KorAP: Find »[drukola/base=consoană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...75 >

1,866 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

în contextul cuvântului și enunțului propozițional. Se exersează sunetul în silabe deschise și închise, și se precizează diferența între pronunția lui t în comparație cu p și a lui d, în comparație cu b în silabe ca pa-ta, ba-da. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei N - NutacismulPararanutacismul Fonemul n este o consoană ocluzivă alveolară, având sonoritate și rezonanță nazală, ceea ce îi conferă un aspect de semivocală. Poziția sistemului articulator este asemănătoare celei necesare pronunțării consoanelor t, d. Ocluzia este realizată cu întreaga margine a limbii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
exersează sunetul în silabe deschise și închise, și se precizează diferența între pronunția lui t în comparație cu p și a lui d, în comparație cu b în silabe ca pa-ta, ba-da. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei N - NutacismulPararanutacismul Fonemul n este o consoană ocluzivă alveolară, având sonoritate și rezonanță nazală, ceea ce îi conferă un aspect de semivocală. Poziția sistemului articulator este asemănătoare celei necesare pronunțării consoanelor t, d. Ocluzia este realizată cu întreaga margine a limbii pe coroanele alveolare superioare, iar dezocluzia articulatorie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în silabe ca pa-ta, ba-da. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei N - NutacismulPararanutacismul Fonemul n este o consoană ocluzivă alveolară, având sonoritate și rezonanță nazală, ceea ce îi conferă un aspect de semivocală. Poziția sistemului articulator este asemănătoare celei necesare pronunțării consoanelor t, d. Ocluzia este realizată cu întreaga margine a limbii pe coroanele alveolare superioare, iar dezocluzia articulatorie se realizează prin linie mediană prin coborârea maxilarului și lăsarea deschisă a fantei labiale. Vălul palatin este coborât pentru a permite curentului de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
un cuvînt nazalizat - canal se rostește izolat fiecare sunet: c-an-a-l. Accentuăm rostirea vocalelor vecine fonemului n cu voce de piept: aaa, apoi legat: caaan, naaal, canal. Astfel se înlătură nazalizarea. - Dezocluzia laterală sau ridicarea vălului palatin deviază fonemul n spre consoana l. Demonstrarea rezonanței nazale se face așezând limba în poziție de închidere completă a cavității bucale și emițând cu gura închisă un mârâit a cărui rezonanță nazală să fie percepută tactil la aripile nasului de către logopat. Demonstrăm astfel subiectului că

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dorsală a limbii și palat, cu rezistență la tracțiunea ușoară pe bățul bomboanei; Antrenamentul labiolecturii și simțului tactilExerciții de diferențiere mimo-articulatorie și analiza fonetică pentru t, d, n. - Exerciții de diferențiere acustică a fonemului n în grupul cu vocale și consoane, dar mai ales în grupul consonantic -nc și -ng în care transferul articulator impune ocluzia prepalatală a părții dorsale a limbii îtanc, angajat). - Exerciții de antrenament al simțului tactil al rezonanței prin palparea pe aripile nasului, pe piept, pe creștetul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dorsale a limbii îtanc, angajat). - Exerciții de antrenament al simțului tactil al rezonanței prin palparea pe aripile nasului, pe piept, pe creștetul capului, respectiv perceperea sonorizării prin palparea laringelui. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare Dificultățile în articularea consoanei n constau în nerealizarea ocluziei complete și perfecte perilinguo-palatale, fapt care indică recurgerea la exerciții speciale: - scoaterea limbii într-o poziție plată, arătând logopatului ca limba este „mușcată' între arcadele dentare, într-o atitudine de zâmbet larg. - poziționarea limbii cu

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mic a mandibulei și în care limba este obligată să se ridice pentru a produce ocluzia. - n - ul interfonemic se poate obține articulând un m prelungit cu maxilarele puternic închise, cu condiția sonorizării și rezonanței indispensabile. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei S - SigmatismulParasigmatismul Fonemul s este o consoană constrictivă, produsă la nivel dental-alveolar și de asemenea este surdă. Constricția la acest nivel contribuie la formarea și a altor consoane fricative: z, ș, j, ț, ce, ci, ge, gi, dar fonemul s

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
este obligată să se ridice pentru a produce ocluzia. - n - ul interfonemic se poate obține articulând un m prelungit cu maxilarele puternic închise, cu condiția sonorizării și rezonanței indispensabile. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei S - SigmatismulParasigmatismul Fonemul s este o consoană constrictivă, produsă la nivel dental-alveolar și de asemenea este surdă. Constricția la acest nivel contribuie la formarea și a altor consoane fricative: z, ș, j, ț, ce, ci, ge, gi, dar fonemul s este sunetul de bază. Poziția sistemului articulator

