2,314 matches
-
își pune problema începutului cu riscurile ei. Dincoace, se pornește la drum din lumea dată. 2. Începutul ("nu e nimic și trebuie să devină ceva") nu-l dau ființa și nimicul, ci golul ca deschidere; începutul nu trebuie să aibă conjuncție ("și"). 3. Logica urmărește prea mult generalul, care e spectrul ființei, nu ființa - și de la care pleacă. Dimpotrivă, generalul e un simplu termen în structura metafizică. 4. Hegel are ființă - esență - concept; dincoace, ființa are de la bun început conceptul în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spirit obiectiv", îmi răspunde Noica. Vineri, 5 octombrie 1979 Plec astăzi după-amiază cu trenul, și Noica mă însoțește până la Sibiu. Așteptăm cursa. E una din diminețile acelea lipsite de echivoc ale Păltinișului, în care mersul ascendent al soarelui intră în conjuncție cu zvonul unor mari fapte. Și poate că tocmai estomparea acestor ritmuri paralele, istovirea minții în evenimentele nesemnificative ale zilei - și nu în curba soarelui pe un cer care te însoțește la orice ridicare a ochilor - este cheia mizeriei bucureștene
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Întrebat de consultant dacă șeiț va fi Învingător 2, dacă se va căsători, dacă e bine să cultive pământul, dacă este cuminte să facă o anumită călătorie 3. Zeul, În Înțelepciunea lui, Îi trimite la plimbare pe dialecticienii pentru care conjuncția ei șdacăț și propoziția pe care o introduce nu exprimă un fapt real4. În ceea ce-l privește, socotește toate propozițiile subordonate introduse prin această conjuncție drept realitate 5 și le ia ca atare În considerație. Ceva mai mult Încă. Dacă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
anumită călătorie 3. Zeul, În Înțelepciunea lui, Îi trimite la plimbare pe dialecticienii pentru care conjuncția ei șdacăț și propoziția pe care o introduce nu exprimă un fapt real4. În ceea ce-l privește, socotește toate propozițiile subordonate introduse prin această conjuncție drept realitate 5 și le ia ca atare În considerație. Ceva mai mult Încă. Dacă avem o problemă personală și dorim să cerem părerea Zeului În calitatea sa de prezicător, respectăm obiceiul comun de a ne ruga lui ca unui
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Înțelesuri, dorința lui era de fapt aceea de a pune temeliile dialecticii și de a-i conferi prestigiu, demonstrând că studiul ei este necesar tocmai pentru a Înțelege corect ceea ce dorea el să spună. Este bine știut că, În dialectică, conjuncția condițională (F) «dacă» are un rol important deoarece slujește la exprimarea unei relații esențialmente logice. Și, Într-adevăr, cum să nu aibă un caracter dialectic gândirea ipotetică? În timp ce animalele cunosc doar existența lucrurilor, numai omul este Înzestrat de natură ca să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de cinste numărului 7, pentru a consacra În schimb Zeului numărul 5, cu gândul că numai acest număr ar fi cel mai potrivit? După părerea mea, nici un număr, nici locul pe care Îl ocupă Într-o serie, nici calitatea de conjuncție, nici alt segment al unui discurs cu sens incomplet nu Îndrituiesc această literă. (392) Nu, litera E reprezintă doar un mod de a-l interpela și de a-l saluta pe Zeu. Este de ajuns, așa singur cum se află
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
peste cap, Îndeosebi cele care privesc Luna; prin urmare, nu este nicicum nevoie de măsuri de ulei pentru a da la iveală anomalia. Eclipsele ar fi de-ajuns - mă refer la cele ale Soarelui - În ipostaza când se află În conjuncție cu Luna, precum și la cele ale Lunii, ceva mai des Întunecată de umbra Pământului 1. Celelalte fenomene care ar decurge de aici sunt și ele clare și nu mai este nevoie să lungim prea mult vorba pentru a arăta cât
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Taur: Gemeni: Rac: Leu: Fecioară: Balanță: Scorpion: Săgetător: Capricorn: Vărsător: Pești: Simbolurile grafice ale planetelor: Soare: !!!imagine!!! Lună: !!!imagine!!! Mercur: !!!imagine!!! Venus: !!!imagine!!! Marte: !!!imagine!!! Jupiter: !!!imagine!!! Saturn: !!!imagine!!! Uranus: !!!imagine!!! Neptun: !!!imagine!!! Pluto: !!!imagine!!! Aspectele (distanța angulară dintre planete): Conjuncție: 0° Opoziție: 180° Trigon: 120ș Careu (cuadratură sau pătrat): 90ș Sextil: 60ș Casele Sunt douăsprezece case, iar fiecare dintre ele reprezintă domenii de viață distincte, după cum urmează: Casa I (casă angulară, al cărei punct de plecare se numește „Ascendent”, AS
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
