972 matches
-
nu indică oare nepăsare, fatalism? Bineînțeles că aceste proverbe și zicători au o arie destul de mare de răspândire. Nu cred Însă că ele sunt cunoscute de nemți și de japonezi. Un alt proverb pe care l-am auzit rostit de consătenii mei Încă de când eram copil, care are o circulație mai mare la români În toate provinciile, este: Fă-te prieten cu dracul până treci puntea. Când l-am auzit prima dată, am zâmbit și mi-am zis: domnule, ăștia ai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
astfel de Întrebări, o să mă aleg cu o exmatriculare. Și nu am mai pus Întrebări. Am făcut această incursiune În trecut nu numai fiindcă mi-am amintit o Întâmplare din copilărie, dar mai ales pentru a arăta că pe lângă calitățile consătenilor mei, aceștia au mai avut și defecte. Nu Întotdeauna au trebuit să se facă prieteni cu dracul ca să poată trece puntea. A nu aminti aceste defecte, Înseamnă a-i Împăuna numai cu virtuți, ceea ce bate la ochi. Totuși, la ardeleni
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în funcția de contabil șef. Viața mea ca familist și-a urmat cursul în paralel cu cea profesională. M-am căsătorit în anul 1976. Nunta am făcut-o pe meleagurile natale, în satul Giurgioana și pentru a se putea bucura consătenii. Soția a fost și este plină de viață, este devotată activității de familie. Din căsătoria noastră au rezultat doi copii și anume Mihai și Loredana. În prezent Mihai are vârsta de 32 ani, este lincențiat în științe economice și are
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
GIURGIOANA Bacău, SatBiserică Oameni” stârnește comentarii, aprecieri, întrebări. Unii își fac simțită prezența, scurte rememorări. Spectacolul artistic memorabil, moment poetic. Orele de suflet (într-o locație din sat). Semnarea actului memorativ. Petrecere cu vorbe, suflet, muzică. Acum,s-au întâlnit „consăteni” după 50 de ani și mai mult, s-au recunoscut cu sufletul și au lăcrimat sincer. Pentru mulți a fost ultima întâlnire cu duhul locului. Veșnicia, chiar s-a născut la sat ? MESAJE Tăticule, Domnilor participanți, Chemările vieții m-au
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
în latura angajării artelor: cîntec, joc (dans), compuneri literare, mimică, schimburi de replici, discursuri șablonizate. Totodată, punerea în scenă este încredințată unor actori cu grade diferite de implicație și de profesionalitate. Pe de o parte: părinți (cuscri, cumetri), neamuri, prieteni, consăteni. Pe de alta: nuni, conăcari, bucătari, moașe. Spațiul scenic asigură și el condițiile spectacolului total: reprezentările au loc în „lumea văzutelor”, dar cu deschidere și translare spre aceea a „nevăzutelor”. Secvența „vămilor” este pusă în act pe un traseu geografic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ne-am retras spre culcușurile noastre. Până la București, căci acolo mergeam, n-au mai fost isprăvi prea de soi făcute de-alde noi, ba, pe la întorsura Buzăului, toți gradații s-au retras pe banchete, pe lângă recruți, matoli, căutându-și vreun consătean sau măcar vreun suflet mai duios care să le mai îmblânzească aspra cătănie. Auzeai acum: - Băi, răcane, care ești de la Sârca? - Eu. - Atunci de ce stai cu limba-n gură, dumnescrisul măsii, adă balerca la mine, să-ți fie cătănia mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de la fântâni. Zic că apa-i pe gratis, de ce să mai plătească la primărie pentru apa de la cișmea. D-apoi când or veni niște boli, sau secetă sau vreo inundație, să-i văd eu atunci ce-o să facă ai noștri consăteni. Că mintea lor, ehei, a rămas tot ca pe timpul lui Cuza. I-am lăsat pe sfătoșii moșnegi să continue, sau să plece acasă, mi-am dat seama că radio-șanț funcționa de minune. Deja se făcuse târziu. Tot ce aflasem era
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mai Înstărită, părinții Îi cupăraseră un apartament și locuia singur, deși avea rude din partea părinților, la oraș; un unchi și o mătușă. Mă bucurasem atunci pentru Victorița că Își găsise prietenia și de ce nu, chiar iubirea În acest coleg și consătean pe care Îl cunoșteam și eu ca fiind un băiat frumușel, atrăgător și de treabă, cunoscându-i și părinții. Victorița chiar se mutase la el și Îmi spusese la telefon În convorbirile noastre rare pe care le aveam, că au
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
