79,616 matches
-
La Lilieci, un cimitir vesel, de familie, a scris Cristian Popescu. Formula e circulară, ca traseul tramvaiului douășase, amenințînd să se epuizeze prin repetiție. Dar nu se întîmplă așa. Un nume foarte purtat, niște vieți banale, tramvaiele care, toate, seamănă, construiesc atent o ucigătoare monotonie, de care te salvează cea mai apropiată înmormîntare familială. Bucureștiul poate fi și el, iată, un tîrg în care nu se întîmplă nimic, o vizuină, o stație pustie de tramcar. Bîntuită de vise: "Mătușa: Am auzit
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
sărac, nici boii nu trag" sau "unde nu-i cap, vai de picioare" și altele din aceeași familie spirituală. Dacă n-ai bani să faci ce trebuie de la început într-o casă, renunță. Șantierele succesive, care dărîmă ce s-a construit anterior conduc viața spre coșmar, spre experiența lui Sisif, trăită pe cont propriu. După ce am descoperit că prin transperantele vechi, de lemn, intră și șuieră liber vîntul, iarna însăși, după ce apa s-a infiltrat în măruntaiele casei și am descoperit
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
nostru se înalță și azi pe un strat considerabil de povestire". Criticul devine astfel un ceasornicar migălos care demontează mașinăriile romanești pentru a da la iveală componentele nuvelistice: în Ucenicul neascultător, "George Bălăiță, nuvelist prin vocație și povestitor prin har, construiește atomizant cinci ansambluri autonome și complet diferite unul de altul", în timp ce Daniel Bănulescu ne-ar oferi, în alt roman, "șapte povestiri de întinderi și ponderi diferite". și dacă Regman nu găsește în epică povestiri și schițe, niște arcuri și rotițe
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
cu o articulație flexibilă, coerentă, încîntătoare. După ce am văzut varianta scenică a Nonei Ciobanu după Povestiri din Canterbury de Geoffrey Chaucer, mi-am revigorat aprecierile. Da, este un regizor care știe să spună frumos și coerent povești pe scenă. Să construiască module simple, asamblabile și dezasamblabile, să însuflețească spiritul inițiatic al călătoriilor și, lucrul care m-a interesat și care m-a bucurat cel mai tare, al trupei cu care s-a trudit: Liliana Pană, Ada Simionică, Mihaela Rădescu, Radu Zetu
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
se lucrează, mijloacele financiare puse în mișcare, am fost convins că în scurtă vreme fosta capitală a Republicii Democrate Germane va fi la nivelul părții occidentale a orașului așezat pe râul Spree. O scurtă peregrinare prin cartierele situate dincolo de zidul construit de vajnicii reprezentanți ai clasei muncitoare germane a fost suficientă să-mi arate cât de utopică a fost ideea că cele două zone ale orașului se vor regăsi la standarde similare în scurtă vreme: prăpădul socialist a fost mult mai
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
stabilirea sensului unui text devine o problemă a eticii, o etică diferită de cele existente, căci vizează textul, lectura și decizia etico-politică. Indecidabilitatea care survine în lectura deconstructivistă deschide câmpul deciziei sau al decidabilității sensului. Nici un sens care s-a construit deja nu este lipsit de dimensiunea etică, căci s-a construit excluzându-le pe altele." Concluzia este departe de a fi una modestă: "prin rescriere, ca și prin deconstrucție, mai e posibil un progres și o emancipare - sunt deconstruite și
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
diferită de cele existente, căci vizează textul, lectura și decizia etico-politică. Indecidabilitatea care survine în lectura deconstructivistă deschide câmpul deciziei sau al decidabilității sensului. Nici un sens care s-a construit deja nu este lipsit de dimensiunea etică, căci s-a construit excluzându-le pe altele." Concluzia este departe de a fi una modestă: "prin rescriere, ca și prin deconstrucție, mai e posibil un progres și o emancipare - sunt deconstruite și rescrise ideologia sistemelor precedente, calculele închistate, normele și legile uniformizante. Rescrierea
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
una de succes. În cu totul altă situație se află premierul Adrian Năstase. El n-a izbutit să-și contureze o imagine publică suficient de atrăgătoare, încît să nu aibă nevoie de modificări. De fapt, imaginea pe care și-a construit-o premierul în ultimii ani are nevoie de modificări substanțiale pentru a se transforma într-o poză de succes la alegători. Pe urmele președintelui Iliescu, premierul a scos și el pe piață o carte-interviu. Intervievatorul e fostul director al IMAS
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
