1,915 matches
-
absolute ce n-au nevoie de cronici ori recenzii. Cine este Andrés Sánchez Robayna? Un om cult, un om cu acumulări filozofice și științifice de anvergură dar și un poet pe măsura acestor acumulări, ajuns la marea înțelepciune meditativă și contemplare existențială profundă. Tânăr, profesor conferențiar în diferite universități spaniole, acum conduce un atelier de traduceri literare la Universitatea din La Laguna. A publicat multe volume de poezie, primul în 1970, ultimul această carte albă, La sombra y apariencia în 2010
UMBRA ŞI APARENŢA- ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374866_a_376195]
-
apărat ochii de blitz-uri succesive. De atâta citit, i-au obosit ochii! își zise Mira, privindu-și cu precauție subiectul. Și, fiindcă pe băncile de vis-à-vis nu mai era nimeni, prelungi observarea, creionând un profil psihologic. Ca rezultat al contemplării exclusive și sumare, îl credea un tip coleric. Cât îl studiase, o făcea să-l bănuiască introvertit, separat de fauna din metrou prin interesul către informațiile oferite de revistă, dar stânjenit de fluxul inerent al privirilor celor din jur, ținea
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
insondabil pentru mulți dintre români. Cântecele artistei Éva Kiss, însă, au călătorit, dar fără să lase țara unde se-ncolăceau toate necazurile de pe lume, pe o altă lume a bogățiilor și fascinației. Éva Kiss a rămas până azi cu aceeași contemplare a patriei sale natale în ochii sufletului ce-au privit-o întotdeauna numai cu iubire. N-a plecat din România româncă și s-a întors daneză. Dicția și vocabularul artistei n-au fost forfecate de străinătatea devoratoare de grai, cultură
ÉVA KISS. CÂNTECE CU DOUĂ PATRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374972_a_376301]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CRIZĂ DE TIMP. CONTEMPLARE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului EMPIREU A fost de-atâtea ori învingătoare, Dar n-a pornit cu gândul să câștige, De multe ori ar fi putut să strige Durerea-n
CRIZĂ DE TIMP. CONTEMPLARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375013_a_376342]
-
un negru stâlp se-nfige. Decepții a avut prea des, drept premii Și uneori prea multe remușcări, Când a venit furtuna grea a vremii, De peste tot, din cele patru zări. În empireul zeilor, supremii, Iubirea, doar, e sacră-ntre cântări. CONTEMPLARE Când însuși timpul pare-a fi în criză, Cum aș putea să te salvez, secundă ? Singurătatea-n lacrimi se scufundă, Iar marea nu mai simte nicio briză. Nici luna nu o mai vedem rotundă, Dar, pentru noi, aceasta nu-i
CRIZĂ DE TIMP. CONTEMPLARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375013_a_376342]
-
mai simte nicio briză. Nici luna nu o mai vedem rotundă, Dar, pentru noi, aceasta nu-i surpriză, Căci firul vieții este scos din priză, Iar disperarea-i neagră și profundă. În primăvara-aceasta, rătăcită, Mă regăsesc din nou în contemplare Și-n orice clipă, ruptă, zdrențuită, Rămâne, peste toate, o-ntrebare: Pentru ființa mea, nefericită, Ai fost destin ? Ai fost o întâmplare ? (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: CRIZĂ DE TIMP. CONTEMPLARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CRIZĂ DE TIMP. CONTEMPLARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375013_a_376342]
-
-aceasta, rătăcită, Mă regăsesc din nou în contemplare Și-n orice clipă, ruptă, zdrențuită, Rămâne, peste toate, o-ntrebare: Pentru ființa mea, nefericită, Ai fost destin ? Ai fost o întâmplare ? (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: CRIZĂ DE TIMP. CONTEMPLARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1918, Anul VI, 01 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CRIZĂ DE TIMP. CONTEMPLARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375013_a_376342]
-
religiile, morala este păstrată. Ce poate fi mai minunat decât religia care predică iubirea pentru semeni, mila, împăcarea, credința și speranța? Scriitorul francez Antoine de Saint-Exupéry (1931-1944) credea că „dragostea nu constă în țintuirea privirii unuia asupra celuilalt, ci în contemplarea împreună a aceleiași direcții”. Cât adevăr! Este valabil și în dragoste, și în prietenie, în conviețuirea între semeni, în general - în clădirea viitorului. Ideal este să mergem spre sensul pozitiv al devenirii umane, adică a traiului în armonie, sub semnul
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
decis să iasă din această strânsoare ferită cu mici adaosuri (Tunel) Eul, inteligent și iscoditor, doritor să dezlege enigma existenței proprii, traversează, în căutarea de sine, câteva etape, decelabile la o lectură atentă, dar funcționând, în genere, îngemănate în text. Contemplarea, mai întâi, ce se densifică în meditație, apoi meditația însăși, încununată, în cele din urmă, de interpretarea lirică a datelor aparenței (ale realității?): Înlăuntrul timpului cad frunze în moarte clinică pe fâșia dintre noapte și zi vântul interpretează partitura rece
