977 matches
-
două teorii. Realismul clasic a argumentat, destul de explicit, că idealurile morale constituie un element integral și necesar al practicii politicii internaționale și că, în absența moralei, a unei viziuni utopice, realismul politic este atât steril, cât și fără sens. Un constructivism realist ar ajuta deci la reabilitarea idealismului, cerând drept corolar un idealism constructivist conștient de sine și argumentând că studiul idealurilor, ca și cel al ideilor, este esențial pentru a înțelege pe deplin politica internațională. Punctul de plecare al constructivismului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
constructivism realist ar ajuta deci la reabilitarea idealismului, cerând drept corolar un idealism constructivist conștient de sine și argumentând că studiul idealurilor, ca și cel al ideilor, este esențial pentru a înțelege pe deplin politica internațională. Punctul de plecare al constructivismului a fost mai curând o critică a aspectului „structural” al realismului decât a realismului clasic; primul permite mult mai puțin încorporarea idealurilor morale decât cel de-al doilea. Argumentul realismului clasic este că, pentru a avea impact, orice ideal moral
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Nici realismul pur, nici idealismul pur nu pot explica schimbarea politică, ci numai o combinare a lor, presupunând că morala este mai curând contextuală decât universală. În consecință, în măsura în care metodologia constructivistă poate arunca lumină asupra funcționării politicii internaționale, atât un constructivism idealist, cât și unul realist - distincte, dar aflate într-o relație dialectică - sunt necesare pentru a justifica și a explica schimbarea din sistemul internațional. Constructivismul idealist ar fi eliberat de nevoia de a pretinde că studiază doar ideile, pentru a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
universală. În consecință, în măsura în care metodologia constructivistă poate arunca lumină asupra funcționării politicii internaționale, atât un constructivism idealist, cât și unul realist - distincte, dar aflate într-o relație dialectică - sunt necesare pentru a justifica și a explica schimbarea din sistemul internațional. Constructivismul idealist ar fi eliberat de nevoia de a pretinde că studiază doar ideile, pentru a se distanța de idealuri. Constructivismul realist ar analiza felul în care structurile de putere influențează schimbarea normativă în relațiile internaționale și invers, modul cum un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realist - distincte, dar aflate într-o relație dialectică - sunt necesare pentru a justifica și a explica schimbarea din sistemul internațional. Constructivismul idealist ar fi eliberat de nevoia de a pretinde că studiază doar ideile, pentru a se distanța de idealuri. Constructivismul realist ar analiza felul în care structurile de putere influențează schimbarea normativă în relațiile internaționale și invers, modul cum un anumit set de norme afectează structurile de putere. Mulți dintre teoreticienii etichetați mai sus drept adepți ai constructivismului idealist ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de idealuri. Constructivismul realist ar analiza felul în care structurile de putere influențează schimbarea normativă în relațiile internaționale și invers, modul cum un anumit set de norme afectează structurile de putere. Mulți dintre teoreticienii etichetați mai sus drept adepți ai constructivismului idealist ar răspunde că deja au făcut acest lucru. De exemplu, cineva care studiază rețelele de promovare a drepturilor omului din America Latină ar putea răspunde că susține în mod clar că normele drepturilor omului schimbă structura de putere, capacitând organizațiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de principii, ei se vor deosebi prin modul în care le interpretează, fie din rațiuni egoiste, fie din motive psihologice (vezi, de pildă, Jervis, 1976; Rosati, 2000; Shannon, 2000). Când interpretările diferă, puterea celui care interpretează continuă să conteze. Scopul constructivismului realist este deci de a examina, în mod sceptic și dintr-o perspectivă morală, legăturile dintre putere și normele internaționale (vezi Loriaux, 1992). Scepticismul moral reprezintă o diferență esențială dintre idealism și realism. Idealismul recunoaște un singur ideal, o morală
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acțiunilor, cât și modul cum sunt ele privite de alții. În consecință, deși înființată de puterile statu-quo pentru promovarea păcii internaționale, Liga Națiunilor a fost privită de alții ca o tentativă de sprijinire a puterii relative a adepților săi. Tendința constructivismului american către idealismul liberal poate fi privită în mod asemănător din afară ca o încercare de menținere a statu-quoului și, evident, aceasta a fost viziunea unor critici postmoderni ai teoriei relațiilor internaționale (vezi George, 1994, p. 127). Un constructivism realist
