1,488 matches
-
parte. După validarea mandatelor și declararea că legal constituite, Adunarea Deputaților și Senatul își aleg, fiecare, organele de lucru și își adopta regulamentele de funcționare. Articolul 80 Adunarea Deputaților și Senatul, în ședință comună, se constituie, de drept, în Adunare Constituanta pentru adoptarea Constituției României. Prezidarea lucrărilor Adunării Constituante se face de către președintele Adunării Deputaților și președintele Senatului, prin rotație. Pînă la intrarea în vigoare a Constituției României, parlamentul își va desfășura activitatea și că adunare legiuitoare. După intrarea în vigoare
DECRET-LEGE nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
constituite, Adunarea Deputaților și Senatul își aleg, fiecare, organele de lucru și își adopta regulamentele de funcționare. Articolul 80 Adunarea Deputaților și Senatul, în ședință comună, se constituie, de drept, în Adunare Constituanta pentru adoptarea Constituției României. Prezidarea lucrărilor Adunării Constituante se face de către președintele Adunării Deputaților și președintele Senatului, prin rotație. Pînă la intrarea în vigoare a Constituției României, parlamentul își va desfășura activitatea și că adunare legiuitoare. După intrarea în vigoare a Constituției, parlamentul va hotărî organizarea de noi
DECRET-LEGE nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
supune spre aprobare Adunării Deputaților și Senatului; primește din partea primului-ministru demisia guvernului; ... b) numește pe președintele și membrii Curții Supreme de Justiție, cu avizul Senatului, precum și pe procurorul general; ... c) poate convoca parlamentul în sesiune extraordinară; ... d) poate dizolva Adunarea Constituanta, cu acordul primului-ministru și al președinților Adunării Deputaților și Senatului, în cazul în care nu s-a adoptat Constituția în termen de 9 luni; în orice caz, Adunarea Constituanta se dizolvă de drept dacă nu adopta Constituția în cel mult
DECRET-LEGE nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
c) poate convoca parlamentul în sesiune extraordinară; ... d) poate dizolva Adunarea Constituanta, cu acordul primului-ministru și al președinților Adunării Deputaților și Senatului, în cazul în care nu s-a adoptat Constituția în termen de 9 luni; în orice caz, Adunarea Constituanta se dizolvă de drept dacă nu adopta Constituția în cel mult 18 luni de la constituirea ei; ... e) prezintă anual parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii; ... f) poate declara mobilizarea parțială sau generală a armatei, cu aprobarea prealabilă a
DECRET-LEGE nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
subcolecție(R) 766 Legătură la document în limba originală(R) 767 Legătură la documentul tradus(R) 770 Legătură la supliment sau număr special(R) 772 Legătură la notița-mamă/supliment(R) 773 Legătură la documentul gazdă(R) 774 Legătură la unitatea constituantă(R) 775 Legătură cu o altă ediție(R) 776 Legătură cu documentul pe o altă formă fizică(R) 777 Legătură cu documentul « Publicat cu »(R) 780 Legătură cu documentul precedent(R) 785 Legătură cu documentul succesor(R) 786 Legătură la
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Rousseau a devenit idolul revoluționarilor francezi, un adevărat apostol, autor de argumente și lozinci mobilizatoare, mulțumită cărora iacobinii au triumfat. În 1794 rămășițele pămîntești ale lui Jean-Jacques Rousseau au fost aduse la Panthéon, bustul lui fiind așezat în Sala Adunării Constituante, alături de busturile lui Voltaire, Franklin și Washington, iar Robespierre în discursul său aduce omagiul "acestei revoluțiuni al cărei precursor era" și îi decernează "funcția de învățător al speciei umane". Rousseau a lăsat generațiilor următoare o comoară extraordinară. Émile a fost
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
indiferent de etnia căreia îi aparțineau. Agitația ce cuprinsese România după îndepărtarea lui Cuza nu permitea așezarea liniștită la masa discuțiilor pentru a găsi optime soluții pentru "problema evreiască". Deloc surprinzător, ținând cont de luările de poziție anterioare convocării Adunării Constituante, dezbaterile din cursul lunii mai vor arăta că, în ciuda discursurilor și a dorinței celor mai mulți lideri politici de la București de a fi primiți în marea familie a monarhiilor europene, nu erau totuși pregătiți să producă o schimbare definitivă, totală în privința construcției
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în care Consiliul de miniștri întocmea raportul ce avea ca obiect adoptarea legii fundamentale, Carol I sancționa noua Constituție pe 30 iunie. În aceeași zi, suveranul depunea jurământul de credință, într-o ședință solemnă organizată în cadrul Parlamentului. Intervenția președintelui Adunării Constituante, M. Costache Epureanu, ce-și exprima convingerea că România urma să intre într-o nouă eră istorică, a fost urmată de discursul de răspuns al domnitorului. În alocuțiunea sa, Carol I nu ezita să numească actul săvârșit în fața reprezentanților țării
