1,852 matches
-
lecții de canto și muzică ușoară. Muzică populară. Canto clasic, la cel mai înalt nivel artistic și profesional. Predau lecții de pian, orgă și teoria muzicii. Lecții de compoziție, emiterea corectă a sunetului, impostație (încălzirea vocii n.m.), respirație corectă, corectarea consoanei R (r-ul francez), articulația se face în spatele limbii, interpretarea r-ului francez. Iar cireașa de pe tort (afiș) se găsea la sfârșit. Autorul semnează I.M., Conservatorul de muzică, Facultatea de interpretare muzicală canto, din Bucarest. Islam: cuvantul Islam înseamnă în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
barbiene pe care o pune pe seama unor "linii de rezistență", care îi dau caracter de operă închisă, inaccesibilă oricărei interpretări. Din această perspectivă, el interpretează rotatorul heptagon ELGAHEL pe baza unui scenariu matematico-ezoteric, în care există 3 vocale și 4 consoane, "osia fiind A (alpha, aleph)". La fel procedează și în cazul dublului hexagon, tangent și înscris în cerc, cu care Barbu își încheia ediția. Codreanu îl interpretează ca pe un semn poetic construit pe baza logicii matematice a hexadei. Comparându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cari cer muncă, dar n-ar suferi de sterilitatea tezelor cu totul generale. Am pune de {EminescuOpIX 312} ex. întrebarea cum de se preface în limba română grupul sc în șt? Ce înrîurire are i consonans (jot) asupra vocalelor și consoanelor cu cari se-ntîlnește? Cum se poate esplica prefacera lui d în j (putred, putrejune; veșted, vestejit). Iată câteva numai din sutele de cestiuni de detalii cari merită atenția unui filolog tânăr. Venim la juriști. N-ar fi oare bine ca să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
voiește a esprima. Oricât de energic pronunțate vor fi cuvintele, simțirea adevărată va pătrunde prin ele. Nu știm de unde și până unde actorii români au pronunții atât de străine. Limba românească este din acele cu dreaptă măsură; ea n-are consoane pre moi, nici prea aspre, nici vocale prea lungi sau prea scurte: mai toate sunetele sunt medie și foarte curate. Cu toate acestea în teatru avem ocazie de a auzi vorbindu-se cu ton franțuzesc (nazal) sau spaniol (gutural ). Gâtul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
curate. Cu toate acestea în teatru avem ocazie de a auzi vorbindu-se cu ton franțuzesc (nazal) sau spaniol (gutural ). Gâtul d-lui Manolescu de ex. joacă un mare rol în declamația d-sale, deși în limba românească până și consoanele guturale c, g, ch nu se produc în gât chiar, ci aproape de el la capătul ceriului gurei. E drept că o ortoepie românească, o carte despre buna rostire lipsește, dar nu lipsește rostirea vie a claselor culte, nu lipsesc scrierile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuie să sun pe cineva. Din atât de multe motive, chiar nu mă pot întoarce în pat. Așa că sun și apelul meu trece peste munți și deșerturi până răspunde tata și, cu vocea mea cea mai bună de ventriloc, evitând consoanele pentru rostirea cărora ai nevoie de mandibulă, îi spun: — Gflerb sorlfd quotk, erd sairk. Srd. Erd, korts derk sairk? Kirdo! Încă o dată, telefonul nu-mi e deloc prieten. Și tata zice: — Te rog să nu închizi. Stai s-o chem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
bănuiască vreodată că certitudinile lor pozitive contribuiseră la deranjarea creierelor prin care ei receptau realitatea lumii lor. Câțiva oameni în uniformă apărură pe una din porți. Unul dintre ei i se adresă lui Thorson într-o limbă guturală, încărcată de consoane. Uriașul se întoarse spre Gosseyn: ― E pustiu. Gosseyn nu răspunse. Abandonat. Cuvântul rezonă în galeriile minții sale. Institutul de semantică fusese părăsit. Bineînțeles ar fi trebuit să bănuiască că așa va fi. Oamenii cu funcții de răspundere sunt, până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de care nu ați mai avut parte de ani buni... Serios? De ani buni? Nu ați avut parte vreodată. Băcanul, cu șorț și bonetă, la Început zîmbind politicos, apoi cu o figură jenată, vă spune În limba lui plină de consoane melodioase cam ce puteți cumpăra cu suma de bani pe care i-o fluturați prin față - cîteva chestii mici, subțiri, așa, mai mult de gust. La fiecare colț există tonete de zmrzlina - ce idee proastă! un cuvînt atît de țepos
