1,533 matches
-
Curticăpeanu ș.a. Izvorâte dintr-o mentalitate precis circumscrisă, construcțiile baroce dovedesc prezența în lumea românească a unei „vocații a instabilității” ce dirija contemplarea universului sub semnul mobilității, al fragilității și nonperenității. Evenimentele scurse, istoria deci, dar și alcătuirile din imediata contemporaneitate sunt analizate prin prisma acestei copleșitoare instabilități, ce generează, natural, nesiguranță. B. literar românesc a participat, astfel, la configurarea răsăriteană, ortodoxă, a curentului european. Repere bibliografice: G. Călinescu, Impresii asupra literaturii spaniole, București, 1946, 11-32; Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
înțelegerii literaturii prin prisma realismului socialist, B. realizează totuși exegeze serioase, în care predomină analiza psihologică a personajelor și atenția concentrată asupra procedeelor artistice. Efortul de sincronizare cu statutul criticii și istoriei literare moderne se vădește în studiul Romanul și contemporaneitatea (1984), unde B. apelează la un instrumentar critic complex și la un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularitățile formale (Zbor frânt de Vladimir Beșleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcția estetică” (Disc
BILEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
cu luciditate și în toată complexitatea lui procesul literar. SCRIERI: Epiceskie i liriceskie elementî v moldavkoi sovetskoi dramaturgii [Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică moldovenească], Chișinău, 1972; Consemnări critice, Chișinău, 1976; Considerări și reconsiderări literare, Chișinău, 1983; Romanul și contemporaneitatea, Chișinău, 1984; Creația scriitorilor moldoveni în școală: N. Costenco, A. Busuioc, V. Beșleagă, G. Malarciuc (în colaborare), Chișinău, 1990. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Considerări și reconsiderări literare, RLSL, 1984, 3; Iuri Kojevnikov, Moldavski sovremennîi roman, „Voprosî literaturî”, 1985, 9; Mihail
BILEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
doua este o extensie cumulativă, un spațiu deschis intervențiilor și descoperirilor. Arta, religia, mitologia și politica aparțin primei sfere; știința și tehnica, celei de-a doua. Există metamorfoze, dar nu progrese propriu-zise în primul domeniu, în care fiecare om dobîndește contemporaneitatea predecesorilor săi, în care Antigona ne e soră, Alceste, văr, în care Rembrandt și Picasso, Buddha și Iisus, Cezar și Napoleon pot, prin mijlocirea noastră, să dialogheze la nesfîrșit, de-a lungul secolelor, de la egal la egal, fără ca nimic să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
alte spații culturale și își produc efecte benefice, le putem clama și pentru noi necesitatea și putem identifica acele consecințe legate de absența lor. Cum am văzut, pentru unii comunitatea este incompatibilă cu modernitatea și cu atât mai puțin cu contemporaneitatea. Dar mulți cred că totuși comunitatea există și că putem trasa neîntrerupt lanțul formelor comunitare în istorie până astăzi. Este, de altfel, și convingerea noastră. "Modernitate, urbanizare și capitalism, toate păreau să amenințe modelul tradițional al vieții sociale. Pe măsură ce observau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
conduce la o realitate (n care exclusiv normativitatea juridică va reglementa eficient ș( definitiv relațiile sociale. Expresie a utopiei raționaliste, această speranță nu s-a (ndeplinit, normele juridice reprezent(nd doar unul dintre ingredientele esențiale (n mulțimea normativității prezente (n contemporaneitate. Vocea lui Maiorescu spunea răspicat: "Faceți (nt(i pe poporul rom(n mai cult ș( mai activ, dați-i prin școli bune ș( prin o bună dezvoltare economică lumina ș( independența de caracter a adevăratului cetățean, ș( apoi, forma juridică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
organismul social să expulzeze această boală, sarcina aparținând tinerei generații. Primul postulat al noii spiritualități era respectarea continuității. Continuarea instituțiilor tradiționale și în special a satului era crucială. Fără a cere întoarcerea la formele vechi, românismul solicită continuitate în contextul contemporaneității, în noi forme instituționale care totuși să asigure consolidarea spiritului de autonomie a satului. Plecând de la constatarea că statul român era unul burghez în condițiile absenței burgheziei române, iar școala formează funcționari pentru orașe pe când nevoia noastră ar fi fost
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
alte părți și s-au stabilit aici prin căsătorie), între 1860 și 1960, arată că Tălmăcelul făcea parte din grupa localităților în care nu s-a înregistrat nici o persoană venită din afară (Caramelea, 1961). Situația s-a schimbat însă în contemporaneitate. Tălmăcelul a cunoscut în anii comunismului o puternică migrație iterativă, pendulatorie (Ciobănel, 1995, 1996), prin cei ce au făcut naveta spre Tălmaciu sau spre Sibiu, ca lucrători în industrie. Terenul agricol puțin și accidentat, a făcut ca o mare parte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de o serie de evoluții spectaculoase, asociate mai ales cu revoluția tehnico-științifică contemporană, am uitat sau, oricum, am acordat mai puțină importanță unor factori "clasici", "naturali" ai evoluției planetei, printre care și populația. Neglijate și subestimate, elementele clasice irump în contemporaneitate cu o forță ieșită din comun. În ultimul timp, populația s-a impus în plan economic, politic și social nu numai prin complexitatea problemelor pe care le comportă, ci și prin declanșarea unor tendințe pe termen lung, care vor reconfigura
