1,087 matches
-
început să, atace stratele noastre sociale. Această ciumă nu mai trebuie să înceapă a ataca stratele pestrițe de români ai "Romînului", căci tocmai în această împestrițare de străini din câteșipatru colțurile lumii, cari au monopolizat statul în toate ale lui, consistă ciuma inimei. Situațiunea noastră internă lasă de dorit, (Lasă totul de dorit, zicem. noi. ) Și cum ar putea altmintrelea daca acele greutăți se găsesc chiar aici în guvern și Cameră, greutăți cari nu provin decât din relele deprinderi ce am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
li se datorește o reparare a onorii lor individuale, atacate prin faimoasa dare în judecată. Cei tineri n-au nevoie de această reparare pentru că le-o dă țara și țara are timp să le-o dea. Dar această reparare va consista în exprimarea unei simple păreri de rău sau altfel...? Forma e indiferentă. Când vedem pe unul proclamând azi căderea monarhiei și instituirea republicei, iar mâne solicitând o funcție de încredere de la acelaș monarh, cată să admitem că suveranul s-a deprins
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
esperiențe cu mijlocirile chiar sub auspicii mai bune. Sigur ni se pare însă că, pe bazele date, nu mai e loc pentru un compromis, adecă pentru concesiuni, și mai mari din partea Austro-Ungariei. Ia să vedem în ce se pretinde că consistă preponderanța Austro-Ungariei, siluirea celorlalți interesați pe Dunăre și tăgăduirea libertății de negoț și de navigațiune? Acea voix preponderante care i se dă Austro-Ungariei în Comisia Mixtă, conform anteproiectului ajuns la o comică celebritate, se pretinde că cuprinde în sine acest
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încordării actuale a raporturilor austro - române. Îndealtmintrelea repetăm că e foarte probabil ca să se stabilească acordul asupra uneia sau celeilalte din combinațiunile ce s-au iscat pentru a împăca pretențiunile Austro-Ungariei cu acele ale României, și anume asupra aceleia care consistă în delegarea unui membru al Comisiei Europene a Dunării ca să ia parte în Comisia Mixtă. Așadar nu de aceasta e vorba acum, căci abia în sesiunea viitoare Comisia Europeană va avea să dezbată asupra reglementului în cestiune. Lucrul de care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a face cabinetul din Viena. Pricepem de ce azi [î]i pare rău d-lui Brătianu că l-a sfătuit pe suveranul său la un asemenea mesaj, dar mijlocul de-a pune capăt încurcăturilor ce i le-a creat României nu consistă deloc în încercarea de-a urni responsabilitatea de pe umerele sale pe-ale altuia, ci într-o declarare leală de părere de rău pentru provocările de cari s-a făcut vinovat cabinetul din București față cu monarhia noastră. Cât de identice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la alții. Alte popoare i-au oprit de la meșteșuguri, deci s-au dedat cu negoțul și, neajungând acesta, cu specula mai ales; de aci nu urmează că putem suporta un element prea numeros, a cărui ocupațiune de căpetenie să nu consiste în producțiune de valori intrinsece, ci în producerea de valori de loc și de timp numai, precum se numește, cam eufemistic, precupețirea și colportajul. Izraeliții în numărul în care sunt astăzi constituie o putere de a cărei acțiune cată neapărat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viitor norma de dezvoltare a țării și să pătrundă pururea această dezvoltare. Voim statul național, nu statul cosmopolit, nu America dunăreană. Voim ca stejarul stejari să producă, nu meri pădureți. Arta de stat a d-lui C. A. Rosetti a consistat din contra a face pe român să semene cu orice parte a străinătății mai mult decât cu el însuși; să semene a francez, a englez, a neamț, numai a român nu. Noi credem că, mănținîndu-se cu statornicie punctul de plecare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în acele articole era să știm ce voiește monarhia vecină și, încă o dată, monarhia, nu d-nii unguri de cari nu ne preocupăm decât în treacăt, pentru că nu merită să se preocupe cineva de ei în mod serios. Așadar în ce consistă volta noastră? Că am respins necuviințele unui ziar unguresc care se distinge prin mojicia lui față cu țara, față cu naționalitatea, față cu regele nostru chiar? {EminescuOpXII 447} "Romînul" însă se poartă în adevăr așa ca și când un guvern conservator ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