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate că numărul orelor alocate predării ortografiei scade de la 8în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
elevului, cf. Sunetele limbii române (clasa I=. lămuriri metodice. Rostul acestei lecții este să dea elevilor cunoștințe clare și precise despre sunetele limbii noastre, despre pronunțarea lor corectă ca elemente constitutive al cuvântului rostit, despre împărțirea lor în silabe și consoane. Cu ocazia tratării fiecărui sunet, profesorul poate face și deosebirea între pronunțarea literară, provincială și incorectă a sunetelor, spre a trezi interes în elevi.” (Fl. Ilioasa, 1939: 33). XXII. Predarea gramaticii istorice în ceea ce privește „gramatica istorică”, [care vizează azi acele probleme
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
8] BARBU, FLORIN, întîlnire de lucru cu tema: “Conținutul și metodica activităților de învățare a limbii române în perioada de început a demutizării”[Satu Mare, iunie, 1975]. în: RPed, 24, No. 9, 1975, coperta 3. [9] BARBU, FLORIN, Perceperea vizuala a consoanelor limbii române de către elevii surzi [cu 3 figuri în text], Rped, 24, nr.6, 1975,34-37. [10] BELDESCU, G., Despre raporturile dintre pronunția literară și ortografie în practica predării limbii române, LL, 2, 1975, 367-371. [11] BELDESCU, GEORGE; POPESCU, ION
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
alfabetică în următoarele șiruri de litere: Testul nr. 2, al cărui autor este elevul Rusu Ioan din anul III A, cere elevilor să sublinieze litera "m" atunci când se află între două vocale și litera "e" atunci când se află între două consoane. Testul nr. 3, autor elevul Simion Tiberiu din aceeași clasă, cere elevilor să sublinieze numerele alăturate aflate în ordine crescătoare din 2 în 2. Înainte de aplicare, fiecare probă a fost exemplificată și explicată. În efectuarea probelor s-a permis elevilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Claude Rawson: 1) adăugarea unui "e" final cît mai multor cuvinte, cît mai des posibil; adăugarea unui "a" ca prefix unde se putea; 2) schimbarea liberă, fără restricții, a literei "i" cu litera "y"; 3) duplicarea liberă, fără restricții, a consoanelor; 4) adăugarea liberă, fără restricții, de consoane. Aceeași strategie este descrisă în ediția Cambridge din 1842 a operelor lui Chatterton: Fără îndoială că și-a scris versurile în engleză neaoșă, iar după aceea le-a brodat cu cuvinte vechi care
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cît mai multor cuvinte, cît mai des posibil; adăugarea unui "a" ca prefix unde se putea; 2) schimbarea liberă, fără restricții, a literei "i" cu litera "y"; 3) duplicarea liberă, fără restricții, a consoanelor; 4) adăugarea liberă, fără restricții, de consoane. Aceeași strategie este descrisă în ediția Cambridge din 1842 a operelor lui Chatterton: Fără îndoială că și-a scris versurile în engleză neaoșă, iar după aceea le-a brodat cu cuvinte vechi care conveneau din punctul de vedere al sensului
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Vocalizările paralingvistice includ râsul, plânsul, suspinul, regurgitatul, înghițitul, sforăitul, sughițul etc. Alte vocalizări paralingvistice sunt intensitatea și noninfluențele, de tipul "hm", "ah" și "uh". În toate limbile vorbite, sunetele vocale sunt purtate prin vocale, fiind imposibilă rostirea cuvintelor fără acestea. Consoanele, pe de altă parte, functioneaza pentru a stopa și porni sunetul. Lingvistul Peter Ladefoged a observat că, deși probabil există în jur de nouă sute de consoane și două sute de vocale în toate limbile lumii, cele mai multe limbi vorbite tind să folosească
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
limbile vorbite, sunetele vocale sunt purtate prin vocale, fiind imposibilă rostirea cuvintelor fără acestea. Consoanele, pe de altă parte, functioneaza pentru a stopa și porni sunetul. Lingvistul Peter Ladefoged a observat că, deși probabil există în jur de nouă sute de consoane și două sute de vocale în toate limbile lumii, cele mai multe limbi vorbite tind să folosească doar cinci sunete vocale. De fapt, una din cinci limbi folosește aceleași sunete vocale așa cum sunt ele utilizate în spaniolă și engleză a, e, i, o
