2,168 matches
-
de ani de școlaritate ai soției). Calculând contribuția fiecărei variabile la timpul alocat treburilor profesionale și celor casnice, autorul găsește că cele două variabile de natură economică evidențiază tot atât de bine, dacă nu mai bine decât explicațiile psihosociale, diferențierile de roluri conjugale și stabilitatea maritală. Se pot face și observații pe marginea acestui model (Segalen, 1987): cum se construiește un indice reprezentativ al „certurilor” din familie?; este posibil să se măsoare insatisfacția și instabilitatea maritală doar prin indicele „ceartă”?; este îndreptățită opunerea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mărimea schimbului (de bunuri și servicii) dintre soți este în funcție de poziția lor socială; cu cât aceasta este mai înaltă și accentul pus pe gradul de autonomie este mai mare, cu atât schimbul este mai limitat. Schimbul mai intens și fuziunea conjugală mai puternică sunt prezente la familiile cu un statut social mai scăzut, acolo unde posibilitatea de a cuceri putere și prestigiu în domenii extrafamiliale este mult mai mică. Cercetări mai recente - subsumând dinamica complexă a rolurilor bărbat-femeie conceptului de „regim
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exprimă faptul că atingerea beneficiului comun al familiei este un țel proeminent, dar nelipsit de contradicții, rezolvabile, de regulă, prin negocieri cu privire la disponibilitățile de participare și părțile de câștig (material și socioafectiv) cuvenite (Urvashi, 2004). Teoria echității aplicată la rolurile conjugale se întemeiază pe ideea că așa cum căsătoria este o „afacere” (bargain), căsnicia este o continuă negociere de roluri. Iar structurarea și dinamica de roluri se face după principiul echității. Cei doi parteneri își ajustează conduitele și așteptările potrivit felului în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre parteneri au ajuns într-un punct mort, când unul sau amândoi ajung la concluzia că inechitatea nu mai poate fi rezolvată prin strategii de compromis, soluția finală este despărțirea. Teoria echității și a negocierii de roluri susține că disrupția conjugală este - în evaluarea vieții de familie ca inechitabilă de către actorii scenei familiale - un factor de prim ordin. 6.1.3. Complementaritate și conflict de rol. Mișcarea feministătc "6.1.3. Complementaritate și conflict de rol. Mișcarea feministă" Imaginea familiei ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
feministă și restructurarea profundă a rolurilor în familie sunt însă și de alt gen, scoțând în evidență și alte pierderi previzibile pentru bărbați. Ele merg pe linia costurilor psihologice, cu explicații psihanalitice chiar. Argumentul de esență este că, în relația conjugală tradițională, cuplul mamă-fiu era central. Soția tradițională îi oferea bărbatului aceleași servicii pe care i le asigurase mama. Mai mult, le completa, le întărea. Odată ce căsătoria modernă refuză acest rol, bărbatul se simte ca un orfan mare, angoasat, deprimat și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spillower), respectiv consecințele pe care le are munca asupra altor dimensiuni ale vieții noastre, afectează și viața de familie. E foarte limpede că, intenționat sau nu, aducem acasă bucuriile și necazurile de la locul de muncă, impregnând direct sau subteran relațiile conjugale și raporturile cu copiii. Bărbații vin cu stresuri legate de grija de a avansa și de a câștiga mai mulți bani, cu responsabilitățile de conducător, în timp ce la femei două fenomene pot marca semnificativ starea lor de spirit: ponderea mult sporită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parte în sarcina femeii. A. Michel (1974) constată cum (tabelul 6) pe lângă diferențele marcante dintre soț și soție în organizarea bugetului în funcție de categoriile socioprofesionale, subzistă o tendință generală de rol predominant al femeii. Tabelul 6. Repartizarea gestiunii bugetului în cuplul conjugal Mai cu seamă la familiile muncitorești din Europa industrializată, modelul de organizare a bugetului era următorul: indiferent dacă soția lucra sau nu în câmpul muncii, soțul îi dădea salariul, din care reținea sau primea o mică sumă ca bani de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de buzunar. Dacă existau în familie copii ce aveau salariu, același lucru era valabil și pentru ei. Soția administra bugetul, fiindcă ea cunoștea mai bine necesitățile cotidiene ale grupului domestic. Cheltuielile mai mari erau hotărâte împreună de cei doi parteneri conjugali. Într-o cercetare proprie, am găsit pentru familiile urbane din mai multe orașe din Transilvania o proporție de aproximativ 80% a unor variante foarte apropiate de modelul mai sus schițat. În mediul rural, atât pentru bugetul obișnuit al familiei, cât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
