190,047 matches
-
lui Blaga pentru sănătatea soției sale transpare atât din această scrisoare, cât și din altele publicate în revista “Manuscriptum”. Folosesc acest prilej pentru a face câteva considerații despre destinatarul epistolei de față, Nicolae Filodor. Căutând date despre familia lui, am constatat cât de puțin se știe despre ea, în ciuda apartenenței, în perioada regalității, la protipendada bucureșteană. Câteva lămuriri am primit de la doamnele Ioana Racottă și Maria-Luiza Flonta (n. Călugăreanu), nepoate de fiice ale lui Grigore Filodor și ale soției sale Sabina
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
în ceea ce privește calitatea artistică, măcar a unora dintre ele, opinii formulate, ulterior, de către alți examinatori ai cărții, se vor deosebi de opinia lui N. Iorga. Într-un dens articol, “Maica Domnului”, apărut în revista Familia (1936, nr. 6), Mircea Eliade, după ce constată că în răsăritul Europei, înainte de creștinism, “femeia și mama au fost socotite din cele mai vechi timpuri ca un miracol divin pe pământ”, remarcă în mod deosebit textele despre maternitatea dramatică a Maicii Domnului: “Legendele românești asupra Maicii Domnului întrec
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
au avut privilegiul de a fi comentați de Vladimir Streinu. Sigur că textele, aș zice capitole, sunt mai întâi studiile lui de sinteză, din păcate, rămase cam în umbră, în comparație cu cele privind poezia. Astfel, în cel intitulat Romanul roman, criticul constată că literatura noastră se găsește pe calea maturizării după afirmarea ca romancier a lui Liviu Rebreanu. Curând, are loc o “lirizare a epicii”, o “lirizare a ideilor”, specifice “romanului analitic sau subiectiv”, în perioada interbelică acesta fiind considerat superior celui
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
reprezintă un ansamblu deductiv. „Din această pricină... orice cercetare estetică manifestă o tendință spre sistem”. Dacă ne vom întreba care este acea concepție despre valoarea estetică și, mai ales, despre opera de artă, care este postulată la „începutul” Esteticii, vom constata că ea se cristalizează progresiv în capitolele introductive și se rotunjește pe deplin odată cu descrierea, cu ajutorul metodei fenomenologice, a „momentelor constitutive” ale operei. „O estetică sistematică trebuie să înceapă cu o descriere a fenomenului pur al artei”. Trebuie să recunoaștem
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
toamna, la periferia Iașului sau în centru, începe muzica asta blîndă (aparent stridentă) a decapitării metrilor cubi. Adolescent, cînd locuiam la cîteva sute de metri de aici, pe Dobrogeanu Gherea, aveam o magazie de lemne mirosind dumneziește a rumeguș proaspăt. Constat rece, acum, fără participare afectivă. Mi-s nările moarte. * Freud se dă, aflu azi, pe instituții: Universitate, Spitalul de nebuni Socola, revistele literare etc. Dar eu nu fac parte din nici o instituție! Și iar trebuie să umblu cu cerșitul. Cu
Tătucu Freud mi se pare romantic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13235_a_14560]
-
al culturii române, la care se gândea și Culianu, exasperat că atâția oameni de valoare au trebuit mereu să părăsească România ca o condiție a realizării lor. De prea multe ori, de la Dinicu Golescu încoace, intelectualul român e silit să constate că normalitatea e «dincolo», în Occident.” „Tragismul” istoriei și culturii române influențează decisiv imaginea intelectualului român, care, de prea multe ori, trebuie să aleagă între a rămâne în țară, îndurând lipsuri materiale și îngrădiri culturale inerente, și „a se salva
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
Emilinovna, fiica mea de patru ani și jumătate, a dat o explicație promptă titlului: „În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!”; taică-meu a luat sever cartea, s-a uitat la preț și-a constatat că-i scumpă (16,50 lei!); maică-mea nici n-a îndrăznit s-o atingă! Cam așa stau lucrurile în familie privind evenimentul! Dar eu, astă noapte, am dus-o numai în coșmărele. Brusc s-a instalat în mine un
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Extemporalul de dimineață, c-un cer închis, jos, gri-mov! Ieri, un telefon lui Mugur ca să-i mulțumesc pentru carte. Constatăm că, deși pregătim mereu și ne promitem solemn prin scrisori, n-am mai stat de vorbă că lumea de prin 1974, adică de pe cînd, la DXXX, întinși în șezlonguri, în spatele casei unde locuiam, sub niște peri, tăceam cîte trei ceasuri
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