se opresc din mersul lor. Ele continuă să se rotească În jurul soarelui, iar În această cursă regulată se Întâmplă să formeze aspecte cu una sau alta dintre pozițiile planetare din tema natală (să le „tranziteze”). Când o planetă aspectează (prin conjuncție, opoziție, trigon, careu sau sextil) un „punct sensibil” din tema natală, acționează ca un emițător, intră În rezonanță cu el, Îl activează și-l determină să se exprime. Uneori, Îi vorbește Într-o limbă familiară; alteori, dialogul este discordant... se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
influență, mai insidioasă, se exercită adesea doar În subconștient. Cel de-al doilea element important În determinarea tranzitelor este calitatea aspectelor. Într-adevăr planetele În tranzit pot forma În raport cu tema radix aspecte armonioase (trigon, sextil), disonante (opoziție, careu) sau neutre (conjuncție). 2. Punctele receptoare Cele mai importante puncte receptoare sunt planetele rapide, numite și „planete personale”, adică Soarele, Luna, Mercur, Venus și Marte. În funcție de simbolismul lor, aduc În prim-planul preocupărilor noastre diferite domenii ale personalității. Astfel, orice tranzit care atinge
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
activată de disconfortul generat de această disonanță. punctul vid, pe care-l Întâlnim când tema natală conține un careu În T. Este vorba de acel grad al zodiacului aflat În totală opoziție cu planeta Apex. În general, orice tranzit prin conjuncție cu acest punct transformă temporar careul În T Într-un careu major Închis și poate avea efecte deosebit de delicate. Îl vom studia mai În amănunt În ultima parte a cărții (vezi tranzitele asupra aspectelor dominante). Exemplu: Guillaume Guillaume, născut În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lui Guillaume” de la pg.19, de preferință pe contrapagină, pentru a se putea urmări ușor explicațiile astrologice pe desen] Avem un careu În T format de opoziția dintre Jupiter și Saturn, cu Saturn angular la Ascendent, În dublu careu cu conjuncția Venus-Mijlocul Cerului. Venus este deci Apexul. Punctul vid se situează În opoziție cu Venus, adică la 12ș Săgetător ( În linii mari, pe Fundul Cerului). În plus, mai avem și o planetă ferală, Luna, situată la 29ș46 Berbec, În casa a
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
dintre unghiurile temei sau cu un Luminariu (Luminariile sunt Soarele și Luna), tranzitele care le privesc au loc simultan și ca atare nu trebuie interpretate separat. 3. Aspectele Toate studiile Întreprinse cu privire la interpretarea tranzitelor arată că, cele mai importante sunt conjuncțiile. Marile schimbări care marchează o existență, cele mai profunde transformări de personalitate au loc când planetele lente sunt conjuncte cu punctele sensibile din tema natală. Fiind aspecte neutre, conjuncțiile trebuie studiate cu multă grijă și necesită precauții prealabile, indiferent că
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
studiile Întreprinse cu privire la interpretarea tranzitelor arată că, cele mai importante sunt conjuncțiile. Marile schimbări care marchează o existență, cele mai profunde transformări de personalitate au loc când planetele lente sunt conjuncte cu punctele sensibile din tema natală. Fiind aspecte neutre, conjuncțiile trebuie studiate cu multă grijă și necesită precauții prealabile, indiferent că sunt sau nu formate de o planetă cu reputație „benefică”. Luându-l pe Jupiter de exemplu, iată câteva reflexii indispensabile: mai Întâi, trebuie analizată dispoziția planetară: avem de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
să-și manifeste În tranzit latura sumbră: „Celor pe care vrea să-i piardă, Jupiter le ia mințile”. evenimentele dorite sunt În acord cu simbolistica jupiteriană? Pe locul al doilea se află opozițiile: efectul lor este adesea același cu al conjuncțiilor, dar În majoritatea cazurilor schimbarea (fie că este exterioară sau interioară) intervine În urma unei perioade de blocaje sau dificultăți - dacă nu cumva schimbarea În sine este trăită ca dificilă sau blocantă. Tranzitele prin careu corespund unor perioade de tensiune, de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
doamnă care a venit să mă consulte și, ca Întotdeauna, am Încercat să cercetez evenimentele din trecutul ei pentru a Înțelege mai bine prezentul. Am Întrebat-o mai ales - fără nuci un rezultat - despre anul 1975, când Jupiter trecuse peste conjuncția natală Soare-Venus În Balanță, În casa a VII-a, ceea ce În ochii mei de astrolog ar fi trebuit să marcheze o perioadă fastă la nivel afectiv și relațional. Dar... nimic! 1975 nu-i evoca nimic În mod vizibil acestei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