le-a făcut Dumnezeu. Industria gazetăriei în sine e expusă unor primejdii morale de cari publicistul cutare ori cutare scapă, de cari publicistica nu poate scăpa. Cu toate acestea există o garanție în contra acestor neajunsuri și o garanție puternică. Aceasta consistă în faptul că îndărătul unei întreprinderi ziaristice stă un grup de personalități politice cari au până la un grad oarecare responsabilitatea întreprinderei. În acest grup se vor afla totdauna oameni de un caracter cu desăvârșire corect, cari vor ști să împiedece
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de manopere de bursă și jurnalistice. (In sferele bursei se susținea că faimoasa știre tătărască despre luarea Sevastopolului fusese comandată de creditul Mobiliar. ) Aceste manopere aveau de scop de-a ridica cât se poate de mult cursul efectelor din cari consista portofoliul Creditului Mobiliar. Bilanțul se 'ncheia dar cu cursurile cele mai urcate și se 'mpărțea o dividendă mare care în realitate absorbea o parte a capitalului acțiunilor; căci dacă s-ar fi făcut bilanțul câteva săptămâni mai târziu, după ce cursurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
societățile industriale, ci la discreție: să cumpere en gros orice titluri. [DESPRE CREDIT] 2264 [SOCIETĂȚILE DE CREDIT] Cercul înlăuntrul căruia se 'nvîrtește banca e, cu toată importanța lui, mărginit. 38 r Folosul pe care băncile îl dau societarilor și tuturor consistă într-aceea că emit note pentru a mănținea ordinea prețurilor și că această emisiune se face prin aceea că băncile acordă {EminescuOpXII 482} {EminescuOpXII 483} credit de afaceri cu scont, adecă scontând polițe sigure. Creditul de afaceri se 'ntemeiază însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
această emisiune se face prin aceea că băncile acordă {EminescuOpXII 482} {EminescuOpXII 483} credit de afaceri cu scont, adecă scontând polițe sigure. Creditul de afaceri se 'ntemeiază însă numai pe întreprinderi cari au deja un capital format. Creditul unei bănci consista în creditul biletelor ei singulare, acel al biletelor consistă în siguranța unei plăți instantanee. Prima regulă al oricărui institut de bancă este așadar ca ele să nu atârne cumva de produsul vreunei intreprinderi, ci numai de solvabilitatea cuprinsă în averea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
EminescuOpXII 482} {EminescuOpXII 483} credit de afaceri cu scont, adecă scontând polițe sigure. Creditul de afaceri se 'ntemeiază însă numai pe întreprinderi cari au deja un capital format. Creditul unei bănci consista în creditul biletelor ei singulare, acel al biletelor consistă în siguranța unei plăți instantanee. Prima regulă al oricărui institut de bancă este așadar ca ele să nu atârne cumva de produsul vreunei intreprinderi, ci numai de solvabilitatea cuprinsă în averea deja făcuta a debitorului. Creditul bancei nu va fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
obligă pe aceasta și pe toți indosații. Lettre de change. Obligă pe trassant nu pe tras[s]at Recouvrement de traites. Schimbul de polițe. Arbitraj. Asupra schimbului de polițe s-au stabilit un trafic asemănător cu cel al mărfurilor, care consista în a cumpăra efecte de comerț ce sunt deprețiate pe oarecari piețe și a le revinde pe alte piețe unde ele sunt căutate. Bancherul care se ocupă special cu acest soi de operații face arbitraj, alegând hârtia ce vrea s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spre a îndrepta societatea și a îmbunătăți soarta omenirei, chiar aceia sunt siliți a admira în Blanqui devotamentul fără margini și rectitudinea unei vieți care nu a știut ce e slăbiciunea. " Prin urmare diferența între cei de la "Romînul" și Blanqui consistă numai într-o cestiune de timp și de oportunitate. Și cei din Strada Doamnei ar suferi asemenea inichități din partea societății de astăzi și ei ar fi gata a se sacrifica pentru mântuirea ei, dacă n-ar fi la putere. N-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conversațiunea a avut de obiect mai cu seamă combaterea pericolului socialismului și aci principele Bismarck a recomandat mare precauțiune și moderațiune în recomandarea de măsuri internaționale. D. de Giers zice că cea mai însemnată lature a călătoriei de la Danzig a consistat în intenția ce-o are țarul de-a manifesta în mod neîndoielnic față cu toată Rusia voința sa de-a urma o politică conservatoare și pacifică. [16 septembrie 1881] ["ASEARĂ S-A DESCHIS STAGIUNEA... Aseară s-a deschis stagiunea Teatrului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Și el o face deconstruind, simultan, conceptul tradițional de frumos, deconstruire începută de Baudelaire prin rău interpretata "estetică a urâtului" (urâtul nu-i altceva decât adevărul ca negativ, cum l-a definit Eminescu): "S-a spus de mult că frumusețea consistă în proporția