1,097 matches
-
neologic; în DOOM2 2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea neologismelor: din totalul de 6130 de verbe înregistrate, 3037 (49,54%) sunt vechi, iar 3093 (50,46%) sunt neologice. 2.1. Productivitatea tipurilor de conjugare Problema productivității tipurilor de conjugare (cele patru conjugări din gramatica tradițională) s-a pus dintotdeauna numai pentru tipul I (în -a) și pentru tipul IV (în -i, -î), tipurile II (în -ea) și III (în -e) fiind considerate închise, neproductive și interesând doar sub aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea neologismelor: din totalul de 6130 de verbe înregistrate, 3037 (49,54%) sunt vechi, iar 3093 (50,46%) sunt neologice. 2.1. Productivitatea tipurilor de conjugare Problema productivității tipurilor de conjugare (cele patru conjugări din gramatica tradițională) s-a pus dintotdeauna numai pentru tipul I (în -a) și pentru tipul IV (în -i, -î), tipurile II (în -ea) și III (în -e) fiind considerate închise, neproductive și interesând doar sub aspectul trecerilor de la un
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
0,68% III E crede, prinde 128 2,09% 183 2,98% 311 5,07% IV i (î) fugi, sui, iubi 2 059 33,58% 168 2,74% 2 227 36,32% 2.2. Productivitatea claselor (și a subclaselor) de conjugare În cadrul tipurilor de conjugare, unele clase și subclase sunt mai productive, altele sunt mai puțin viabile în româna actuală. 2.2.1. Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu prezent tare
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
crede, prinde 128 2,09% 183 2,98% 311 5,07% IV i (î) fugi, sui, iubi 2 059 33,58% 168 2,74% 2 227 36,32% 2.2. Productivitatea claselor (și a subclaselor) de conjugare În cadrul tipurilor de conjugare, unele clase și subclase sunt mai productive, altele sunt mai puțin viabile în româna actuală. 2.2.1. Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu prezent tare), specifică verbelor din fondul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
privesc în majoritate verbele din fondul vechi și foarte puține verbe neologice. O altă observație privește o situație absolut firească pentru evoluția limbii: verbele neologice au depășit ca pondere verbele din fondul vechi (vezi supra, 2). În ceea ce privește productivitatea tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă creșterea se înregistrează numai pentru verbele din fondul neologic; tipurile II și III sunt stabile; tipul IV este în scădere (vezi supra, 2.1). În cadrul tipurilor de conjugare, clasele și
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
tipurilor de conjugare, rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă creșterea se înregistrează numai pentru verbele din fondul neologic; tipurile II și III sunt stabile; tipul IV este în scădere (vezi supra, 2.1). În cadrul tipurilor de conjugare, clasele și subclasele se comportă diferit. În cadrul tipului I, clasa verbelor cu prezent tare este în scădere, iar clasa verbelor cu prezent slab este în continuă creștere, primind majoritatea împrumuturilor și a creațiilor recente (vezi supra, 2.2.1). Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
cazuri, ambele variante, făcând și observații asupra uzului diferit al unora dintre acestea. Variantele verbale (vechi sau neologice) incluse în cele două anchete (forme duble de prezent, în majoritate, de imperativ sau de imperfect, dar și verbe care oscilează între conjugarea a III-a și a II-a) se includ în mai multe categorii: variație liberă în DOOM2, dar o singură formă în DOOM1 și invers; variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului; formă unică înregistrată în ambele ediții ale
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
ale DOOM-ului; ● acceptarea variantelor de infinitiv complace și displace, foarte frecvente mai ales în uzul celor care nu sunt influențați în mod direct de norma lingvistică, forme care reflectă o tendință veche în flexiunea verbală românească, de trecere de la conjugarea a II-a la conjugarea a III-a; ● oferirea contextelor sintactice în care se folosesc formele de imperativ crede! și crezi!; ● acceptarea ca variantă liberă, alături de gâtuie, a formei gâtuiește; ● revenirea la norma anterioară în cazul perechii inventează/inventă, adică
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
de infinitiv complace și displace, foarte frecvente mai ales în uzul celor care nu sunt influențați în mod direct de norma lingvistică, forme care reflectă o tendință veche în flexiunea verbală românească, de trecere de la conjugarea a II-a la conjugarea a III-a; ● oferirea contextelor sintactice în care se folosesc formele de imperativ crede! și crezi!; ● acceptarea ca variantă liberă, alături de gâtuie, a formei gâtuiește; ● revenirea la norma anterioară în cazul perechii inventează/inventă, adică eliminarea lui inventă, al cărui
