2,278 matches
-
de foarte multă subtilitate ca să ne dăm seama că, de fapt, în majoritatea textelor „postmodernilor” noștri, cea de-a doua tendință reprezintă mai curând idealul niciodată atins. Chiar și atunci când pleacă de la notațiile cele mai prozaice, realitatea - ca orice alt construct teoretic - rămâne o ficțiune. La acest punct trebuie să reamintim și observația lui Matei Călinescu, utilă în mod particular pentru investigarea „ficțiunii” teoretice a generației ’80. Criticul remarca faptul că, în timp ce standardele compoziției literare moderniste trebuie căutate în poezie, „în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
conform căreia informațiile cele mai puțin utilizabile despre un autor sunt acelea pe care el însuși le oferă. Textele lor teoretice, la fel de bine ca și celelalte (distincția între ele este, practic, prea puțin relevantă), ne înlesnesc accesul la acea imagine (construct identitar) pe care ei se străduiesc să o impună. Sinele - imagine literară, poetică, fictivă, autoportretul, de cele mai multe ori idealizat, constituie, în fapt, referința lor ultimă. Iată ce nota, în acest sens, Gh. Crăciun: În spațiul scrisului nu cred că e
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la catifelarea vocii, la anumite procedee care multă vreme au fost considerate apanajul exclusiv al prozei (epicul, mimesisul, dialogismul, verosimilitatea, tranzitivitatea), dar și - în consonanță cu spiritul obsedat de imanență al lumii postmoderne - aspirația (utopică!?) de a impune un nou construct al realității, unul de o uriașă complexitate și eterogenitate. Acest construct ar fi conotat, după cum afirmă Gh. Crăciun, pe lângă variatele lui aspecte cotidian-empirice, de adevărurile relative ale fizicii cuantice și ale astronomiei, de descoperirile geneticii, psihanalizei și științelor sociale. În
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
considerate apanajul exclusiv al prozei (epicul, mimesisul, dialogismul, verosimilitatea, tranzitivitatea), dar și - în consonanță cu spiritul obsedat de imanență al lumii postmoderne - aspirația (utopică!?) de a impune un nou construct al realității, unul de o uriașă complexitate și eterogenitate. Acest construct ar fi conotat, după cum afirmă Gh. Crăciun, pe lângă variatele lui aspecte cotidian-empirice, de adevărurile relative ale fizicii cuantice și ale astronomiei, de descoperirile geneticii, psihanalizei și științelor sociale. În aceeași ordine de idei, autorul consideră că definitorie pentru impunerea noii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
complicitatea, explicit sau discret manifestată, a Lumii și a Cărții. Așa stând lucrurile, mulți dintre poeții și prozatorii contemporani își propun să construiască un spațiu mai puțin exaltat de propriile diferențe față de realitate și mai receptiv față de posibilitatea testării diferitelor constructe prin evidențierea implicațiilor lor asupra practicilor extratextuale. Realul însuși fiind un construct ca oricare altul, discursul literar nu mai poate primi determinări univoce, ca acelea de „transparent” sau „opac”, bunăoară, devenind într-un anumit sens parte constitutivă a realității 415
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lucrurile, mulți dintre poeții și prozatorii contemporani își propun să construiască un spațiu mai puțin exaltat de propriile diferențe față de realitate și mai receptiv față de posibilitatea testării diferitelor constructe prin evidențierea implicațiilor lor asupra practicilor extratextuale. Realul însuși fiind un construct ca oricare altul, discursul literar nu mai poate primi determinări univoce, ca acelea de „transparent” sau „opac”, bunăoară, devenind într-un anumit sens parte constitutivă a realității 415. În fond, nu altceva sugerau teoreticieni ca Mihai Șora sau Solomon Marcus
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ce include și instituțiile informale: obiceiuri, practici, cutume). Traiectul instituțional (institutional path) se modifică lent, progresiv și, mai ales, are o logică proprie care nu este Întotdeauna cea a eficienței sociale. El se manifestă cu precădere la nivel cognitiv, prin intermediul constructelor mentale, reprezentărilor și cunoștințelor sociale despre realitate ce persistă În obiceiuri, practici, cutume. Actorii Înțeleg și interpretează informațiile venite din mediu prin raportare la propriile modele subiective ale realității. Informația este așadar filtrată de constructele mentale ce tind să confirme
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