de forme. Nemărui nu i-a venit în minte că consistă în proporția de mișcări și cu toate acestea, asta e adevărata frumusețe. Frumuseți moarte sunt cele cu proporție de formă, frumuseți vii sunt cele cu proporție de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Baudelaire prin rău interpretata "estetică a urâtului" (urâtul nu-i altceva decât adevărul ca negativ, cum l-a definit Eminescu): "S-a spus de mult că frumusețea consistă în proporția de forme. Nemărui nu i-a venit în minte că consistă în proporția de mișcări și cu toate acestea, asta e adevărata frumusețe. Frumuseți moarte sunt cele cu proporție de formă, frumuseți vii sunt cele cu proporție de mișcări. E evident că această proporție de mișcări, unde nici nu e prea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de materialismul s]u filosofic, de epistemologia să sceptic] și teoria etic] cvasiutilitarist], ar aprecia mediul filosofic contemporan ca fiind înrudit. În acest timp, în Peninsula Iberic], tradiția tomist] a persistat într-un grup de catolici neo-scolastici. Majoritatea afirmațiilor lor consistau din a extinde și a comenta pe marginea scrierilor lui Toma din Aquino și ale lui Aristotel, contribuind și la tradiție prin încercarea de a o adapta circumstanțelor modificate. Dominicanul, Francisco de Vitoria (1480-1546), de exemplu, consideră legitim] utilizarea violenței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
curând prin creația individuală decât prin cunoaștere (aceasta este teza de bază din Geneza metaforei și sensul culturii). Cel de al doilea sistem filosofic românesc original este cel al lui Constantin Noica. Și aici partea de speculație literară rămâne foarte consist entă, ca și la Blaga; numai că, spre deosebire de marele poet, Noica a utilizat la maximum resursele etimologice ale limbii, transformând speculația filosofică mai ales În una de semantică. Din această cauză, destinul va fi Înțeles de Noica - oarecum pe urmele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
propria persoană. Tendința spre anxietate socială sau spre competență socială poate influența, de asemenea, alegerea vestimentară. Indivizii cu anxietate socială nu sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
umplutură (fig. 104) când, evident, el va avea numai spațiul „intertubular“. Foulingul biologic, dezvoltat pe chiar schimbătorul de căldură, îl va favoriza funcțional (suprafața de evaporarea apei) în circuitul primar. Circuitul secundar nu suferă nici o afectare. Astfel, propunerea noastră finală consistă în figura 105. Și astfel, cerința unui transfer termic cât mai bun este îndeplinită. Oricum, trebuie să cădem la un compromis: a ocoli consecințele foulingului biologic presupune o cheltuială, care poate fi de energie, prin adaosul unei puteri instalate la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în funcție de obiectul lor, conform unei ierarhii ce corespunde cu ceea ce am spus mai sus: ideile ce reprezintă moduri sau accidente; cele ce reprezintă substanțele finite; cea care-l reprezintă pe Dumnezeu care este infinit. Fondul comun al dovezilor cartesiene va consista pur și simplu în a afirma că în ideea de Dumnezeu există mai multă realitate obiectivă decât în orice altă idee și că, din perspectivă cauzală sau a priori, Dumnezeu trebuie, bineînțeles, să existe (formal, evident și eminamente). Evoluăm aici
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
că o noțiune este întotdeauna susceptibilă de elaborare. Astfel istoria filosofiei își poate propune să-și desfășoare drumul în altă parte decât în peisajul inaugural al unei crize așa zis moderne. A scrie istoria noțiunii de subiect poate deci să consiste în a lucra la elaborarea sa și prin aceasta la degajarea ei din istoria doctrinală pentru a favoriza inovația. Această practică inventivă a istoriei filosofiei nu constă numai în a elabora din toate piesele o istorie a noțiunilor nici în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
unitatea profundă a principiului gîndirii - intelectul uman - înscris într-un corp căruia îi desăvârșește natura, ca înveliș al acestui suflet capabil să înțeleagă. A înțelege sufletul ca entelehie a unui corp viu, înseamnă oarecum a bloca drumul Cogito-ului, pentru că acesta consistă în a afirma că sufletul este principiul vitalității și nu exclusiv principiul gîndirii, astfel încât este lipsit de sens din punct de vedere peripatetician, ca nucleul Cogito-ului să fie această parcelă nonmaterială și non-mundană, cucerit în opoziție cu ordinea corpului înțeles
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]