1,615 matches
-
istorică, academică și politică, mai degrabă decît doar ca pe o teorie. Realismul nu reflectă în mod pasiv lumea; el face ceva pentru ea. Această orientare a fost propusă în special de către sociologii istoriei și materialiștii istorici, precum și de către teoriile constructiviste și poststructuraliste. Realismul ca practică devine un obiect privilegiat de studiu, și nu doar pentru această carte (George 1994). Prezenta secțiune analizează cîteva dintre criticile din interior, adică cele care iau foarte în serios preocupările realiste. Din moment ce nu putem trece
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
guvernarea nu este legată de stat. Altfel spus, în viziunea poststructuraliștilor, realismul nu explică de ce scepticismul său se oprește în fața statului: realismul reifică statul ca actor moral. Puterea luată în serios: puterea tacită a discursurilor realiste Atît poststructuraliștii, cît și constructiviștii arată că anarhia și suveranitatea, cuplul conceptual de bază folosit de realism pentru a distinge relațiile internaționale de politica internă, nu se referă la un fapt natural sau necesar. Dimpotrivă, aceste concepte au sens în cadrul lumii de semnificații a unei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Parazitologie. Geriatrie, G. Bouvenot et al., 264 pag., 52.000 lei • Patologie medicală. Cardiologie. Angiologie, G. Bouvenot et al., 244 pag., 120.000 lei • Patologie medicală. Boli neurologice și musculare, G. Bouvenot et al., 404 pag., 198.000 lei • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 92.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 262 pag., 105.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 300 pag., 110.000 lei • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 88.000 lei • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o viziune a stării de fapt și vom utiliza analiza interpretării ca o respectare de către indivizi a normelor, standardelor colective existente. Dacă vom dori să suprimăm procesul de crearea principiilor de interpretare (o perspectivă „diacronică”), vom face apel la teoriile constructiviste (de tipul interacționalismului simbolic sau altele). Interpretarea diferă de la o epocă la alta, generând un mod specific de raportare la lume prin cultură. „Transcrierea” realității (din afara noastră) prin procese de interpretare presupune a da nume fenomenelor, a le „decupa” și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
p. 112. footnote> 7. Comunicarea este un proces complex al culturii, realizând numeroase subprocese de natură diferită. Spre deosebire de interpretările „clasice” (moderne) asupra comunicării, care este redusă la transmiterea de mesaje Între o „sursă” și un „receptor”, teoriile actuale de factură constructivistă și deconstructivistă dezvăluie multidimensionalitatea comunicării. Ca o creație specific umană, comunicarea reprezintă un factor de construire a societății și organizațiilor. Cu alte cuvinte, comunicarea nu este un rezultat (un efect) al unei realități sociale constituite și care generează comunicare, ci
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ci - În primul rând - producere de mesaje În cadrul unui raport social de putere. Mai Înainte de a studia cum se transmit mesajele de la „sursă” spre „receptor”, este necesar a Înțelege cum se produc aceste mesaje și În ce raport social. Teoriile constructiviste Își pun noi tipuri de Întrebări, mai profunde, Încărcate cu mai multă putere de penetrare În esența proceselor: de ce un actor social (manager) este „sursa” procesului de comunicare și salariații sunt „receptorii”?, De ce este necesară o dirijare a comunicării de la
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ar fi „artefactele” („lucrurile” produse; comportamente, acțiuni, idei, produse etc.), vizibile, dar greu de descifrat; la nivel intermediar se află valorile și normele comportamentale, iar la nivelul cel mai profund acționează un „nucleu” de credințe, presupoziții „(„asumations”). Abordările de tip constructivist pun accentul pe procesul de instituire a culturii organizației prin negociere sau interacțiune simbolică spontană. Kanter Moss Rosabeth (1943-) a elaborat o serie de tipuri culturale de Întreprindere, propunând un management post-industrial”<footnote Kanter Moss Rosabeth, When Giants Learn to
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
etape ale funcționalismului se leagă de numele lui Branislaw Malinowscki (1884-1942), Talcott Parsons (1902-1979) și Robert King Merton (1910-2003).<footnote A se vedea Ungureanu Ion, Paradigmele cunoașterii sociologice, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 88-95. footnote> b) Spre deosebire de viziunea funcționalistă, abordările constructiviste privesc „funcțiile” ca o serie de exigențe puse de manageri (proiectanții modelului managerial al organizației), societate (acum și de UE), În fața conducerii pentru ca organizația să poată exista legal și să aibă rezultate cât mai bune (pentru salariați, stakeholderi, societate). c