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
puternic închise, cu condiția sonorizării și rezonanței indispensabile. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei S - SigmatismulParasigmatismul Fonemul s este o consoană constrictivă, produsă la nivel dental-alveolar și de asemenea este surdă. Constricția la acest nivel contribuie la formarea și a altor consoane fricative: z, ș, j, ț, ce, ci, ge, gi, dar fonemul s este sunetul de bază. Poziția sistemului articulator pentru articularea fonemului s Canalul constrictor se formează din vârful limbii îndoit în jos și incisivii superiori, între care se formează

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
într-o poziție ocluzivă a limbii pe incisivii superiori. Corecția se realizează prin pronunția separată a fonemelor t, s, înlăturând astfel din articulare fonemul parazitar t, rămânând numai sunetul s curat. - Sonorizarea fonemului s în z impune exersarea și consolidarea consoanei z ivită întâmplător, explicarea diferențelor de transcriere grafică și fixarea apoi a sa în cuvinte. Ulterior ne ocupăm de desonorizarea lui z prin metoda palpării laringelui. Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală cu realizarea unei

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
presiunii suflului articulator. Exercițiile de înghițire a salivei ajută la poziționarea corectă a limbii. (22, 76, 184, 228) - Sigmatismului faringian și cel laringian impun corectarea respirației și poziției sistemului articulator în oglindă pentru ca zona constrictivă să fie mutată anterior. Demutizarea consoanei Z - Zitacismul — parazitacismul Fonemul z este o consoană fricativă a cărei articulare impune constricția anterolinguală la nivel alveolar, la fel ca perechea sa surdă s, dar spre deosebire de aceasta din urmă, z este sonoră prin fonația laringeană. Poziția sistemului articulator nu

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ajută la poziționarea corectă a limbii. (22, 76, 184, 228) - Sigmatismului faringian și cel laringian impun corectarea respirației și poziției sistemului articulator în oglindă pentru ca zona constrictivă să fie mutată anterior. Demutizarea consoanei Z - Zitacismul — parazitacismul Fonemul z este o consoană fricativă a cărei articulare impune constricția anterolinguală la nivel alveolar, la fel ca perechea sa surdă s, dar spre deosebire de aceasta din urmă, z este sonoră prin fonația laringeană. Poziția sistemului articulator nu diferă de cea a articulării omorganicei sale s

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se pune jos figurina și se cere subiectul să reproducă sunetul z prin emiterea sunetului s, la care se adaugă sonorizarea laringeană. Conștientizarea sonorizării laringiene se poate face prin pronunțarea a două cuvinte asemănătoare fonetic, dar diferite prin cele două consoane omonime: sac - zac, sale - zale, sare - zare în timp ce logopatul palpează cu mâna laringele, iar cu bețisorul simte intensitatea vibrației în dantură. Odată obținut, fonemul z se introduce în silabe diverse alături de grupuri consonantice: zmeu, zgură și în diferite poziții în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
defectul ținând mâna în fața gurii în timpul rostirii, după care se cere logopatului o pronunție în timpul unui expir prelungit cu o presiune crescută a expulziei aerului. Prin câteva exerciții de respirație se dă o presiune normală expulziei articulatorii a aerului. - Desonorizare consoanei z în s necesită reîntoarcerea la cuvântul în care a fost predat inițial fonemul z, care dacă este pronunțat corect se silabisește și se pronunță literă cu literă pentru izolarea fonemului. Apoi se pronunță literă cu literă noul cuvânt, prin

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
palpare sa preorală în spațiul interdigital police-index. Obținerea sonorizării laringiene se poate realiza prin transfer interfonemic pornind de la articularea lui a precursor, pronunțându-se prelungit și scurt, repetitiv, într-o singură expirație, sunetele szsz, apoi sazasaza. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ș - Sigmatismul pentru Ș Fonemul ș este o consoană fricativă, obținută prin constricția canalului vocal, articulată prepalatal și este surdă fiind lipsită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator Mandibula se află într-o poziție mai coborâtă decât cea necesară emiterii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
laringiene se poate realiza prin transfer interfonemic pornind de la articularea lui a precursor, pronunțându-se prelungit și scurt, repetitiv, într-o singură expirație, sunetele szsz, apoi sazasaza. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ș - Sigmatismul pentru Ș Fonemul ș este o consoană fricativă, obținută prin constricția canalului vocal, articulată prepalatal și este surdă fiind lipsită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator Mandibula se află într-o poziție mai coborâtă decât cea necesară emiterii fonemului s și fără să realizeze o suprapunere exactă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în ipostaze cu o semnificație deductibilă de către subiecți. Corectarea deformărilor articulatorii - Estomparea timbrului sunetului ș se datorează micșorării orificiului intrabucal sau lipsei de prelungire a tubului vocal. Prin corectarea poziției organelor articulatoare realizăm rostirea sunetului. - Dificultățile în transferul interfonemic pe consoana ș, mai ales în cele la care este urmat de o ocluzie palatală: școală, școlar, pișcot, roșcovan, necesită reluarea descrierii pe machetă a poziției organelor fono-articulatorii și exersarea cuvintelor izolat, pe silabe, literă cu literă, apoi sintetic în cuvinte și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
corectă a sunetului. - Conversia interfonemică a sunetului ș în alte sunete: h, ts, î impune o intervenție rapidă ca defectul să nu se înrădăcineze, măsurile constând în special în corecția poziției limbii până ce acest defect dispare. - Sonorizarea fonemul f în consoana j este o întâmplare fericită datorită dificulăților de obținere atât a fonemului ș dar și a sonorizării laringiene. Explicarea diferențelor de transcriere grafică a sunetelor ș - j se face imediat, dar eliminarea vibrațiilor, facilitată de palparea laringelui, nu se face