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Tendința constructivismului american către idealismul liberal poate fi privită în mod asemănător din afară ca o încercare de menținere a statu-quoului și, evident, aceasta a fost viziunea unor critici postmoderni ai teoriei relațiilor internaționale (vezi George, 1994, p. 127). Un constructivism realist ar putea aborda exact acest tip de probleme. El ar putea studia relația dintre structurile normative, adepții moralității politice și folosirea puterii. În consecință, ar fi capabil să se ocupe de problema schimbării din relațiile internaționale într-un mod
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aborda exact acest tip de probleme. El ar putea studia relația dintre structurile normative, adepții moralității politice și folosirea puterii. În consecință, ar fi capabil să se ocupe de problema schimbării din relațiile internaționale într-un mod pe care nici constructivismul idealist (cu viziunea sa în esență statică asupra moralității politice), nici realismul materialist-pozitivist (care o respinge) nu-l pot stăpâni. Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice 12
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi capabil să se ocupe de problema schimbării din relațiile internaționale într-un mod pe care nici constructivismul idealist (cu viziunea sa în esență statică asupra moralității politice), nici realismul materialist-pozitivist (care o respinge) nu-l pot stăpâni. Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice 12. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere de majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent proiectului de emancipare al acestei teorii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acest lucru adoptând accentul pus pe putere de majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent proiectului de emancipare al acestei teorii, cu al său interes pentru emanciparea „de”, mai curând decât „spre” (vezi Spegele, 1996; Wæver, 1996; Patomäki și Wight, 2000). Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai teoria postmodernă a textelor subiective și investigația realistă a fenomenelor obiective, ci și studiul constructivist al intersubiectivității - al normelor și al drepturilor. În cele din urmă, ce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lor - indiferent dacă este înțeleasă ca metodologie, epistemologie sau ontologie - nu ar trebui înțeleasă ca o paradigmă, în sensul în care sunt interpretate realismul, liberalismul și marxismul. Prin paradigmă înțelegem aici un set de ipoteze despre modul cum funcționează politica. Constructivismul este o colecție de presupuneri despre felul cum ar trebui studiată politica. Ca atare, este compatibil (la fel ca alte grupuri de premise privind modul de studiere a politicii, cum e raționalismul) cu o varietate de paradigme, inclusiv cu realismul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca alte grupuri de premise privind modul de studiere a politicii, cum e raționalismul) cu o varietate de paradigme, inclusiv cu realismul. Constructiviștilor idealiști (idealism referindu-se mai curând la idealuri decât la idei) această argumentare le sugerează că un constructivism realist ar trebui privit ca o oportunitate. Distingând între întrebările referitoare la rolul idealurilor și cele privind rolul ideilor, idealiștii pot să se concentreze explicit asupra idealurilor și sunt încurajați să-și exprime clar poziția, să depășească stigmatul asociat utopismului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
38, pp. 305-320. Kubálková, Vendulka, 1998, „The Twenty Years’ Catharsis: E.H. Carr and IR”, în Vendulka Kubálková, Nicholas Onuf, Paul Kowert (eds.), International Relations in a Constructed World, M.E. Sharpe, Armonk, NY. Kubálková, Vendulka, Onuf, Nicholas, Kowert, Paul, 1998, „Constructing Constructivism”, în Vendulka Kubálková, Nicholas Onuf, Paul Kowert (eds.), International Relations in a Constructed World, M.E. Sharpe, Armonk, NY. Lapid, Yosef, 1989, „The Third Debate: On the Prospects of International Theory in a Post-Positivist Era”, International Studies Quarterly, 33, pp. 235-254
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1990, Beyond Realism and Marxism: Critical Theory and International Relations, Macmillan, Londra. Linklater, Andrew, 1998, The Transformation of Political Community: Ethical Foundations of the Post-Westphalian Era, University of South Carolina Press, Columbia, SC. Locher, Birgit, Prügl, Elisabeth, 2001, „Feminism and Constructivism: Worlds Apart or Sharing the Middle Ground?”, International Studies Quarterly, 45, pp. 111-129. Loriaux, Michael, 1992, „The Realists and St. Augustine: Skepticism, Psychology, and Moral Action in International Relations Thought”, International Studies Quarterly, 36, pp. 401-420. Lynch, Mark, 1999, State
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1985, Politics Among Nations: The Struggle for Power and Peace, ediția a VI-a, revizuită de Kenneth Thompson, McGraw-Hill, New York. Onuf, Nicholas, 1989, World of Our Making, University of South Carolina Press, Columbia, SC. Onuf, Nicholas, 2001, „The Politics of Constructivism”, în Karen Fierke și Knud Eric Jørgensen (eds.), Constructing International Relations: The Next Generation, M.E. Sharpe, Armonk, NY. Onuf, Nicholas, Klink, Frank, 1989, „Activity, Authority, Rule”, International Studies Quarterly, 33, pp. 149-174. Oren, Ido, 2000, „Is Culture Independent of National