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
organizației asupra mediului. Începând de la teoria „dependenței de resurse” (Pfeffer și Salancik - 1978), care socotea organizația ca fiind activă În Încercarea sa de a reduce dependența de resurse (printr-un management strategic vizând formarea de „coaliție”, alianțe, rețele), teoriile noi (constructiviste) susțin rolul organizației de a schimba mediul și - În special - de a-și construi un „context” propriu de acțiune ca „un decupaj” realizat În mediu, În raport cu strategiile manageriale. „Contextul include acele elemente importante pentru viitorul Întreprinderii, atât În mediul exterior
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pot câștiga), tranzacția se desfășoară Între actori cu putere inegală, care caută să impună regulile lor și se soldează cu un rezultat de genul „jocului cu sumă zero” (cineva câștigă În măsura În care altul pierde). Vom trece deci, la teorii de natură” constructivistă care privesc, așa cum și este În realitate, organizațiile ca fiind create de oameni Într-un proces de interacțiune. Putem defini integrarea negociată ca fiind un proces complex, interactiv, reversibil și stadial prin care actorii vieții În organizație (Întreprinderea) caută să
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pedagogică aplicată. Volume publicate: Didactica aplicată (1994); Eficiența instruirii. Fundamente pentru o didactică praxiologică (1998); Pedagogia știința integrativă a educației (1999); Managementul educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie (2000); Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială (coord, 2008); Știința educației prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Fundamente pentru o didactică praxiologică (1998); Pedagogia știința integrativă a educației (1999); Managementul educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie (2000); Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială (coord, 2008); Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi" (2009). A mai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2000); Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială (coord, 2008); Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi" (2009). A mai publicat numeroase studii, articole în volume și reviste de specialitate. Elena Joița, Metodologia educației. Schimbări de paradigme (c) 2010
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială (coord, 2008); Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi" (2009). A mai publicat numeroase studii, articole în volume și reviste de specialitate. Elena Joița, Metodologia educației. Schimbări de paradigme (c) 2010, Institutul European
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică / 113 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) / 117 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației 127 Capitolul 5. Metodele de învățare: paradigma priorității metodelor constructiviste versus paradigma metodelor clasice de predare-învățare / 137 5.1. Metodele de învățare competențe de proces / 137 5.1.1. Evoluția metodelor de învățare condiții determinante / 137 5.1.2. Alegerea strategiilor fond pentru aplicarea metodelor / 139 5.2. Prioritatea metodelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodelor clasice de predare-învățare / 137 5.1. Metodele de învățare competențe de proces / 137 5.1.1. Evoluția metodelor de învățare condiții determinante / 137 5.1.2. Alegerea strategiilor fond pentru aplicarea metodelor / 139 5.2. Prioritatea metodelor de învățare constructivistă / 142 5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice / 144 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste / 152 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodelor de învățare condiții determinante / 137 5.1.2. Alegerea strategiilor fond pentru aplicarea metodelor / 139 5.2. Prioritatea metodelor de învățare constructivistă / 142 5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice / 144 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste / 152 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2. Alegerea strategiilor fond pentru aplicarea metodelor / 139 5.2. Prioritatea metodelor de învățare constructivistă / 142 5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice / 144 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste / 152 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă / 159 6.2. Paradigma