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
procedee și mijloace didactice și de educație practicate până În prezent. Dacă până nu demult Învățământul a evoluat destul de lent, păstrând În esență neschimbate principiile sale privitoare la ce și cum trebuie Învățat, astăzi ar fi greu de Închipuit că problemele contemporaneității educaționale ar mai putea să fie soluționate pe temeiul unui Învățământ ale cărui baze metodologice au fost puse cu aproape 300 de ani În urmă. Este inimaginabil ca progresul științei să continue să tolereze predarea și Însușirea științei prin metode
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bogată din punctul de vedere al agoniselii, decantării Și valorizării, care va impune respect Și recunoaștere în lumea Științei contabilității. Introducere Spre conturarea unei abordări metodologice de cercetare a evaluării în contabilitate 1. Preambul Pentru lumea la care ne definim contemporaneitatea, Știința este un fenomen definitoriu. Rolul său semnificativ în descifrarea Și relevarea substanței lucrurilor aduce cunoaștere Și oferă speranță în îndeplinirea năzuințelor umane Și optimism în construcția Și dezvoltarea socială. Astfel, toate realizările civilizației umane pot fi circumscrise focului prometeic
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
planul unei simultaneități unde ele își vor disputa, așa cum vom vedea, așezarea omului în lumea adevărului, fie că este vorba de un registru pur speculativ, unul moral sau unul politic. La nivelul analogiilor cu diversele figuri culturale consacrate pe care contemporaneitatea lui Platon le putea oferi, primele care s-ar putea impune ar fi sofistul, ca pretins stăpânitor al adevărului și falsului, analogic aici lui Ulise, și figura mantică a arhaicului stăpânitor de adevăr, determinat cu atribute similare lui Ahile și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un real efect asupra teoriilor ascensiunii sufletului în neoplatonism și a ocazionat un splendid comentariu în această direcție, cel al lui Proclos. Apoi, știm că el a avut un efect real în constituirea utopiilor modernității timpurii, că a deschis în contemporaneitate o discuție asupra fundamentelor totalitarismului și că, în fine, alături de alte dialoguri ale maturității lui Platon, constituie expunerea unei bune părți a teoriei ideilor. Prin urmare, indiferent că Platon a intenționat aici cu adevărat să ne vorbească doar despre o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Macaulay) Această reflecțiune Întărește, o dată În plus, adevărul din spusele lui Dwight L. Moody: „Caracterul este ceea ce ești În taină”. * „Au pierit bunele moravuri, dreptatea, cuviința, evlavia, credința!” (L.A. Seneca) Să ne Întrebăm și noi: Ce a pus În locul acestora contemporaneitatea? - o nouă etică: teama obsesivă de războiul nuclear, de impreviziunile Însămînțării artificiale și ale clonării necontrolate, de efectele drogurilor sau de insecuritatea „terorismului”!...Însă ordinea morală a societății și a vieții ar trebui să fie una naturală, izvorîtă din bunul-simț
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
deosebit al acestei definiții constă în evidențierea unor caracteristici esențiale specifice probațiunii: existența unui sistem profesionalizat care are mandat legal să exercite supravegherea și asistența infractorilor în comunitate. Demers (în Hamai et al., 1995, p. 125) aduce definiția probațiunii în contemporaneitate, oferind o descriere modernă și flexibilă acestui concept ca „set de strategii utilizate pentru a menține o supraveghere pozitivă și activă a infractorului în comunitate”. Ca o precizare în plus, Demers evidențiază faptul că, în țările industrializate, probațiunea se identifică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
aculturației. În colecția proprie, „Semn”, scoate de sub tipar, în condiții grafice de excepție și în tiraje aproape confidențiale, peste o duzină de plachete de versuri. Grafician și pictor, fin caligraf, L. este convins de capacitatea artei de a restitui în contemporaneitate sincretismul pierdut al începuturilor omenirii. La nivelul poeticității ca atare, indecizia formelor și a culorilor sporește impresia de irealitate. Sugestiile alchimice („în fiecare clipă/ se împlinește o nuntă/ între tăria consoanelor/ și unduirea născândă din vocale/ focul și apa”) interferează
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
înțelesuri în creșterea și destrămarea civilizațiilor definesc cărțile lui M., adevărate eseuri de filosofia culturii, scrise fluent și elegant, fără afectări erudite. Și a doua serie - „eseurile rostite”, scrieri prospective, plasate între literatură și știință - răspunde unor dileme majore ale contemporaneității, pronunțându-se asupra viitorului. Cronica anului 2000, tradusă în cinci limbi, evită predicțiile spectaculoase, convingându-și cititorul prin sobrietatea argumentelor și rigoarea analizelor despre locul și rolul științei în prezent și în perspectivă. Autorul abordează raportul omului cu concretul existenței
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
teatru”, FCL, 1934, 581; Tudor Teodorescu-Braniște, Teatru, RFR, 1934, 1; Jack Berariu, „Omul fără identitate”. Comedia d-lui Valeriu Mardare va fi turnată în film românesc. De vorbă cu regizorul Jean Mihail, RP, 1935, 572; George Mihail Zamfirescu, Mărturii în contemporaneitate, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1983, 86-87, passim; Brădățeanu, Comedia, 298-299; Valeriu Mardare, DRI, III, 228-231. V.D.