sfârșitul lui iunie, în concediu la Crîngași, satul său natal. Aici s-a manifestat boala și, îndată după internarea la Spitalul Militar Central, a încetat din viață, cu diagnosticul de enterită acută. S-au înregistrat atunci mai multe decese printre consătenii din Crîngași ai nefericitului ostaș, precum și moartea unei vecine de salon de la Spitalul Filantropia a primei holerice descoperite. S-a dat imediat alarma, procedîndu-se la depistarea, prin analize de laborator, a purtătorilor de vibrioni din spitale și de la Crîngași, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mea? Nu am atâta spațiu pentru a cuprinde 101 ani de viață pământească, viață de muncă și de demnitate, dar și de mândrie că se trage dintr-un neam răzășesc, care a fost și a rămas „talpa țării” și că consătenii ei o apelau cu „coana Tinca”, „Sărut mâna!” Sărut mâna îi spun și eu acum, la depășirea centenarului personal, cu convingerea că longevitatea se „cumpără” cu cumpătare, cu echilibru în toate, cu chibzuință în fața întâmplărilor vieții, bune și rele, și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
până la apariția ei i se păru o veșnicie. Ea se așeză în mijlocul drumului și făcu semne căruțașului să oprească. Acesta opri. Atunci zise în gând „Slavă Ție Doamne!”. Schimbă câteva vorbe cu omul cu care dealtfel se cunoștea, fiindu-i consătean. Acesta o ajută și-l așeză pe bancheta din spate a trabantului. După ce tânăra profesoară îi mulțumi căruțașului, îl rugă pe acesta să trecă pe la mama ei să o anunțe că se va întoarce acasă ceva mai târziu. Tot acest
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
i se proiecta ciudat din cauza borurilor late ale pălăriei. Visase de multe ori întoarcerea acasă. Se închipuise îmbrăcat orășenește, cu pălărie, doar devenise cineva, asemeni fostului său dascăl, era salutat de toți, fiindcă acum era și el domn. Mai toți consătenii lui aveau cai, și în timpul iernii, când nu aveau prea mult de lucru la câmp sau în grădină, făceau cărăușie până la Prut, adunând de prin sate sumane pe care le băteau în pive, după care le aduceau înapoi gospodarilor. Din
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nu se reduc la simpla prezență, orice om dispare fizic de pe pământ, însă rămâne prin ce-a făcut“, așa-i zicea preotul din sat. Auzindu-l, începuse să-și dorească să fie și el asemeni lui și învățătorului din sat. Consătenii îl priveau cu respect pe dascăl, deși erau poate mai bogați ca el, pentru că reușise să facă ceea ce ei nici nu îndrăzniseră să spere, să-i învețe pe alții să citească și să scrie, umblase pe la școli și obținuse o
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mai simt asta vreodată! Nu!“. Asocia moartea cu boala, ori el nu fusese niciodată bolnav și la 14 ani, viața-i părea infinită. Dar, oare bunicii n-or fi gândit la fel când erau copii?!“ Asta-l îngrijora uneori. Un consătean murise în somn. Se culcase seara, după ce dăduse mâncare și apă animalelor casei, după ce închisese poiata păsărilor și se- nchinase, într-un târziu. Dimineața următoare, cineva, alarmat de vitele care mugeau în grajd, bătuse-n poartă, bătuse la ușa lui
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
le-am văzut împreună cu comandantul în primele zile. Am aflat din presă, fortificațiilor li se spune Linia Carol al II-lea. - Privește! Soldatul îi arătă niște lumini mișcătoare. Sunt betonierele românești, care pleacă de la fortificații. Am vorbit cu Costică, un consătean, soldat la pichetul de grăniceri, și mi-a spus același lucru. Ioan se-ntoarse brusc, cu inima strânsă. Fără o înștiințare oficială, era doar un zvon. Noaptea, îngrijorat, nu dormi aproape de loc. Parcă în vis îi vedea pe soldații ruși
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
sine ceea ce îi spun alții. Deci educația îi este marcată de însușirile sale personale și de pozițiile "altora semnificativi". Copilul aparținând unei categorii sociale defavorizate va adopta, va interioriza o viziune a lumii proprie acestei categorii (proprie părinților, bunicilor, rudelor, consătenilor etc.). Este, însă, posibil ca în cadrul aceleiași categorii sociale să se formeze copii cu perspective, percepții, reprezentări diferite asupra lumii: unii să-și accepte soarta, să se resemneze, să se indigneze, să se revolte contra ei. În copilărie se copie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
folosească limba maternă și, de aceea, bilingvismul activ este general: copiii de vârstă școlară vorbesc curent istroromâna și croata. Necesitatea de a folosi a doua limbă este zilnică, în contact cu populația croată înconjurătoare și, în situații excepționale, chiar cu consătenii istroromâni. În aceste condiții, ne putem imagina cât de mare este prestigiul croatei și care sunt consecințele în planul istroromânei. Zone de „joasă presiune“ Există în lexic zone unde este nevoie constantă de sinonime, care au fost numite de U
