sunt epistolele trimise, în timp, lui E. Lovinescu, Dimitrie Caracostea, Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Ion Petrovici, G. Călinescu, Tudor Vianu, Basil Munteanu, Alexandru Busuioceanu, Emanoil Bucuța, Ovidiu
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
la Vlahuță, speriindu-l zdravăn. Sursa răului nu era vreo nefericire în familie, ci pretenția lui Delavrancea că ce a scris e... literatură. Textul lui Vlahuță, din La gura sobei, antologat și el în volum, e deja canonic. Caragiale, spune confratele de-o viață, cum nu se poate mai frumos, e „unul din puținii oameni cu care aș vrea să mă întâlnesc și pe lumea cealaltă.” Peste numai un an, Caragiale trecea pragul eternității. Zarifopol, un alt mare prieten, publică, în
Caragiale și lumea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3013_a_4338]
-
Crimelor Comunismului“, cartea Leapșa pe murite. Tot atunci a avut loc și lansarea filmului inspirat de carte. Amândouă evenimentele m-au atras, dar întâi de toate, m-a atras dorința de a-l revedea, după multă vreme, pe Virgil Tănase, confrate de care mă leagă începuturile literare de acum o jumătate de veac. Îi urmăream pe atunci cu mult interes, ca tânăr critic, pe componenții grupării onirice (D. Țepeneag, Leonid Dimov, Vintilă Ivănceanu, Florin Gabrea, Virgil Mazilescu, Virgil Tănase), nimerindumă și
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
o elegantă carte de poezii 1, care a fost corect receptată de o parte a criticii literare. Ultima epistolă, inedită, trimisă poetului, traducătorului și memorialistului Petre Pascu (1909-1994) conține câteva prețioase informații literare privitoare la colaborările sale și ale altor confrați la prestigioasa revistă Cronica din Iași, pe care a coordonat-o și o supervizat-o istoricul și criticul literar Const. Ciopraga în anii 1965-1970. Nici o biografie, nici o monografie și, desigur, nici o bibliografie nu vor fi complete fără cunoașterea, în detaliu
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
Al. Piru, Dimitrie Păcurariu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dumitru Micu, Pompiliu Marcea, Alec Hanță, Ion Rotaru, Al. Tudorică, Ion Diaconescu, Ghiță Florea și mulți alții. Revelatoare, în ceea ce privește viața universitară bucureșteană din anii ’70, mi se par a fi cele două epistole trimise confraților săi Alec Hanță și Pompiliu Marcea. * [București], 23 aprilie 1969 Sfântul Gheorghe Dragă Alec, Zilele trec repede, vai (Tempus fugit!) și rar timpul ne slăbește pentru a așterne câteva rânduri către amici. Eu, evident, îmi fac autocritica pentru rarele epistole
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]