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
gestica adultului. Cu timpul, comunicarea nonverbală se subordonează comunicării verbale; gânguritul constituie forma incipientă a vorbirii care cuprinde mai întâi vocale neclare, apoi acestea devin clare (a, e, i, o, u). După 4 luni se produc articulări de vocale cu consoane și diferențierea lor. În jurul vârstei de 5 luni începe procesul de lalațiune ca fază superioară a gânguritului care se traduce printr‑o intensă emisie de repetiții de silabe. Spre sfârșitul lunii a zecea interesul copilului este evident îndreptat spre cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
partea posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în partea din față a canalului vorbitor prin rotunjirea și înaintarea buzelor; - vocala a - vocală neutră din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane bilabiale p, b, m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară; - consoane dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în partea din față a canalului vorbitor prin rotunjirea și înaintarea buzelor; - vocala a - vocală neutră din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane bilabiale p, b, m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară; - consoane dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și în partea din față a canalului vorbitor prin rotunjirea și înaintarea buzelor; - vocala a - vocală neutră din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane bilabiale p, b, m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară; - consoane dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și dinților pentru consoanele: t, d, n, s, z, ț sau în partea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
neutră din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane bilabiale p, b, m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară; - consoane dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și dinților pentru consoanele: t, d, n, s, z, ț sau în partea anterioară a palatului și vârfului limbii pentru consoanele: l, r, s, j (ultimele două se numesc
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară; - consoane dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și dinților pentru consoanele: t, d, n, s, z, ț sau în partea anterioară a palatului și vârfului limbii pentru consoanele: l, r, s, j (ultimele două se numesc consoane prepalatale); - consoane palatale și postpalatale: c, k, g - zona de articulare se situează în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară; - consoane dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și dinților pentru consoanele: t, d, n, s, z, ț sau în partea anterioară a palatului și vârfului limbii pentru consoanele: l, r, s, j (ultimele două se numesc consoane prepalatale); - consoane palatale și postpalatale: c, k, g - zona de articulare se situează în partea posterioară a palatului, la baza limbii și vălul palatin; - consoana laringală h - zona de articulare se
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dentale (alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și dinților pentru consoanele: t, d, n, s, z, ț sau în partea anterioară a palatului și vârfului limbii pentru consoanele: l, r, s, j (ultimele două se numesc consoane prepalatale); - consoane palatale și postpalatale: c, k, g - zona de articulare se situează în partea posterioară a palatului, la baza limbii și vălul palatin; - consoana laringală h - zona de articulare se află la nivelul peretelui posterior al faringelui, la baza
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și dinților pentru consoanele: t, d, n, s, z, ț sau în partea anterioară a palatului și vârfului limbii pentru consoanele: l, r, s, j (ultimele două se numesc consoane prepalatale); - consoane palatale și postpalatale: c, k, g - zona de articulare se situează în partea posterioară a palatului, la baza limbii și vălul palatin; - consoana laringală h - zona de articulare se află la nivelul peretelui posterior al faringelui, la baza limbii și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]