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
frecvență aproximativ egală, textele arată că forma fără sufix este mult mai frecventă. În privința variantelor (încă) neliterare a se complace și a displace, la care norma academică este încă reticentă, anchetele au reflectat tendința de trecere a acestor verbe la conjugarea a treia, tendință mai accentuată pentru verbul a se complace și ceva mai slabă pentru a displace. Exemplele (puțin numeroase) oferite de corpus confirmă această tendință numai pentru a se complace. Variația între cele două paradigme de imperfect ale verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
ÎN CONTINUAREA ANILOR DE DUPĂ 1989. Se ivește cred, oportunitatea readucerii în discuție a notei DSS nr. 311/MA/D/ către indicativul GH/113 aparută în “Ziarul de Iași” nr. 186 (3466) din 14 noiembrie 2002 și în România Liberă. Prin conjugarea cu bună-credință a probelor va fi decupată impostura și vor fi developate “misterele Iașului, Piața Unirii”. Despre “14 decembrie 1989”se poate spune ceva într-un singur fel NU A EXISTAT NICIODATĂ! UN LICORN ! Da, ceea ce nu s-a văzut
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
, Petru (4.X.1944, Sighetu Marmației), traducător și eseist. Este fiul Piei-Letiția (n. Hondog), bibliotecară, și al lui Emil Forna, medic. Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția germană-română, cu o teză de licență privind conjugarea slabă în saxona veche. Cadru didactic universitar, își susține teza de doctorat cu tema Semantica prepoziției în germană și română. Debutează în revista „Steaua” (1966) cu o traducere din Franz Kafka, O solie imperială. Continuă să publice în reviste traduceri
FORNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287069_a_288398]
-
la apariția gigantismului înainte de pubertate și a acromegaliei la adult [2], hiposecreția de hormon de creștere la copii produce nanismul hipofizar [2.4], somatotropina posedă receptori specifici în numeroase tipuri celulare, iar celulele stimulate se multiplică și apoi dobândește, prin conjugarea sa cu alte stimulări, caractere diferențiale [4], se pare că somatotropina nu acționează (întotdeauna) direct, ci declanșează în țesuturile țintă, îndeosebi în ficat, sinteza unui alt factor de creștere, somatomedina [4]. Hormoni tiroidieni [4276]: de la grecescul steros - solid, în relief
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
unei surse de amoniac și ATP [3.4], în organism are rol de donor de grupări aminice, luând parte la sinteza acidului guanilic, citidin trifosfatului, nicotinamid dinucleotidului, bazelor purinice etc [3.4], este utilizată și în procesele de detoxifiere prin conjugare [3.4]. Leucina [1484,2485, 3486,4487]: de la grecescul leukos - alb, ină [3.4], aminoacid esențial [2], cetogen [1], denumirea uzuală a acidului α aminoizocaproic [1.3.4], compus cu structura: (CH3)2 CH-CH2-CH(NH2)-COOH [1], este un α-aminoacid
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și nu au mai putut să se implice În politici ample (precum combaterea șomajului), nu au mai vrut să facă concesii, să creeze monopoluri instituționale. În acest context, a apărut proiectul pieței interne. Acest proiect a apărut ca urmare a conjugării dintre două mari tipuri de interese: pe de o parte, firmele mari europene Încercau să Învingă dezavantajele competitive pe care le aveau În relație cu capitalul japonez și american, iar, pe de altă parte, elitele naționale Încercau să recâștige suveranitatea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
apărută la București, săptămânal, între 12 februarie 1915 și 31 iulie 1916. Ca director figurează I. N. Theodorescu-Arghezi, iar ca director literar, Gala Galaction. Apărută în perioada neutralității României, C. înregistrează fapte cotidiene, încercând „o sinteză de literatură aplicată”, prin conjugarea activităților „ce se numesc politice” „într-o singură imagine” cu altele, care „poartă eticheta de literare sau artistice”. Tudor Arghezi își exprimă, fără menajamente, opinii despre oameni și evenimente. Sunt publicate versuri de Tudor Arghezi, Mihail Sevastos, V. Demetrius, Ion
CRONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
volumul Inima și tunetul (1981), gravă meditație lirico-filosofică asupra trecutului și prezentului. Ideea de legătură organică și de continuitate este exprimată prin metafora „altoi pe o tulpină vorbitoare” - imagine arhetipală, cu multiple ramificații în întreaga lui creație, aflată sub semnul conjugării civicului cu intimul. D. are o contribuție remarcabilă la dezvoltarea poemului contemporan de factură lirico-dramatică și de proporții ample, prin Un spic în inimă (1973), Partea noastră de zbor (1974), Melcul (1981), Cavaleria de Lăpușna (1985), ultimul evocând anii din
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