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
cum sunt Celano, Sfântul Bonaventura, ca și la “Izvoarele Franciscane” reușind să surprindă trăsăturile cele mai pregnante ale personalității celui care va deveni “piatra unghiulară a fraternității”. A te dărui total lui Dumnezeu, urmându-L pe Cristos după învățătura Evangheliei, contemplarea profundă, sărăcia trăită în umilință, efortul continuu de a converti propria inimă - iată dorințele ce-l animau pe Francisc, imediat după convertire precum și strădania de a descoperi chipul lui Cristos în cei mai săraci și în frați, pentru a-L
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
știu cât de mult iubesc eu pe artiști! Ceea ce mă impresionează mai mult la actrița Monalisa Basarab este gingășia ei care, odată ce pune stăpânire pe ochii cuiva îi convertește la voința de a o absoarbe în privire, ca pe privilegiul contemplării frumuseții naturale a feminității. Oare de câtă ignoranță mă fac vinovat pentru că nu am știut mult despre activitatea artistică a actriței Monalisa Basarab, pe care am cercetat-o prin biografii abia după ce mi-am refugiat pentru o clipă ochii mei
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
cultural și artistic. Turneele cu Polina Manoilă și cântecul ei oltenesc au răzbătut pretutindeni, constituind întotdeauna o iluminare spirituală în modul de a privi spectacolul elevat, a simți și înțelege muzica aurorală folclorică românească și orizontul ei. Prin Polina Manoilă, contemplarea și perceperea intranzitivă a folclorului românesc depășește frontierele românești, valoarea lor conferindu-le o libertate cândva imposibilă pentru mulți, în China, Ungaria, Polonia, URSS, America, Israel, Anglia, Olanda, Danemarca, Cehia, Slovacia, Coreea, Iugoslavia, Italia, Grecia, Canada, Algeria, Franța, Bulgaria, Turcia
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
haină poeziei e ca o icoană îmbrăcată în argint. Nicolae Iorga - OM înseamnă să fii icoana a divinității, pr. prof. Viorel Ioniță - Cuvintele omului sunt icoana gândului. Faptele lui sunt icoana sufletului. Autor necunoscut - Prin icoane vizibile suntem conduși la contemplarea a ceea ce este divin și spiritual. Sf. Ioan Damaschinul - Îți merge bine? Binecuvintează pe Dumnezeu, si binele rămâne. Îți merge rău? Binecuvintează pe Dumnezeu, și răul se duce. Sfanțul Ioan Gură de Aur - Dacă nu simt cât de păcătos sunt
CITATE MEMORABILE (39) de ION UNTARU în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372358_a_373687]
-
și poate tocmai modestia asta a urcat-o atât de sus,pe rampă. - Văd că nu poți să-ți iei ochii de la ea, își scoate în evidență Irina patima ei aducătoare de suferință. - Cum ?! tresare după câteva secunde din nesfârșita contemplare. - Nici măcar nu mai auzi ce spun ,nu-i așa ? - Iartă-mă ,eram atent la spectacol. - Sigur,la spectacolul oferit de decolteul ei adânc ... - Irina,gelozia ta exagerată începe să devină enervantă. De ce vrei neapărat să strici totul ? Tace și nu
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
îndumnezeirii noastre, prin urmare, nefolosirea lor în examinarea regulilor care duc pe om de la prima treaptă a urcușului spre desăvârșire până la contemplație este de neînchipuit. Căci ei ne arată că acesta este piscul la care se ajunge prin efort susținut: contemplarea și unirea cu Dumnezeu. Avem, așadar, un îndelungat efort de purificare (asceza) și încununarea acestuia prin atingerea asemănării cu Dumnezeu (mistica): < > 1. Deși este aproape unanim recunoscut că delimitarea dintre ascetică și mistică este dată de natura specifică a fiecăreia
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
categoric ascezei, iar ultima misticii. Treapta iluminării, în funcție de prisma prin care este privită, poate să aparțină și asceticii și misticii, deși foarte adesea este arătată ca făcând parte din urcușul propriu-zis, adică din ascetică. Motivul este ca ea pleacă de la contemplarea creației și, cu ajutorul apofatismului, îl duce pe om până la unirea tainică, fiind umplerea de harul divin prin apropiere neîncetată, dar niciodată deplină, de lumină dumnezeiască. Purificarea, prima treaptă a vieții spirituale, este una de luptă susținută și necontenită a sufletului
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
reprezintă și fundamentul celei de-a doua etape a procesului de îndumnezeire, luminarea și condiția de netăgăduit a împlinirii mistice. Treapta iluminării pleacă de la considerentul prezenței darurilor Sfântului Duh în persoana umană, a înțelegerii semnificației lor și a fructificării prin contemplarea făpturilor, că cele ce pot trimite mai departe spre cuprinderea, în rugăciune, a rațiunilor divine existente în creaturi. Se trece de la cunoașterea voalată, ca în oglindă, la < >, adică la dezlegarea tainelor aflate în adâncurile lucrurilor și ale existențelor. Realități inteligibile