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în Țara Românească 560. Interesat de evoluția evenimentelor din Muntenia era în acest timp și pictorul C.D. Rosenthal, dornic să-i aducă la cunoștință lui C.A. Rosetti informații despre atmosfera existentă la Giurgiu în timpul alegerii unui deputat în Adunarea Constituantă, ce urma să-și înceapă lucrările la București 561. Unii evrei, precum Davicion Balley, optau pentru o exprimare publică a susținerii pe care o acordau mișcării revoluționare și în acest sens cel amintit trimitea o scrisoare către redactorul ziarului Pruncul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
tensionate la 1866 în condițiile în care anul acesta era și așa unul agitat din perspectiva stabilirii unui raport de forțe între diferitele grupări politice care încercau să-și pună amprenta asupra noului regim. Eforturile în direcția trimiterii în Adunarea Constituantă a unor lideri care să reprezinte diferitele curente sunt vizibile și remarcabile. Dincolo de această frământare politică, se simte, la nivelul anului 1866, o anumită tensiune, generată în opinia noastră și de o acutizare a "problemei evreiești". Responsabilitatea pentru această situație
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
prea multă toleranță față de evrei și că orice libertate suplimentară acordată acestora ar fi afectat grav interesele românilor. După includerea evreilor în rândurile celor care participă la acțiunea separatistă din 3 aprilie 1866 de la Iași595, presiunile existente asupra membrilor Adunării Constituante în vederea neacordării cetățeniei române celor care nu erau de rit ortodox 596 nu mai suprindeau pe nimeni. Ceea ce se putea constata în lunile următoare era faptul că prea puțini dintre liderii politici români mai încercau să găsească o soluție pentru
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ale țării din care se relatau incidente reale sau închipuite între evrei și români, "ocuparea" comerțului de către cei dintâi și sublinierea pericolului la care se expuneau românii dacă ar fi acordat cetățenie română evreilor 604. Privită în ansamblu, componența Adunării Constituante, rezultată în urma alegerilor din aprilie 1866, era una din punct de vedere politic neomogenă, în sânul ei coexistând reprezentanți ai liberalilor și conservatorilor de diferite nuanțe. După încrâncenarea de la sfârșitul domniei lui Cuza, faptul că simpatizanții săi politici cunoscuți sub
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în jurul lui Mihail Kogălniceanu nu se vor regăsi în cadrul noului for legislativ nu reprezenta o surpriză. Angajamentele reciproce luate la începutul campaniei între grupările liberale și cele conservatoare potrivit cărora fiecare din ele urma să aibă o reprezentare egală în Constituantă nu vor fi respectate, conservatorii profitând de neînțelegerile dintre liberali pentru a prelua pozițiile de conducere din cadrul noului parlament. Începându-și activitatea la 28 aprilie 1866, Constituanta avea ca obiectiv după declararea ca domn al Principatelor pe baza plebiscitului al
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
conservatoare potrivit cărora fiecare din ele urma să aibă o reprezentare egală în Constituantă nu vor fi respectate, conservatorii profitând de neînțelegerile dintre liberali pentru a prelua pozițiile de conducere din cadrul noului parlament. Începându-și activitatea la 28 aprilie 1866, Constituanta avea ca obiectiv după declararea ca domn al Principatelor pe baza plebiscitului al lui Carol I605, elaborarea unei legi fundamentale prin care să se pună bazele unui regim politic concordant cu aspirațiile epocii, dar și cu obiectivele oamenilor politici aflați
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politice firești, însemna un timp prețios pierdut. Vrând să evite pericolul tergiversărilor și manifestării orgoliilor personale, oameni cu destulă experiență politică precum N. Golescu. L. Catargiu și N. Haralambie, membri ai Locoteneței Domnești puneau pe 1 mai la dispoziția membrilor Constituantei un proiect de Constituție. Acesta căpăta o greutate mai mare și prin faptul că avea susținerea șefului guvernului român, Ion Ghica. La 13 mai, i se anexa documentului amintit o schiță de lege electorală. Ambele documente aduse în dezbaterea deputaților