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
1991). Articolele apărute în periodicele grecești au fost reunite într-un volum privind relațiile culturale româno-elene (1995). În activitatea didactică și științifică M.-H. se străduiește, pe de o parte, să facă înțelese valorile spirituale ale Greciei, din Antichitate până în contemporaneitate, iar pe de altă parte, urmărește relațiile româno-grecești și face posibilă, prin traduceri, cunoașterea în Grecia a unora dintre valorile culturii românești. SCRIERI: Umanistul Ștefan Bergler (1680-1738). Viața și activitatea sa, București, 1943; Bibliografia clasică în România. 1928-1939 (în colaborare
MARINESCU-HIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
conștiința primordialității iubirii, derivată din simbolistica originară a cuplului adamic, în nuvelele și romanele lui Laurențiu Fulga sau capacitatea enormă de transfigurare la Fănuș Neagu. Pro Patria (1974) părea să fie o sinteză a literaturii române patriotice, de la începuturi până în contemporaneitate. Aici analiza e în general conformistă și ideologizată, dar nu eludează întotdeauna valoarea estetică în favoarea tematicii. Poezia patriotică e judecată în funcție de rolul de „constantă a atitudinii existențiale” ce se înscrie „printre expresiile majore ale sensibilității umane”. După Introducere în opera
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
băiat simpatic”, în momentul-cheie se dovedește un ins fricos, de o lașitate dezgustătoare, gata să arunce vina pe umerii oricui, numai ca el să poată scăpa. Dialogul sprinten, replicile vioaie fac din această piesă, ca și din celelalte inspirate din contemporaneitate, agreabile lucrări dramatice cu priză la public, în pofida unei recuzite convenționale. De o cu totul altă factură, Noaptea (1976) și Reduta și șoarecii (1977; Premiul Academiei Române) încearcă reconstituirea trecutului istoric. Culoarea locală, limbajul nu pot rămâne însă la latitudinea autorului
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
o măsură semnificativă, proiecții ale unui singur portret. Trăind în epoci diferite ale istoriei - Ovidiu (Dumnezeu s-a născut în exil) în Tomisul augustan, Radu Negru (Cavalerul resemnării) în Evul Mediu valah, Toma Singuran (Prigoniți-l pe Boețiu) într-o contemporaneitate odioasă -, ele urmează un drum ce le poartă spre descoperirea unor adevăruri fundamentale. Imaginea tradițională a marelui poet roman surghiunit la țărmul pontic și doborât de durerea însingurării, a depărtării de strălucitoarele locuri natale (imagine atestată, de altminteri, în Tristele
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
în literatura contemporană română (2001) dovedește existența unei „vocații a modernității” de la Mihai Eminescu și I.L. Caragiale până azi. În fine, un volum reunește, în 2001, studii despre arta portretului în proza contemporană și un excurs, mai amplu, care privește „contemporaneitatea” lui Homer. În literatura de imaginație, I. a debutat cu proză scurtă, Trecuta vârstă a Julietei (1969) reunind schițe de inspirație realistă și fantastică, nu străine de anume subtilități psihologice. Ca și în următoarea culegere, Insula (1971), textele sunt învăluite
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
pune laolaltă prefețele lui I. la antologiile pe care le-a alcătuit din Marx, Engels și Lenin, tocmai asamblarea acestor texte însemnând un compromis față de cerințele vremii. Interesantă, mai ales, este atitudinea autorului în raport cu feluritele oportunisme și cu situația în contemporaneitate a marxismului, așa cum apare în studiul despre Vianu din volumul omagial ce i s-a dedicat lui I., Estetică și moralitate (1998), și în precizările din Ion Ianoși. O viață de cărturar (1998). Astfel, el se va declara deschis de
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
internațional în literatură, folclor și limbă (1971), în limba rusă, Profiluri literare (1972), Genuri și specii folclorice (1972), De la cronografie la literatura modernă (1974), Estetica folclorului moldovenesc (1974), Creația populară moldovenească (I-XVI, 1975- 1983), Moștenirea lui Dimitrie Cantemir și contemporaneitatea (1976), în limba rusă, Cercetări de istorie literară (1978), Critica și procesul literar contemporan (1979), Schițe ale relațiilor literare moldo-ruso- ucrainene (I-III, 1978-1982), Istoria literaturii moldovenești (I-III, 1986-1989) ș.a. Studii monografice și culegeri de articole au semnat Gheorghe
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]