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
respectând principiul progresivității, iar în final în cuvinte diverse și propoziții. La 3-4 ședințe se revine la exersarea fonemului ș, fără a obosi logopatul sau a i se sădi sentimentul nereușitei în cazul unei pronunții defectuoase. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei J - Sigmatismul pentru J Fonemul j este o consoană fricativă sonoră, pentru care constricția se realizează pe un segment ceva mai lung decât cel realizat în cazul consoanei pereche ș - între zona prepalatală și alveolele superioare. Poziția sistemului articulator pentru

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și propoziții. La 3-4 ședințe se revine la exersarea fonemului ș, fără a obosi logopatul sau a i se sădi sentimentul nereușitei în cazul unei pronunții defectuoase. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei J - Sigmatismul pentru J Fonemul j este o consoană fricativă sonoră, pentru care constricția se realizează pe un segment ceva mai lung decât cel realizat în cazul consoanei pereche ș - între zona prepalatală și alveolele superioare. Poziția sistemului articulator pentru emisia fonemului j este aceeași ca pentru articularea fonemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sădi sentimentul nereușitei în cazul unei pronunții defectuoase. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei J - Sigmatismul pentru J Fonemul j este o consoană fricativă sonoră, pentru care constricția se realizează pe un segment ceva mai lung decât cel realizat în cazul consoanei pereche ș - între zona prepalatală și alveolele superioare. Poziția sistemului articulator pentru emisia fonemului j este aceeași ca pentru articularea fonemului ș cu deosebirea că limba este mai relaxată și realizează constricția pe o porțiune mai lungă cuprinsă între palat

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
aerului aerului se face mai scurt și exploziv simultan cu vibrația laringeană. Tehnica articulării fonemului j pornește de la însușirea fonemelor ș și z. Fonemul ș conferă poziția corectă a articulării, iar fonemul z conferă vibrația laringeană. Se pronunță cele două consoane separat individual și în cuvintele de bază ale achiziției, pentru a se reaminti caracteristicile sonore și vizual-tactile. Pentru pronunția lui j se începe cu fonemul ș și se adaugă sonorizarea lui z într-o pronunție succesivă, apoi simultan suprapusă. Pe

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
palpează vibrațiile laringiene și sesizează simultaneitatea lor cu emisia curentului de aer. Pronunția lui j este dificilă dar nu imposibilă în cazul unei deprinderi bune de pronunție a sunetelor complementare. Obținerea unei variante interfonemice pentru început este mulțumitoare. Se exersează consoana în silabe deschise și în cuvinte scurte: joc, jeg, jar, jale. Se rostesc propoziții simple sau sintagme cu semnificație cunoscută, care conțin în cele două cuvinte sunetele complementare: Joc șah, Zac jos, timp în care logopatul face analiza tactilă și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
care logopatul face analiza tactilă și vizuală a pronunției și apoi încearcă prin imitație să repete pronunția fonemelor complementare. Se antrenează recunoașterea fonemului j formulând propoziții care conțin fonemul într-o poziție unică: Copiii se joacă. Subiectul sesizează în cadrul exprimării consoana j și semnalizează prezența sa, apoi încearcă să reproducă cuvântul conținător al consoanei, iar în final propoziția. La cuvintele la care se întâmpină dificultăți se face analiza cuvântului prin despărțire în silabe și litere. Logopatul urmărește procesul de despărțire al

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
imitație să repete pronunția fonemelor complementare. Se antrenează recunoașterea fonemului j formulând propoziții care conțin fonemul într-o poziție unică: Copiii se joacă. Subiectul sesizează în cadrul exprimării consoana j și semnalizează prezența sa, apoi încearcă să reproducă cuvântul conținător al consoanei, iar în final propoziția. La cuvintele la care se întâmpină dificultăți se face analiza cuvântului prin despărțire în silabe și litere. Logopatul urmărește procesul de despărțire al cuvântului și îl reproduce pas cu pas după logoped, iar apoi în mod

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]