orchestră de Constantin Silvestri! Recunoașteți, așa ceva e greu de închipuit. Și totuși e pură realitate. După un drum de mai multe ore, noaptea căzuse brusc și ne aflam încă destul de departe când începuse deja concertul: într-un teatru de vară, construit în livada proprie de măslini, pe malul mării, de către tânărul pianist Iorgos Konstantinou. Pe un podium de piatră, Filarmonica "Banatul". Erwin Aczel, parcă albit (sau era de vină prea puternica lumină?) dirijând cu grație dansurile simple și profunde ale celui
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
flacăra și fantezia unui viitor mare solist și se vede că a studiat cu luciditate toate meandrele fluviului beethovenian. N-am asistat la un "spectacol de vară", ci la strălucita desfășurare a unui adevărat pianist. Pe de altă parte, să construiești un teatru în plină "sălbăticie" antic-grecească, iată ce înseamnă curaj și spirit de investitor! Primarul localității Limni (un sat ridicat acolo unde s-a aflat anticul Elimnion, unde, spune mitologia, s-a însurat Zeus cu Hera) a fost convins să
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
abia aspirante la condiția burgheză, "la fel ca toate națiunile din Balcanii noștri, care ies lent din viața patriarhală". Și adaugă, nu fără dreptate: "Iată pentru ce gândesc că a fost o nenorocire ca cea mai grandioasă tentativă de a construi socialismul să fie făcută tocmai în Rusia" (Op. cit., p. 28). În schimb, Benjamin Fondane întâmpină ideologia promovată de sovietici, cu încercarea de a o "exporta" și în Occidentul capitalist, de pe poziții filosofice, în care latura afectivă nu poate avea decât
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
n-a izbutit a-i intimida pe semnatarii ei, care și-au amplificat judecata, deplasînd-o din zona literară într-una mai generală, cu țelul de-a sancționa nonvaloarea, impostura, anomalia oriunde se arătau (bineînțeles, nu fără excepțiile dezolante ale compromisului): "Construit pe și apărat de verdictele criticii, sistemul literaturii române a deceniilor din urmă - și, într-o perspectrivă mai largă, al culturii creative - a constituit practic singura opoziție amplu articulată la presiunea uniformizatoare, depersonalizantă a statului polițienesc comunist". Exegetul are dreptate
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
vedere inedit, fie că a fost vorba de deschiderea metodologiei operei către o infinitate de posibilități (Opera aperta, 1962) sau, dimpotrivă, de postularea unor limite ale procesului interpretativ (I limiti dell' interpretazione, 1990), de discutarea strategiilor textuale prin care se construiește profilul cititorului model (Lector in fabula, 1979) sau de explorarea traseelor întortocheate ale narativității (Sei passeggiate nei boschi narrativi, 1994). În plus, dincolo de noutatea punctelor de vedere, studiile teoretice, eseurile și articolele lui Eco sunt înzestrate cu calități literare evidente
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
delecta, de a-și amuza cititorul, ghicim o lungă serie de concesii făcute mecanismelor pieței. Așa s-ar explica și faptul că de la Numele trandafirului (1980) la Baudolino (2000), valoarea romanelor sale pare a fi urmat o curbă descendentă. Deși construit, asemenea mai vechilor încercări romanești ale autorului, pe mai multe paliere narative, înglobând mai multe niveluri de semnificație, reciclând o cantitate însemnată de clișee, pe scurt îndeplinind suficiente condiții pentru a deveni un best-seller, fără a displăcea nici publicului cultivat
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
în centrul imaginii tronează portretul Ducelui confecționat, butaforic, din carton, în chip de Bocca della Veritŕ), unul dintre eroii adolescenți, Ciccio dacă nu mă înșel, se imaginează în postura de mire, alături de aleasa inimii sale. Cam în același fel este construit și universul lui Yambo: pe de o parte manualele, afișele propagandistice și compunerile îmbibate de idei fasciste, pe de alta valorile imaginației și ale libertății, benzile desenate și Pinocchio, inofensivele cutii de lapte, cu bunicuța cumsecade făcând reclamă la nelipsita
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
o discuție lungă despre exigențele sincronizării romanului, dar sunt convins că ele vor fi din ce în ce mai clar asumate de acum încolo (riscul cunoscut e căderea în mimetism). Așteptarea mea e ca romanul basarabean, cu trecutul și cu prezentul lui, să-și construiască un viitor, care nu poate fi altul decât șansa de a intra într-un dialog fertil dincolo de granițele actuale și să fie receptat cum se cuvine măcar în România. Sunt încrezător când mă gândesc, poate cu exagerare, că viitorul romanului
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
în sine. Personal, cred că acesta este și secretul cărților în care mătușile (Sanseverina și Verona, în acest volum) sunt absolut memorabile, iar Relu pare tot mai mult un personaj de ficțiune. Textele sunt scrise splendid de un virtuoz care construiește silabă cu silabă muzicalitatea frazei (se văd lecturile "grele" din franceză) și, în același timp, o umple și cu semnificațiile unor contraste extraordinare. În ciuda caracterului lor compozit, alternând confesiunea cu articole de ziar, cu poeme sau cu proză propriu-zisă, textele