constrângere). Respectiva formulă este însă costisitoare și nici în cele mai drastice modele patriarhale nu a funcționat perfect, femeia având resurse să limiteze puterea bărbatului. Emanciparea economică și culturală a femeii pune tot mai acut problema deciziilor democratice în cuplul conjugal (din ce în ce mai pronunțat și cu participarea copiilor). Contractul implicit și delegarea autorității. În luarea de decizii colective intervine însă dificultatea armonizării intereselor (preferințelor). Dacă preferințele sunt aceleași, de exemplu, în consum alimentar, în consum cultural, în educația copiilor, în investirea bugetului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
primară - și tatăl - pentru restul traseului școlar. Autoritatea de acest fel (prin delegare) este una de tip democratic și variază în funcție de sarcinile de rezolvat, de ciclul familial, de competențe. Cercetând repartiția autorității în decizii la peste 5.200 de cupluri conjugale, M. Glaude și F. de Singley (1986) au găsit următoarele tipuri: • În 27% dintre cazuri, soțul intervine la egalitate cu soția în luarea marilor decizii (traseul școlar al copiilor, schimbarea locuinței, cumpărarea unui autoturism etc.) și lasă preponderent în seama
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se simte dator, și în numele reciprocității, să-i returneze serviciile și sacrificiile făcute.) 6.2.4. Planificarea familială și costul copiluluitc " 6.2.4. Planificarea familială și costul copilului" Un domeniu cu totul important al luării de decizii în cadrul cuplului conjugal este cel în legătură cu numărul de copii, sexul, intervalul protogenetic și intergenetic, ceea ce e cunoscut ca planificare familială. Se consideră că respectivele decizii sunt determinate tranșant de raportul pe care îl percepe cuplul între costurile și beneficiile purtării sarcinii, nașterii, creșterii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un băiat este încă prezent. Un evantai larg de factori intercondiționali au determinat nu numai o descreștere a fecundității în general în contemporaneitate în țările dezvoltate, ci mai ales o scădere a numărului de copii născuți și crescuți în familia conjugală. Astăzi a crescut destul de rapid proporția copiilor femeilor necăsătorite, a celor rezultați din coabitare și a celor din familiile monoparentale ca urmare a divorțului. Mult mai mult decât micșorarea beneficiilor, în tendința actuală a cuplurilor de a avea copii puțini
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este de multe ori redus. Intervalul intergenetic mic are avantajul costurilor marginale mai reduse (îmbrăcăminte, ajutorul între copii), dar și dezavantaje, cu deosebire dacă soții sunt angajați în investirea de capital uman (se califică superior). Examinarea comportamentului natalist al cuplurilor conjugale prin prisma costurilor și a beneficiilor face în mică măsură apel la factorii de mentalitate. Supoziția esențială este că indivizii se comportă rațional și în această zonă a realității umane, urmărind să-și maximizeze propria bunăstare. Sacrificiul dezinteresat pentru copii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În condițiile în care școlarizarea și calificarea superioară vor fi tot mai costisitoare, este previzibilă o accentuare a scăderii fertilității datorată costului copiilor, iar odată cu liberalizarea și diversificarea stilului de viață, o sporire considerabilă a numărului de copii în afara cuplului conjugal. Este în creștere și numărul femeilor, mai ales din rândul celor cu pregătire superioară, care decid să nu aibă copii. Astfel, potrivit datelor recensământului din 2002, în România, din rândul populației feminine de 15 ani și peste, 40,1% cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
incapacității de conviețuiretc " 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacitĂȚii de conviețuire" Într-o investigație ce urmărea problemele majore cu care se confruntă familia, efectuată în 1984-1985 (Iluț, Cordoș, 1986), ne-a interesat și percepția cuplurilor conjugale referitoare la sursele satisfacției și insatisfactiei maritale. Pe baza aprecierii unor itemi, cum ar fi „consumul de alcool”, „înțelegerea cu socrii”, „distribuirea sarcinilor gospodărești”, și din convorbirile de tip nedirijat avute cu subiecții și cu unii experți în problemele familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu subiecții și cu unii experți în problemele familiei rezultă că motivele tensiunilor grave și apoi ale disocierii (de fapt sau de drept) a familiei sunt foarte strâns legate între ele, formând un gen de sindrom al incapacității de conviețuire conjugală normală. În viziunea subiecților (în speță, a femeilor), în centrul lui ar sta „lipsa sentimentelor de dragoste”. Acest lucru contează foarte mult, mai ales la cuplurile tinere, dar chiar și aici ea apare mai degrabă ca un efect al altor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
face cu interacțiunea (conviețuirea) a cel puțin doi membri. Iar dacă teoria ierarhiei motivelor este valabilă doar ca o tendință statistică în sens foarte general, cu atât mai mult se poate stabili un model explicativ (și eventual terapeutic) pentru cuplurile conjugale. Totuși, doar cu titlu cu totul ipotetic, am putea spune că reușita familiei este asigurată, statistic vorbind, prin absența factorilor tensionali ce formează sindromul incapacității de conviețuire normală, la care s-ar mai adăuga: deplină înțelegere erotico-sexuală, un anumit confort