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ista i Gheorghe! țipă Vasile, frecându-se la ochi, bucuros că presimțirea lui nu a dat greș. Da, bădie, încredință și Dumitru, asta-i minune mare! Și cei trei frați s-au îmbrățișat cu putere, bucuria lor stârnind interesul celorlalți consăteni, care, parcă uitaseră de rânduiala rândului. Vorbe repezite cereau lămuriri despre peripețiile bărbatului socotit mort în război, despre zilele în care a fost ținut prizonier, cum a scăpat, pe unde lau dus pașii destinului, cine l-a călăzuit spre satul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
există și Patul lui Procust, și Bietul Ioanide. „Ai ieșit În poză lângă A.R.G.!“, Îmi spune Vasile Blendea a doua zi. Vasile este Sancho Panza al facultății noastre: „Bă“, zice, „eu mă duc la mine În sat și, când consătenii mei mă Întreabă ce fac eu la București, le răspund că sunt corector“. „Ce e aia?“, mă Întreabă ei. „Păi știți că cel mai mare pe Universitate se numește rector? Eu sunt corector adică mai mare peste el, eu Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
friptane, da m-a luat cu sfârșală și m-am perdut cu simțirea, chiar În fața unui ghiuj de să da clovnar, care dă treizeci și opt de ani nu-i carnaval să nu-i facă cinste cu pileală lu paznicu, consătean de-al lui, că ie dân Temperley. Cu toate troienile care anii le pusese pă el, ghiuju a lucrat cu sânge rece: dintr-un ghiont m-a și ușurat dă capu de urs, da nu mi-a zmuls urechile, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-i împresura cu dări și munci, așa cum făcuseră cu alți egumeni, după cum mărturisea mitropolitul Moldovei, Gavril, dar acum găsiseră un adversar îndărătnic și cu trecere în fața mai marilor țării <footnote Al.Bocănețu, op. cit., p. 61-72 footnote>. Vămenii au delegat pe consăteanul lor, Toader Lucan, ca să le apere interesele în procesul cu mănăstirea Moldovița, dar la judecată, egumenul Benedict a avut sprijinul mitropolitului Gavril și a scăpat de toate acuzațiile, declarând că Toader Lucan, împreună cu alți patru fruntași ai Vamei, Grigore Badale
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
s-a întors în localitatea botoșăneană Dorobanți pentru a-și înfăptui idealul profesional de învățător. Îndrăgostit de satul natal și de oamenii lui, Ioan Pavel nu l-a părăsit, deși ofertele nu au lipsit. Și-a consacrat viața educării copiilor consătenilor săi, activităților cultural artistice desfășurate la Căminul cultural, treburi pe care le-a făcut cu devotament și pasiune. Ca mai toți dascălii din generația sa, Ioan Pavel a înțeles că îndatoririle sale de om al școlii și al satului nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
vreo 5-6 pe un drumeag prunduit de mântuială, pare-se cu fonduri europene, pe care roțile mașinii lunecau sau patinau haotic, provocându-mi un plus de emoții și dificultăți. După ce am oprit motorul la poarta mamei Miluța (așa îi spun consătenii), am făcut o cruce mare mulțumindu-i Proniei că am ajuns cu bine la destinație, apoi am trecut la introducerea prizonierei în spațiul și atmosfera noii sale reședințe. Cu multe precauții și temeri, care s-au dovedit inutile, Furnica a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
așa cum erau și vremurile. Drept urmare, nu aveau nici un fel de dificultate În a comunica unii cu alții. Exista Însă, printre ei, un Țăran care juca alte jocuri, care-și permitea să foloseasă cuvintele În alte situații decât cele cu care consătenii lui erau obișnuiți. Ca orice alt consătean al său, Moromete avea toate motivele din lume să se afle Într-o permanentă stare de preocupare În legătură cu problemele sale existențiale, de zi cu zi. Și el, ca și ceilalți, era “aruncat În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nici un fel de dificultate În a comunica unii cu alții. Exista Însă, printre ei, un Țăran care juca alte jocuri, care-și permitea să foloseasă cuvintele În alte situații decât cele cu care consătenii lui erau obișnuiți. Ca orice alt consătean al său, Moromete avea toate motivele din lume să se afle Într-o permanentă stare de preocupare În legătură cu problemele sale existențiale, de zi cu zi. Și el, ca și ceilalți, era “aruncat În lume” În vremuri grele era În preajma celui
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]