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
meu, Păgân și mereu Dintotdeauna.” Clipa aceasta Spuneam cândva că poezia este filozofie, metafora este o “artă a răsucirii” (Platon afirma asta despre arta gândirii) și ce altceva poate fi ființa poeziei dinspre și înspre simțirea realității? Iar autenticitatea acestei contemplări ține de monocordul poetului. Poeții sunt filozofi prin gândire și artiști prin conștiință. Drumul domnului Berghian spre poezie vine din cunoașterea filozofiei existențialiste și adaptarea ei la propriul destin prin a face coerente reperele folosite poetic. Spațiul și timpul se
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
religioase ne trimit cu gândul la existența unui univers dincolo de lumea noastră concretă, care se află în adâncul nostru, un univers pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfințenie și de smerenie, un univers care te îndeamnă la contemplare și la rugăciune. Stând de vorba cu pictorul, i-am deslușit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om, de adevăr, de dreptate, de frumos, de curățenie și puterea de
CEASUL DE TAINĂ AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371100_a_372429]
-
taie, să reducă drastic textul la o treime sau un sfert, ca să rămână timp pentru scălâmbăielile sexoase ale trupei! Am comentat deseori această formă a degradării omului modern. Omul nu mai suportă supliciul textului care te obligă să gândești! Pedeapsa contemplării meditative! Incomoda postură de utilizator al minții, al inteligenței, al înțelegerii! Mintea îi obosește după primele replici și vrea să vadă, iar în ultimii ani teatrul oferă vederii spectatorilor orice, totul! Naturalia non sunt turpia!, ziceau cei vechi, dar aceste
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]
-
priveliști “ și “Icoane din Bosfor “, volume care ilustrează atmosfera prin descrieri plastice.Icoana este văzută ca o imagine frumoasă și sfântă, inclusiv realitatea este percepută prin simbolistica icoanei. Vasile Voiculescu spune într-un eseu al său că ”icoanele sunt roadele contemplării”. Eroul liric sorescian pledează pentru icoana sfântă a femeii în fața lui Dumnezeu. Așa cum spuneam mulți scriitori români folosesc icoana ca termen de comparație sau simbol al sfințeniei și frumuseții. Am expus doar câteva exemple care jalonează o întreagă perioadă din
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
îl are o imagine plastică asupra privitorului, precum și reacțiile de ordin senzorial ale corpului uman în fața operei de artă ne-au determinat în acest capitol să atingem problema terapiei prin artă în dihotomia sa: terapia prin creație și terapia prin contemplarea operelor de artă. Spre sfârșitul acestui capitol am evidențiat imaginile plastice realizate de copii și bolnavi psihic, acestea fiind o categorie aparte ce ține de imaginarul și creativitatea infantilă cu aspect maladiv. După cum se știe, categoria primară a percepției este
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
analiza semnificațiilor. În fond, ceea ce simțim în momentul parcurgerii cu privirea a unei opere de artă și ceea ce ne rămâne imprimat pe retină sau în sufletul nostru nu sunt decât reacții firești ale ființei umane în interacțiune cu frumosul. Extazul, contemplarea, tristețea, spaima, indiferența, bucuria, dinamismul interior etc. nu sunt decât impulsuri de moment, apoi stări și sentimente sublimate interior, cu efect îndelungat asupra spiritului nostru. ---------------------------------------------------- * Timpul înainte de Oră” ** Referitor la acest aspect, după S. Freud, reprezentările verbale aparțin preconștientului, iar
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
unor fabulații noumenale, adeseori inventate. ("Legenda", "Biblică", "Drumul Sfântului", Jocul întoarcerii", "Luceafărul", "Peisaj tanscendent"etc.). Aventura cunoașterii la cei doi poeți este aventura pe drumul "luminii"adică în căutarea lui Hyperion, ce se patentează în actele unei drame-tragedii, în "procesul"contemplării sinelui dar și în starea de grație, ieșirea din grație, orgoliul luciferic, eșuarea, integrarea în mister, urmând dinamica ideilor gotheene și nu statistica celor platoniene. În plus, la Coșbuc Zeii par a avea o poziție privilegiată ca urmare a unui
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
Dumnezeu e mereu alături de omul aflat în nevoie și-l scoate din toate neajunsurile. Structurate după anumite criterii ontologice și filtrate după datele sufletești ale autoarei, poemele acestui volum au o caracteristică proprie: privite detașat, obiectiv, par a fi rezultatul contemplării lumii cu dioptrii sufletești, care nici nu măresc, nici nu micșorează imaginile, ci le reflectă așa cum sunt în realitate. O confesiune simplă, necesară, fără false pudibonderii, fără artificii. Oricât aș fi căutat un cusur pentru versurile albe ale Mihaelei Aionesei
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]