designului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice / 144 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste / 152 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă / 159 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării / 161 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice / 167 6.4. Categorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și apoi la o proiectare flexibilă / 159 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării / 161 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice / 167 6.4. Categorii de paradigme în construirea proiectării flexibile / 171 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste / 175 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă / 183 Capitolul 7. Evaluarea: paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus paradigma evaluării cantitative (standardizate a randamentului) / 189 7.1. Noi sensuri pentru (macro) paradigma evaluării / 189 7.2. (Micro)paradigme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării / 161 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice / 167 6.4. Categorii de paradigme în construirea proiectării flexibile / 171 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste / 175 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă / 183 Capitolul 7. Evaluarea: paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus paradigma evaluării cantitative (standardizate a randamentului) / 189 7.1. Noi sensuri pentru (macro) paradigma evaluării / 189 7.2. (Micro)paradigme ale evaluării și modelele lor aplicative / 194 7.3
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
finalitățile (prioritatea formării competențelor vs. transmiterea cunoștințelor); • curriculumul (centrarea pe sistemul integrat al elementelor necesare formării competențelor vs. centrarea pe conținutul informațional); • actorii educației (centrarea pe educat, pe învățare vs. centrarea pe educator, pe predare); • metodele de învățare (prioritatea metodelor constructiviste vs. metodele clasice de predare-învățare); • conceperea activităților educative (proiectarea flexibilă, constructivistă vs. designul instrucțional); • evaluarea (evaluarea calitativă formativ-constructivistă și sumativ-integrativă vs. evaluarea cantitativă, standardizată); • conducerea educației (prioritatea leadershipului vs. managementul educațional), educatorul și perfecționarea educației (implicarea în acțiuni-formare-cercetare vs. experiența
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integrat al elementelor necesare formării competențelor vs. centrarea pe conținutul informațional); • actorii educației (centrarea pe educat, pe învățare vs. centrarea pe educator, pe predare); • metodele de învățare (prioritatea metodelor constructiviste vs. metodele clasice de predare-învățare); • conceperea activităților educative (proiectarea flexibilă, constructivistă vs. designul instrucțional); • evaluarea (evaluarea calitativă formativ-constructivistă și sumativ-integrativă vs. evaluarea cantitativă, standardizată); • conducerea educației (prioritatea leadershipului vs. managementul educațional), educatorul și perfecționarea educației (implicarea în acțiuni-formare-cercetare vs. experiența educațională). Demersul propus valorifică în argumentare nu numai studiul documentar actualizat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
folosirea doar a metodelor), mai ales în fața așteptărilor puse acum în fața formării-dezvoltării educaților. Ea poate preciza și angaja educatorul la mai mult, pentru a fi profesionist eficient, eficace, rațional, pragmatic, creativ, cel puțin sub trei aspecte fundamentale: ► Studiază, pregătește, acționează constructivist și cercetează, conform criteriilor științifice specifice, conceperea și realizarea proiectului (metodologia ca știință). Dovedește flexibilitate, suplețe, măiestrie, spirit inovator în depășirea rutinei, în adaptarea la varietatea faptelor, situațiilor din practica reală (metodologia ca artă). ► Precizează moduri concrete de acțiune, de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
argumente, interpretări paradigmatice. ► Paradigma și modelul câmpului real pot fi aplicate și câmpului educativ școlar, unde se pot formula continuu reflecții asupra activităților specifice, a situațiilor concepute și desfășurate, a acțiunilor educatorului și ale educaților, a interacțiunilor promovate de instruirea constructivistă ș.a. Încât regăsim toate acestea în analiza complexității contextului pedagogic, în elaborarea științifică, profesionistă a unui model aplicativ, în proiectarea și proiectul conceput și apoi adaptat în realizarea lui la acest câmp real, iar nu după un model imitat, neadaptat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]