fi mai rău. O vorbă a lui Averescu e reconfortantă: «Până la Sinaia am să îngrop toți nemții. Dare-ar Dumnezeu să-i fie gura de aur»”. Din păcate, n-a fost să fie așa. Peste câtva timp (către același destinatar) constată cu dezamăgire cameleonismul, oportunismul - el crede că general - în preziua iminentei ocupații germane: „Poate nu vei crede, dar toată lumea a devenit germanofilă. Mai mult: așteaptă pe nemți ca pe niște salvatori. Carp, Marghiloman sunt priviți ca semizei. Eu când văd
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
a produs într-o revistă de provincie, Dunărea (25 iul. 1883) din Brăila, înainte de aceea din Convorbiri literare (nr. 5, 1 aug. 1883). Confruntând cele trei variante (Convorbiri literare, Dunărea și Almanahul Societății „România Jună” din Viena - aprilie 1883) cercetătorul constată că ultimele două sunt aproape identice. De o atenție constantă se bucură și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul), dar Vârgolici are mereu fascinația ineditului. Astfel, se ocupă
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
sale scrisori către un tânăr poet, Rainer M. Rilke scria: “auch lieben ist gut, denn lieben ist schwer”, “și a iubi e bine, fiindcă a iubi e greu”, și după ce demonstrează cât de grea e iubirea, câtă maturitate spirituală pretinde, constată că omenirea actuală nu e încă în stare de ea. Dar exprimă credința că femeile viitorului prin luminarea minței, înseninarea duhului lor, crescându-și adevărata lor demnitate omenească, vor realiza minunea și o vor învăța bărbaților. Întreb pe toate cele
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
virtuale și m-a aruncat direct în budoarul amantelor lui Ștrempel de la Biblioteca Academiei, adică în foetajul senzual și mătăsos al periodicelor dintre cele două războaie. Căutînd pe acolo să văd ce se mai scrie despre Bucureștiul de altădată, am constatat un lucru, de altminteri, foarte firesc: cele mai importante publicații, a se vedea Sburătorul, Convorbiri critice, chiar dacă pe atunci nu mai apăreau, Neamul românesc și România literară au consacrat pagini dense cărții cu totul ieșite din comun pe care abia
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
din capul locului mi-a dobîndit încrederea prin talentul și sîrguința sa. Un scriitor devine mare, în genere, prin două calități: prin geniu și prin cultură. Geniul îți dă rezistența, cultura, lărgirea orizontului. Și într-un oarecare răstimp, am putut constata la Dna. Pârvulescu amîndouă aceste însușiri. Cartea domniei sale despre București întrunește toate calitățile unei opere majore și obiective. Scrisă olimpian și cu mult spirit analitic, ea este departe de caracteristica aceea a literaturii ruse care a introdus și la noi
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
la începuturile sale, de abia se introdusese sonorul) numărul revistelor culturale era mai mare, iar difuzarea lor se făcea mult mai eficient decît astăzi. În plus, existau librării străine ( Hachette, de exemplu) care difuzau cărți tipărite în principalele țări europene. Constată amar, Ioana Pârvulescu: „Suprapunînd harta culturală a Bucureștiului de odinioară peste cea de acum, începînd cu chioșcurile unde se vindeau reviste culturale și încheind, să spunem, cu sălile de teatru și de cinema, golurile sînt, contrar așteptărilor, în cea de
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
Gabriela Ursachi Lumea avea un aspect comun al ei în mijlocul căruia căzusem ca o eroare" constată personajul narator din Întîmplări în irealitatea imediată cu acea liniște vecină cu perplexitatea care drapează, în doar cîteva cute ale simplității de expresie, cele mai complexe și contrariante dileme existențiale. Este stilul stăpînit, expurgat de lamento-uri și clișee patetice
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
necesară la adresa ediției: ce-i cu abundența asta de greșeli de tipar?! Călătorie către nicăieri După lectura volumului Călătorii apocrife am rămas cel puțin confuză o vreme. Mi-era greu să găsesc ceva de spus despre aceste versuri; în plus, constatam că persoana care a scris prezentarea de pe a doua copertă s-a confruntat cu aceeași dificultate: Volumul Simonei- Grazia Dima, structurat pe trei cicluri, constituie o ipostaziere poematică a călătoriei inițiatice spre sinele profund al ființei. Astfel se poate scrie
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
Mai știe oare astăzi cineva la Madrid că a trecut pe acolo, lăsând o urmă culturală specifică, un român numit Alexandru Busuioceanu?". Într-adevăr, aproape nimeni nu mai știe în Spania cine a fost Alexandru Busuioceanu, și orice român care constată la fața locului această neștiință simte acut o strângere de inimă. Într-o evocare din 1998 a perioadei spaniole a marelui critic de artă care în anii postbelici se bucura de un mare prestigiu și colabora la revistele cele mai