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
How America’s National Security Concerns Shaped «Political Culture» Research”, European Journal of International Relations, 6, pp. 543-573. Patomäki, Heikki, Wight, Colin, 2000, „After Postpositivism? The Promises of Critical Realism”, International Studies Quarterly, 44, pp. 213-237. Pettman, Ralph, 2000, Commonsense Constructivism: Or the Making of World Affairs, M.E. Sharpe, Armonk, NY. Posen, Barry, 1984, The Sources of Military Doctrine: France, Britain, and Germany Between the World Wars, Cornell University Press, Ithaca, NY. Price, Richard, Reus-Smit, Christian, 1998, „Dangerous Liaisons? Critical International
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Making of World Affairs, M.E. Sharpe, Armonk, NY. Posen, Barry, 1984, The Sources of Military Doctrine: France, Britain, and Germany Between the World Wars, Cornell University Press, Ithaca, NY. Price, Richard, Reus-Smit, Christian, 1998, „Dangerous Liaisons? Critical International Theory and Constructivism”, European Journal of International Relations, 4, pp. 259-294. Risse, Thomas, 2000, „«Let’s Argue!» Communicative Action in World Politics”, International Organization, 54, pp. 1-39. Risse, Thomas, Ropp, Stephen, Sikkink, Kathryn (eds.), 1999, The Power of Human Rights: International Norms and
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Science and Sovietology: Bridging the Methods Gap in Soviet Foreign Policy Studies”, World Politics, 40, pp. 169-193. Spegele, Roger, 1996, Political Realism in International Theory, Cambridge University Press, Cambridge, UK. Sterling-Folker, Jennifer, 2000, „Competing Paradigms or Birds of a Feather? Constructivism and Neoliberal Institutionalism Compared”, International Studies Quarterly, 44, pp. 96-119. Sterling-Folker, Jennifer, 2002, „Realism and the Constructivist Challenge: Rejecting, Reconstructing, or Rereading”, International Studies Review, 4, pp. 73-97. Strange, Susan, 1987, „The Persistent Myth of Lost Hegemony”, International Organization, 41
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
silogismului vizează termenii; apoi sunt formulate reguli privitoare la judecățile alcătuitoare. Situația logică astfel creată de Aristotel este cu totul semnificativă în ordinea multiplicării structurii judicative originare S P. Metodologic, capătă formă un sens precizat mai devreme: este vorba despre constructivism. Și, poate, mai este vorba și despre un fapt pe care abia în epoca modernă ni-l va face "clar și distinct" Descartes: nu legătura dintre doi termeni, S și P, este ceea ce are cea mai adâncă semnificație atunci când avem
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care au grijă de viața noastră, n.n.] nu scuipă, ci de-a dreptul fac pe "noi">. Opțiunea metodologică pe care ne-am asumat-o nu este întîmplătoare. Ea se înscrie într-o perspectivă teoretică mai largă din științele sociale, apropiată constructivismului social (Gergen, 1973, 2001; Glasersfeld, 1995; Nystrand, 1996; Grant, 2000, 2007; Kukla, 2000; Poerksen, 2004; Schmidt, 2007) și psihologiei narative, în cîmpul științei despre personalitatea umană (Berger, Luckman, 1963; Bruner, 1986, 1987; Gergen, 1989; Gergen, Gergen, 1983, 1986; Crossley, 2000
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Pentru început se delimitează cadrul teoretic al lucrării, alcătuit din principalele teorii ale relațiilor internaționale (RI) realismul, pluralismul, marxismul și socio-constructivismul punându-se accent pe ideile structurante și metodele analitice ale fiecăreia. Premisa de la care pornesc este aceea că socio- constructivismul este cea mai indicată teorie pentru clarificarea orientării internaționale a comunismului românesc. Desigur, politica externă și internațională nu poate fi analizată izolat de politica internă și, în cazul regimurilor leniniste, de elementul ideologic subiacent, poate cea mai importantă dimensiune a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ca o reacție de respingere sau cel puțin susceptibilizare a proiectului rațional al modernității. Avem aici un prim aspect care diferențiază net realismul de celelalte teorii ale RI: anterioritatea sa în raport cu filosofia iluministă creatoare de modernitate. Pluralismul, marxismul și socio- constructivismul sunt toate produse ale unor proiecte intelectuale care se revendică, fără excepție, de la moștenirea critică a Revoluției Franceze. Realismul operează, la fel ca toate celelalte teorii ale RI, cu câteva concepte de bază1. La nivel metodologic, studiind cauzele declanșării războaielor
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ultimii ani ai Războiului Rece, cunoaște astăzi o reputație de invidiat 3. Ca teorie post-pozitivistă, își propune articularea unei noi ontologii, însă nu a uneia atât de radicale ca cea postmodernă, nici, de asemenea, relativiste. În termenii lui Emanuel Adler, constructivismul își propune o "cale de mijloc" între, pe de o parte, refundamentarea principiilor științifice ale cunoașterii și, pe de altă parte, validarea empirică a rezultatelor afirmate (Adler: 1997, 2005). Între emfaza asupra interpretării existentă în curentele filosofice post-pozitiviste, respectiv perspectiva
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]