au drept corolar necesitatea unui timp cât mai mic de recuperare a investiției, ceea ce obligă firma, din start, să considere piața mondială ca piața sa de referință; - internaționalizarea progresului tehnologic - baza progresului este mondială, iar acesta se desfășoară printr-o conjugare tot mai nuanțată cu utilizatorul final; - ajungerea la maturitate a piețelor și produselor existente și accentuarea concurenței - În prezent, la noi se constată saturația și oferta excedentară. Pentru creșterea segmentului de piață, firma utilizează strategia de volum, a diferențierii sau
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
obiective comune, imposibil de atins dacă agenții economici ar acționa izolat. Schimbările preconizate sunt profunde, iar materializarea lor va necesita o mare abilitate tactică și strategică. La acest deziderat național nu există o soluție universală, cea mai bună formulă fiind conjugarea mai multor metode „de sus În jos” și invers. Până acum, firmele românești și-au elaborat strategia bazându-se pe o sumară analiză financiară. O strategie de producție nu trebuie să asigure eficiența maximă sau perfecțiunea tehnică, ci coerența deciziilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1, București, 1967; Uite-l este... Uite-l nu e, București, 1967; Ambitus, București, 1969; Întâmplări cu haz, București, 1969; Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru, București, 1969; Cronofagie. 1944-1969, București, 1970; Recviem, București, 1971; Marea conjugare, București, 1971; Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, București, 1971; ed. 2 (Confidențe fictive. Atât de grozavă și adio și alte proze), București, 1976; Loto-Poeme, București, 1971; Spectacol în aer liber. O (altă) monografie a dragostei, pref. Liviu Călin
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
fi considerat acceptabil să discuți cu un cuplu despre problemele sexuale pe care acesta le poate avea, dar acest lucru este considerat inacceptabil într-o societate islamică. Iată că individul este supus unui proces de învățare permanentă, de adaptare și conjugare a situațiilor cu care se confruntă. 2.2. Învățarea cu ajutorul celuilalttc "2.2. Învățarea cu ajutorul celuilalt" Atât învățarea prin cooperare, cât și învățarea prin competiție își au un imbold epistemic major în teoriile formării imaginii de sine și ale comparării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ieroglificească cu numele Corb, ce așeși cu trup, cu suflet și cu totului tot, același și adevărat așe să fii te arăți"4. Prin urmare, negrul penelor devine semn al perfidiei personajului. Cantemir își creează, deci, o logică proprie de conjugare a măștilor, distribuite în funcție de rolul fiecărui personaj. Acest procedeu nu este străin nici de mentalitatea medievală, de alegorizare a unor comportamente și însușiri obiective, reale, de mutare a lor într-o ordine care le conferă un at sens. Dar Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o situație dificilă generală, cu evenimente de viață ce îi afectează egal pe toți, are efecte diferite asupra indivizilor participanți. Diferența este dată, pe de o parte, de tipul de factori de risc ce acționează, precum și de durata de acțiune, conjugarea și severitatea lor, iar pe de altă parte, de predispoziția sau vulnerabilitatea persoanei (Kadushin, 1983). Vulnerabilitatea persoanei introduce o nouă definiție a traumei, definiția uzuală, implicită, care spune că factorii stresori traumatici sunt aceia care produc trauma (Suedfeld, 1997). Astfel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
marcheze diferența acestui tip de organizare a limbajului, Herder invocă modelul dicționarului ("limba rămâne un simplu dicționar"34). Dicționarul reprezintă un mod de structurare a materiei lingvistice care privilegiază densitatea lexicală brută înaintea oricărei forme de raționalizare prin declinare sau conjugare. Și pentru că geniul francez cuprinsese aceste forme de articulare rațională a unităților lexicale în sfera gramaticii, Herder nu va ezita să stabilească un raport de opoziție: "Pentru că orice gramatică nu e altceva decât o filosofie a limbajului și o metodă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fantasmatizările prețioase, mai mult decât faptul în sine. Limbajul teatral pe care Crébillon îl cunoaște foarte bine, înscrie scena în perspectiva reprezentării. Mandiargues descrie pe larg arhitectura casei urmând o ordine geometrică care îi este obișnuită și care servește la conjugarea simetriilor și dorinței. Dacă spațiul ospitalier este caracterizat printr-o senzuală voluptate, cu covoarele sale moi, el este guvernat de o strictă ordonare: "O încăpere pătrată foarte vastă, lipsită de ferestre și ai cărei pereți albi nu au altă deschidere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]