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
investiții în viața familială. • Ieșirea fermă (exit) din relația de cuplu se realizează prin intentarea divorțului, dar pot avea loc și alte comportamente substitutive sau adiacente respectivului act: părăsirea domiciliului comun, șicanarea și agresarea continuă a partenerului etc. Ruperea relației conjugale are loc cu mai mare probabilitate în cazul în care s-a investit puțin (material și psihologic) în căsnicie, trăirea insatisfacției este de ordinul nefericirii și se întrevăd alternative atractive. Ieșirea din relație înseamnă aproape prin definiție divorțul, neglijarea îl
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
despărțirii este mai mică. Pe de altă parte, pentru că nu sunt copii la mijloc, iar capitalul marital este mai mic, hotărârea de a divorța poate fi mai ușor luată, costurile fiind mult mai reduse. Primul copil afectează profund relația partenerilor conjugali. Mama va trebui să întrerupă o perioadă școala sau slujba, ceea ce înseamnă, în cazul din urmă, reducerea veniturilor familiei. Viața ei se concentrează în jurul copilului. Rolul de mamă implică o serie de sarcini, la care tânăra soție face față cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din familia de proveniență. Rolul de tată nu este nici el simplu. Aducerea pe lume a copilului satisface orgoliul parental și patronimic, dar în același timp acum are în copil un concurent la timpul și afecțiunea soției. Copilul în cuplul conjugal produce o nouă situație. De aceea, putem înțelege transformările radicale care survin de foarte multe ori în relațiile dintre cei doi și stingerea marii iubiri. Am în vedere aici următorul fenomen: la nivelul conștiinței comune, oamenii rămân de multe ori
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dragoste romantică. Iată de ce predicțiile de la această situație (saturată de beneficii emoțional-spirituale) la cea de îngrijire și creștere a copiilor (plină de costuri prozaice) sunt slabe. Întemeierea tinerei familii, intensificată și confirmată prin apariția primului copil, reclamă definirea de roluri conjugale la cei doi parteneri. Fără îndoială că socializarea și perioada curții dă o imagine despre cerințele de rol matrimonial, dar ele trebuie precizate când situația devine foarte concretă și acută. În contrast cu societatea tradițională, unde rolurile erau bine marcate, astăzi, identitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
față de „ieșirile” adolescentine (vezi 6.3.1.). Mărirea considerabilă a duratei medii de viață, școlaritatea prelungită a tinerilor și familia nucleară neolocală au produs schimbări substanțiale în ciclul familial. A apărut practic o nouă fază, a revenirii familiei la cuplul conjugal singur, prin plecarea copiilor. S-ar putea numi și stadiul „cuibului gol”, când ultimul copil părăsește casa părintească. Dacă ne gândim că cele mai multe cupluri se formează când partenerii au în jur de 24-25 de ani, că au de regulă doi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru a domina și a menține controlul, în timp ce femeile se apără pe ele și pe copii. Aceastăasimetrie are multe rațiuni, una fundamentală fiind aceea că bărbații sunt mai puternici fizic. Nu întâmplător cazurile în care sunt bătuți de partenera lor conjugală sau de iubire, răniți sau omorâți se petrec când aceștia dorm sau sunt foarte beți. Este un fenomen ce a fost încă puțin explorat prin investigații sistematice. Soții se agresează reciproc, cu intensități și frecvențe diferite, unii cu totul circumstanțial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
teoria „transferului generațional al violenței familiale” (Stacey, Shupe, 1983). Capitolul 7tc " Capitolul 7" Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritaletc "Divorțialitate, recăsĂtorire și alternative nonmaritale" 7.1. Divorțialitatea și cauzele eitc "7.1. Divorțialitatea și cauzele ei" 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporanătc "7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană" Există o distincție între destrămarea oficială (juridică) și cea neoficială (informală) a grupului familial, între despărțirea de drept și cea de fapt, cum se mai spune. Într-adevăr
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Capitolul 7tc " Capitolul 7" Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritaletc "Divorțialitate, recăsĂtorire și alternative nonmaritale" 7.1. Divorțialitatea și cauzele eitc "7.1. Divorțialitatea și cauzele ei" 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporanătc "7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană" Există o distincție între destrămarea oficială (juridică) și cea neoficială (informală) a grupului familial, între despărțirea de drept și cea de fapt, cum se mai spune. Într-adevăr, în multe familii, cei doi soți nu mai au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]