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
Dimitrie Balaur să scrie, pentru Șezătoarea, unde a și apărut, o prezentare etnografică a satului său, Rezeni-Lăpușna. Omul era un erudit, avea o memorie de invidiat și cunoștințe vaste în literatură, etnografie, antroponimie, geografie, istorie, mentalități. D. I. Suchianu a putut constata cu surprindere că G. T. Kirileanu știa tot despre legislația veche românească. Mihai Băcescu se adresa celui care cunoștea bine bibliografia veche românească. Esențial este și faptul l-au semnalat toți cei care l-au cunoscut, că împărtășea cu generozitate
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Caraman, Victor Tufescu, Ion Conea, Gh. Ungureanu, Aureliu Sacerdoțeanu. Multora le-a stat la dispoziție vasta bibliotecă a cărturarului nemțean, alcătuită nu doar din cărți și reviste, ci și din nu puține manuscrise, unele cu adevărat rarisime. Virgil Cândea a constatat cu mirare cu câtă ușurință i-a încredințat spre studiere manuscrisul unei cronici, prima versiune a Letopisețului Țării Românești. Omul avea "sufletul cu adevărat nobil" (Damian P. Bogdan), îl caracterizau "demnitatea și bunul simț" ( Gh. Bobulescu). Prin caracterul său a
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
au fost generoși, însă Kirileanu merită cu adevărat această recunoaștere. Fiindcă dacă luăm, cumva la întâmplare, un alt personaj despre care s-a spus că a fost generos, ne referim la Bogdan-Pitești, care invita la conacul său scriitori și pictori, constatăm îndată că la acesta generozitatea făcea parte egală cu egoismul, chiar cu cinismul (a se vedea, în acest sens, foiletoanele sale din Seara). Spuneam mai sus că G. T. Kirileanu trecea între motivele care l-au îndepărtat de masa de
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
fie și numai în parte adevărate, poziția ei era mult prea vulnerabilă. Implicit a periodicului ce i-ar fi găzduit replica. Note sarcastice vor mai apărea și în numerele următoare. Astfel, după o lună, la aceeași rubrică a "Contemporanului", se constata că "existența scriitoricească a cîtorva dintre vedetele vitrinelor noastre e serios amenințată. Ne gîndim la d-nii Ionel Teodoreanu, Octav Desilla, Mihail Drumeș și în special la d-na Sorana Gurian, eventual chiar la cîinele ei lup, Dick..."40 Mai gravă
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
artă. Dar trebuiește delimitat teritoriul dragostei de cel al trivialității burgheze. {i această delimitare nu o face niciodată d-na Sorana Gurian în romanul sau nuvelele sale și nici elevul dumisale, d. Villara..." 45 Atacurile dau roade, căci N. Moraru constata cu satisfacție la începutul anului 1948: "«Revista Fundațiilor Regale» a făcut pasul serios al îndreptării conținutului său prin eliminarea unor elemente ca {erban Cioculescu, Vladimir Streinu sau Sorana Gurian, apelînd la forțe proaspete..."46 (Cu tot acest "pas", revista nu
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
decembrie 1947 - ianuarie 1948, cînd încetează și colaborarea ei la "Femeia și căminul" și la "Mariana". Numele ei nu mai revine nici sub pana adversarilor. Doar în raportul la Conferința Scriitorilor din R. P. R. din martie 1949, Zaharia Stancu constata: "În aceeași perioadă șanii 1944-1948ț s-au scris și s-au tipărit o seamă de lucrări inutile și dăunătoare, aparținînd unor scriitori ca Tudor Arghezi, Sorana Gurian, Ionel Teodoreanu, Octav Desilla, Serban Cioculescu, Constantin Tonegaru..."49 Precum se poate acum
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
noștri din incitantele scrisori-reportaj despre Noua Zeelandă, pagini firești și nu lipsite de un zîmbet subțire. Textele au fost scrise special pentru România literară. Dacă cineva se întreba cum poți fi neo-zeelandez, găsește aici răspunsul. Și poate va fi surprins să constate că, din cînd în cînd, Noua Zeelandă nu e atît de departe de România pe cît o arată harta. 15 ianuarie 2003. Lilieci și studenți Acum vreo săptămînă am sosit, după un zbor de două zile, aici: în Dunedin, oraș universitar
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
el". A doua parte a trilogiei (Celălalt Eros) se ambiționează a face Queer Theory, dar ar fi cu siguranță respinsă de cei ce se ocupă cu această disciplină, îndeobște foarte tolerantă. Analizând, în capitolul "Tipul napoleonic" figura "heterosexualului înverșunat", Bălan constată că acesta "nu înțelege de fapt niciunul din cele două sexe" (pag. 45); ba chiar contrastul dintre Napoleon și Caesar e schițat în următorii termeni: Cîtă consecvență și armonie în fluctuația acestuia din urmă, în vreme ce procesul de rigidizare făcea din
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]