precădere la nivel cognitiv, prin intermediul constructelor mentale, reprezentărilor și cunoștințelor sociale despre realitate ce persistă În obiceiuri, practici, cutume. Actorii Înțeleg și interpretează informațiile venite din mediu prin raportare la propriile modele subiective ale realității. Informația este așadar filtrată de constructele mentale ce tind să confirme și să perpetueze traiectul instituțional respectiv. Astfel, pot persista instituții ineficiente, dar care sunt percepute ca legitime de către membrii societății. Această percepție este cauzată fie de limitările modelelor cognitive subiective, fie de faptul că este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este constituit fie de normele sociale, rolurile sau valorile internalizate (teoria acțiunii sociale a lui Parsons, 1937) fie de cogniții, rutine, tipizări (etnometodologie, fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității instrumentale, ori a normelor sociale, sau a rutinelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Înfăptuirea acțiunii. Logica constrânge, dar În același timp autorizează și Împuternicește anumiți actori cu capacități de acțiune legitime În anumite domenii de activitate. Instituțiile nu sunt astfel doar reglatoare, ci și constitutive (de exemplu, societatea comercială pe acțiuni este un construct social instituit prin lege, o universitate este de asemenea social autorizată, prin mecanisme de acreditare, pentru a produce cunoaștere); ele constituie sensuri pentru acțiune: actori și strategii de acțiune. Instituțiile sunt astfel, mai mult decât contracte impuse coercitiv, proiecte culturale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare și este mai degrabă autocontrol. Schimburile repetate crează interdependențe care se susțin pe o combinație de obligații, așteptări, reputații și interese mutuale (Larson, 1992:98). Normele cooperării, Încrederea și reciprocitatea sunt constructe contextuale ale relațiilor sociale statornicite, având o istorie proprie și devin sursele ordinii sociale. Acestea explică cooperarea economică În cadrul rețelelor Într-o mai mare măsură decât câștigurile mutuale sau normele generalizate. Mai mult, acestea din urmă, instituțiile În general, se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acest sens. În ambele cazuri, feminismul liberal găsește necesar ca statulxe "„stat" să intervină în contracararea conservatorismului în educație, pentru că acest tip de stereotipuri limitează posibilitățile individuale de dezvoltare. Și bărbații, și femeile trebuie eliberați de barierele înguste ale unor constructe culturale reducționiste în favoarea unor identități androgine mai sănătoase. Personalitatea androginăxe "„androgin" combină trăsături feminine: grijă, cooperare, compasiune, tandrețe, sensibilitate, cu trăsături masculinexe "„masculin": agresivitate, spirit de conducere, inițiativă, orientare spre competiție (Sandra Bem, 1976). 2.3.3. Limitele feminismului liberaltc
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
îmbunătățirea condiției mamelor, concedii de maternitatexe "„maternitate" și de îngrijire a copiilor, concedii parentale; g) reducerea șomajului. Agenda teoretică s-a referit preponderent la critica individualismului liberal și au argumentat pentru ideea că subiectul (femeia, în acest caz) este un construct social-istoric cu sensuri variabile, biologia neavând un rol în destinul social, care depinde de cu totul alte determinări. Tendințele feministelor socialiste nu au fost niciodată separatiste. Ele au militat alături de bărbați împotriva diferitelor forme de inechitate. Agenda teoretică și politică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În acest sens, politica este opusul violenței, inclusiv al războaielor, ca mijloc de rezolvare a conflictelor. Războiul se apropie mai degrabă, așa cum spune Hobbesxe "„Hobbes", de o stare naturală apolitică, opusă societății civile, aceasta din urmă fiind, de altfel, un construct artificial. Dar politica este, susține Millettxe "„Millett,Kate", exercitarea puterii indiferent de forma pe care aceasta o ia. Patriarhatulxe "„patriarhat" este fundamentul tuturor celorlalte forme de puterexe "„putere". „Prin introducerea termenului de «politică sexualăxe "„politicisexuale"», cineva trebuie să răspundă în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
este un proiect politic ginocentricxe "„ginocentric", feminismul radical este acuzat de esențialismxe "„esențialism". Radicalele culturale susțin că există un sine femeiesc originar mai bun, înăbușit de ideologia patriarhală. Acest mod de abordare contravine ideii că femininul și masculinul sunt doar constructe culturale, că nu există esență bărbătească sau femeiască. Feminismul postmodern înseamnă o deconstruire majoră a esențialismelor, și de aceea feminismul radical și-a avut în feministele postmoderne principalele critice. Alte critici au venit din partea feministelor de culoare și au vizat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai produce schimbări sensibile în atitudinea oamenilor. Practica sondajelor demonstrează din plin această legitate, ea nefiind infirmată, ci, dimpotrivă, confirmată de anumite schimbări „de ultim moment”, care-șigăsesc explicația în apariția unor factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de anumite schimbări „de ultim moment”, care-șigăsesc explicația în apariția unor factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele conceptului și cum