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
se jucau de-a v-ați ascunselea prin Munții Orăștiei, trudeau să adoarmă pe-un pat de frunze, dând apoi naștere neînfricaților înaintași ai poporului român... De remarcat că, în baza aceluiași principiu al zidirii, ceva mai târziu, Manole a construit Mînăstirea Argeșului, iar Bolintineanu, revenindu-și dintr-o stare de beatitudine lirică a schimbat doar în ultima clipă cuvântul "tată" din cunoscutul vers "De ești tu acela nu-ți sunt mamă eu"... 3. Apropo de fotbal, un reporter de la "Național
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
chestiunile personale mă voi ocupa într-o formă aparte, dacă voi trăi să-mi scriu autobiografia. LV. O altă trăsătură majoră a eroului postmodern - Desperado, cum îl numesc eu - este însingurarea. Eroii tăi sunt, cel puțin la prima vedere, solitari. Construiești în jurul lor un sentiment bizar de comunitate defamiliarizantă. Care e comunitatea unde te simți acasă și ce societate descrii de fapt în cărțile tale? TM. Mă simt în largul meu acolo unde pot vorbi limba și pot folosi sistemul de
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
alte elemente turcești, sufixul a devenit un mijloc expresiv de marcare a ironiei și deprecierii. Unele cuvinte care îl cuprind au intrat în sfera peiorativului prin evoluție semantică (de tipul mahalagiu, inițial desemnare neutră pentru locuitorul mahalalei ), altele au fost construite de la început cu intenție ironică (tipul duelgiu). Despre -giu au scris Lazăr Șăineanu (Influența orientală asupra limbii și culturii române, 1900), Alexandru Graur, în 1939 (cu explicații etimologice și o listă bogată de cuvinte), Iorgu Iordan, în Limba română actuală
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
alte romane (Valul și stânca, 1989, Maratonul învinșilor, 1998, Cartograful puterii, 2000, Povestirile lui Cesar Leofu, 2002), dar și alte volume de poezie, astfel încât azi se poate susține despre Gabriel Chifu, activ și în publicistică și în eseu, că își construiește, cu tenacitate, o carieră de scriitor total. O evoluție literară dintre cele mai interesante, multiplană, și poate altădată mă voi opri asupra ei mai pe larg. Acum voi nota însă câteva impresii numai despre cartea cea mai recentă a lui
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
ca pe o glumă, ca pe un bobîrnac dat Ťteatrului eternť sau Ťtheatruluiť (cum cred că i-ar fi putut spune, așa cum zicea Ťrhomanť sau Ťphoezieť cînd devenea ironic)". O glumă serioasă prelungită în jocul pe care piesele sale îl construiesc din convențiile transpunerii textului pe scenă. Multe dintre detaliile literare ale textelor lui Gellu Naum pur și simplu nu pot trece pe scenă. Sînt cute exclusiv literare ale textului, capcane de netrecut întinse celor care montează piesa și, prin aceasta
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
Simona Vintilă, îmbrăcată în bărbat și mimând comportamentul viril al generalului roman Caius Lucius. Actrița reușește să sugereze golul care explică de ce, deși a învins pe câmpul de bătălie, generalul se întoarce la Roma fără tributul cuvenit. Viorica Petrovici a construit un decor simplu sugerînd atemporalitatea, dar și concretul unor ambianțe, costumele devin sub ochii spectatorului hainele necesare unei anumite scene, scenografia fiind unul din elementele cele mai adecvate concepției regizorale. Fascinat de lumea lui Shakespeare, sintetică, tragică și ridicolă în
Un rege vagabond by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12384_a_13709]
-
ContraDilema. Cred că toată lumea s-a convins că n-a fost nici o clipă vorba de așa ceva. În ceea ce mă privește mi s-a reproșat că aș fi "compromis" niște tineri invitîndu-i să lucreze la revista Cultura. Or, acești tineri au construit o revistă care în mai puțin de un an de zile se numără printre publicațiile care contează în România. Ni s-a mai reproșat că am făcut o revistă luxoasă, pe bani publici. Nu e luxoasă, e pur și simplu
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
și ostilitate în receptarea ei. Astfel că pentru a nu alimenta diverse speculații am decis în redacție să nu intrăm în polemici cu cei care ne-au atacat sau care ne-au făcut antireclamă în tîrg. Am preferat să ne construim o imagine care să vorbească de la sine despre ceea ce sîntem. Din acest motiv au existat voci care ne-au reproșat atitudinea "defensivă". La plecarea mea de la Cultura, Cronicarul mi-a dat, cred, o lovitură necolegială și, în spatele unui confortabil anonimat
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]