greșește? Cine are dreptate? Fiecare dintre cele două puncte de vedere are suficiente argumente pentru a se justifica. Dar, În final, ambele... exagerează. O planetă natală disonantă poate efectiv să vehiculeze cu sine puțină disonanță cu ocazia tranzitelor sale neutre (conjuncții). Dar nu sistematic: depinde de gradul de evoluție și de luciditate a persoanei, de felul În care și-a integrat psihologic disonanța natală. Cu cât refuză sensul acesteia, cu cât respinge problema, cu atât riscă să suporte efectele negative ale
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Saturn. De exemplu, persoanele care Îl au pe Jupiter foarte disonant În tema natală pot avea, Între altele, un temperament procedural, Încercând permanent să-i oblige pe ceilalți să recunoască că au dreptate. Am remarcat că, În acest caz, efectul conjuncțiilor lui Jupiter În tranzit le pune adesea În dificultate pe plan juridic sau social. Dar dacă depășesc această tendință, efectul negativ dispare. Alții, ajungând la concluzia că Îndoielile sau pesimismul care Îi bântuie sunt legate de o disonanță a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
timp de mai multe zile sau chiar săptămâni: Mercur este staționar o zi, Venus două zile, Marte trei zile, Jupiter patru zile, Saturn cinci zile, Uranus și Neptun o săptămână, iar Pluto două săptămâni. În consecință, În timpul unui tranzit - prin conjuncție de exemplu -, se Întâmplă ca planeta emițătoare să treacă - aparent, Întrucât e vorba de mișcarea aparentă a planetelor - prima dată peste un punct receptor, să-l depășească, apoi să retrogradeze și să treacă din nou peste el mergând Înapoi, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Dar spre deosebire de ele, orburile de care vorbim acum nu sunt constante, ci diferă de la o planetă la alta. De ce o astfel de variație? E o chestiune de simț practic. Să luăm un caz extrem, cel al tranzitului lui Pluto prin conjuncție. Dacă i-am acorda un orb de zece grade de-o parte și de alta a tranzitului exact și am ține cont și de retrogradări, tranzitul ar fi activ timp de 15 ani! Așa că s-a admis ca orbul tranzitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
tema natală, mai ales când e vorba de planetele transsaturniene. În plus, orbul și retrogradarea sunt strâns legate, fiindcă primul ține cont de a doua. Iată regulile cel mai des acceptate și... excepțiile care le confirmă: Jupiter și Saturn Pentru conjuncții și opoziții, poate fi admis un orb de la 6ș la 8ș, care trebuie redus la jumătate când e vorba de trigon, careu sau sextil. Uranus Pentru conjuncții și opoziții, se preconizează un orb de maxim 3ș, redus la 1ș pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cel mai des acceptate și... excepțiile care le confirmă: Jupiter și Saturn Pentru conjuncții și opoziții, poate fi admis un orb de la 6ș la 8ș, care trebuie redus la jumătate când e vorba de trigon, careu sau sextil. Uranus Pentru conjuncții și opoziții, se preconizează un orb de maxim 3ș, redus la 1ș pentru celelalte aspecte. Neptun și Pluto Se admite un orb de 2ș maxim pentru conjuncții și opoziții, redus la 1ș pentru celelalte aspecte. Excepție Când planeta emițătoare este
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
redus la jumătate când e vorba de trigon, careu sau sextil. Uranus Pentru conjuncții și opoziții, se preconizează un orb de maxim 3ș, redus la 1ș pentru celelalte aspecte. Neptun și Pluto Se admite un orb de 2ș maxim pentru conjuncții și opoziții, redus la 1ș pentru celelalte aspecte. Excepție Când planeta emițătoare este retrogradă, trebuie luat În considerare orbul admis de o parte și de alta la fiecare trecere. Totuși, În practică, efectul este resimțit adesea sub diverse forme pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cu Mijlocul Cerului, situat la 10ș Pești. Una peste alta, tranzitul este valabil de la Începutul anului până la sfârșitul lui august. În sfârșit, mai trebuie să notăm un sextil cu Pluto natal (5ș Leu) În momentul staționării și un careu la conjuncția Lună-Marte (28ș Pești, respectiv 1ș Berbec), care se formează la sfârșitul lunii octombrie și noiembrie, când Jupiter este În mișcare directă Între 25ș Balanță și 4ș Scorpion. Marte este retrograd la 1 ianuarie 1993, la 20ș Rac (retrogradarea a Început
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Scorpionul. Marte „mătură” așadar cel de-al doilea și cel de-al treilea decan al Racului Între Începutul lui octombrie 1992 și sfârșitul lui aprilie 1993. În tema Charlottei, acest lucru se traduce În mod esențial printr-un tranzit peste conjuncția natală Venus-Jupiter, activ mai ales În octombrie 1992, apoi În ianuarie și aprilie 1993. Îl considerăm activ pe toată durata retrogradării și până ce efectuează cea de-a treia trecere. În perioada cât se află la ultimele grade din Rac, la
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]