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele conceptului și cum rezultatele obținute se înscriu într-un context teoretic mai larg (rețeaua de constructe nomotetice implicate). De aceea, ea presupune și (meta)analiza
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele conceptului și cum rezultatele obținute se înscriu într-un context teoretic mai larg (rețeaua de constructe nomotetice implicate). De aceea, ea presupune și (meta)analiza datelor obținute de diverși cercetători, cu diverse metode, în conformitate cu principiul „triangulației”, la care ne-am referit deja (în finalul capitolului despre specificul anchetei în context metodologic). Există un consens în rândul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau aspecte ale lumii exterioare și ale propriei persoane. Schemele mentale operează ca niște structuri scheletice, tipare mentale prin care se interpretează, organizează și activează (se aduce în memorie) informația. Apropierea de conținut cu ceea ce descriam mai înainte ca fiind constructe sau categorii personale, prototipuri mentale, tipificări este destul de mare. Termenul „schemă” este însă mai general și prin el se pune accent pe procesele cognitive (euristice) și, în tot cazul, a devenit consacrat. Efectul schemelor mentale în reproducerea unui material a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al Psihologiei Evoluționiste și Consilierii Genetice - domenii emergente ale interacțiunii psihologiei și biologiei -, cât și datorită faptulului că, deși sunt complementare, ele sunt totuși două domenii diferite. Sub aspect expozițional, lucrarea va introduce pentru prima dată în limba română anumite constructe proprii Psihologiei Evoluționiste și Consilierii Genetice; în aceste cazuri, pe lângă termenii propuși de noi în limba română, vom prezenta și varianta lor în limba engleză, pentru a lăsa cititorul să evalueze dacă termenul ales este cel mai indicat și pentru
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
propuși de noi în limba română, vom prezenta și varianta lor în limba engleză, pentru a lăsa cititorul să evalueze dacă termenul ales este cel mai indicat și pentru a-l ajuta să ajungă mai ușor la sensul și semnificația constructelor prezentate. Mai mult, unii termeni nu sunt traduși în limba română deoarece ei sunt preluați „pass partout” și sunt utilizați ca atare în activitatea profesioniștilor din domeniu (de exemplu, spandrel); o traducere a lor fără un acord mai general al
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
accentuate și atunci devin patologie. Similar, mintea umană are o arhitectură general valabilă pentru toți oamenii; variațiile existente în această arhitectură sunt fie zgomot, fie patologice (Cosmides și Tooby, 2006). Să detaliem și să clarificăm în continuare această definiție și constructele pe care ea le include. Modelul ABC cognitiv (Ellis, 1962) este cadrul în care poate fi conceptualizată, la nivel general, abordarea psihologiei evoluționiste. Modelul ABC cognitiv are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Astfel, mecanismele developmentale ale multor organisme au fost structurate de către selecția naturală să producă fenotipuri diferite în medii diferite. Spre exemplu, unii pești pot să-și schimbe sexul în funcție de mediu: dacă masculul moare, atunci femela cea mai mare devine mascul. Constructele de bază ale acestei abordări, care reflectă caracteristicile fenotipice, sunt cele de adaptare, artefact și zgomot. Adaptarea (Adaptation) este o caracteristică fenotipică înnăscută, care a apărut ca urmare a selecției naturale, ajutând direct sau indirect reproducerea în timpul apariției sale. Altfel
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și evoluției acesteia (de exemplu, reducerea riscului de suicid la pacienții cu depresie). Prevenția terțiară se face în cazul bolilor cronice și urmărește reducerea problemelor induse de complicațiile bolii (de exemplu, creșterea calității vieții pacienților depresivi cu risc suicidar). Două constructe strâns asociate celui de boală și care permit analize matematice, sunt cele de „incidență” și „prevalență”. Incidența se referă la numărul de cazuri noi de o boală anume care apar într-o unitate de tip specificată; unitatea de timp tipică
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]