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a Consiliului de Stat. Fără a face o analiză a noii Constituții, nefiind acesta obiectivul nostru de acum, nu putem să nu spunem totuși că după dezbateri aprinse "pactul fundamental" reprezentând expresia compromisului la care ajungeau grupările prezente în Adunarea Constituantă crea premisele unei dezvoltări moderne a statului român. Dincolo de victoria simbolică pe care o reprezenta adoptarea în sine a unui document fundamental fără aprobarea vreunei puteri europene, așa cum se întâmplase până atunci 606, introducerea unui regim liberal și garantarea tuturor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acum de posibilitatea ca o permisivitate prea mare în privința dobândirii cetățeniei românești să atragă atenția asupra teritoriului românesc și a elementelor germane 615. Deși numărul deputaților care vorbeau despre normalizarea relațiilor dintre evrei și români era minor, faptul că în Constituantă se luase în discuție acordarea unor drepturi și libertăți pentru evrei provoca în țară mai multe acțiuni antisemite. Vechile stereotipuri potrivit cărora evreii se pregăteau să preia conducerea deplină asupra României erau acum repuse pe tapet. Zona de predilecție pentru
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
preia conducerea deplină asupra României erau acum repuse pe tapet. Zona de predilecție pentru manifestări și acțiuni antisemite rămânea Moldova, acolo unde un număr mare de evrei dețineau afaceri importante în zona comerțului și a industriei. Petițiile de protest adresate Constituantei transmiteau un mesaj cât se putea de clar factorului politic; liberalizarea cerută în repetate rânduri nu cuprindea, în viziunea momentului, și o altă atitudine față de alteritate decât cea existentă în Evul Mediu 616. Aproape toți cei care interveneau în timpul dezbaterilor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
primăvara aceluiași an erau invocate în sprijinul afirmațiilor sale de deputatul Ghica-Comănești. Văzut ca un păcat capital al evreilor, împrumutul cu camătă pe care aceștia îl practicau pe scară largă era ridicat prin intervenția lui M.C. Epureanu, președinte al Adunării Constituante, la rang de simbol al priceperii lor economice și dat drept bun exemplu de urmat și de către români 631. Cu autoritatea funcției pe care o deținea Epureanu, critica și tendința unor politicieni de a vorbi despre evrei ca fiind oameni
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de barbară"633. Avertismentul tras în acest sens de G. Mârzescu, pentru că despre el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de nici un fel de argument. Dimpotrivă, preluând din presa apărută în acele zile fierbinți
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pentru România, a lui I.C. Brătianu. Explicația principală pentru această situație o reprezintă atitudinea rezervată a unor diplomați europeni față de liderul liberal, datorită activității lui anterioare apreciată ca fiind una revoluționară 707. Eșecul în încercarea de a obține președinția Adunării Constituante (reușind să strângă doar 46 de voturi din 120 exprimate) nu l-a împiedicat să participe activ la dezbaterile pe tema Constituției. Intuind importanța textului fundamental pentru evoluția viitoare a României, Brătianu încerca, prin luările sale de poziție, să imprime
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Nicolae Blarenberg cerea invalidarea mandatului de deputat al fostului prim-ministru. Boerescu arăta tot acum că un asemenea gest nu înseamna o dezaprobare a actului de la 2 mai 1864 și o aprobare a celui la 11 februarie 1866733. După ce Adunarea Constituantă votase îndepărtarea lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, Vasile Borescu arăta că, atâta timp cât Constituția subliniase cazurile în care cineva nu mai avea capacitate electorală, iar Kogălnicenau nu era în nici una din acele situații, nu avea rost să se vorbească despre o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
corespondența familiei I.C. Brătianu (1859-1883), vol. I, f. l., Imprimeria Independența, 1923. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921. Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. Docea, Vasile, Carol I și monarhia constituțională. Interpretări istorice, Timișoara, Editura Presa universitară română, 2001. Durandin, Catherine, Istoria Românilor, București, Institutul European, 1998
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Independența, 1916. Onciul, Dimitrie, Alegerea regelui Carol I al României, București, Atelierele Grafice Socec, 1906. Ornea, Zigu, Viața lui Titu Maiorescu, vol. I, București, Editura Cartea Românească, 1986. Papadima, Ovidiu, Cezar Boliac, București, Editura Academiei, 1966. Pencovici, Al., Desbaterile Adunării constituante din anul 1866 asupra Constituției și legii electorale, București, 1883. Platon, Gheorghe, Lupta românilor pentru unitatea națională 1855-1859. Ecouri în presa europeană, Iași, Editura Junimea, 1974. Idem, "Unirea Principatelor și Belgia" în volumul Unirea Principatelor și Puterile Europene, București, Editura
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]