2,215 matches
-
cu ceea ce primesc alți angajați). În consecință, satisfacția este rezultatul unei duble evaluări referitoare la munca realizată și la ceea ce se obține în schimb pentru ea. Așadar primirea recompenselor percepute ca echitabile ar trebui să tindă spre crearea unor puternice contingențe performanțe-recompense în mintea angajaților, ce duc la viitorul efort și la viitoarele performanțe. Concluzia formulată de Steers este categorică: satisfacția și performanța sunt în sine virtual nerelaționate. O relație substanțială emerge doar atunci când se consideră rolul recompenselor și al împrejurărilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alte modele procesual structurale ale conflictului, unele dintre acestea fiind chiar anterioare celor propuse de Thomas. Reține astfel atenția modelul propus de Lewis Pondy (1967). Autorul american, care a scris în anii ’60 − considerați ca fiind punctul culminant al teoriilor contingenței interesate nu de conflicte, ci de potrivirea/adaptarea strategiei unei persoane la cadrele și circumstanțele particulare ale situațiilor −, a postulat cel puțin două idei importante cu privire la conflict, și anume: conflictul este un fenomen natural, specific, interior organizațiilor; conflictul nu este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
venit deci sfârșitul domniei „cantității și a certitudinilor de altădată” (Rist, 1996). Din această perspectivă, teoriile, conceptele și principiile noilor științe și, pe urmele lor, modurile de acțiune pe teren se orientează tot mai mult Înspre luarea În calcul a contingențelor calitative ale fiecărui mediu. Este vorba, printre altele, de orizontul și filosofia de bază ale paradigmei pluraliste a locurilor simbolice de apartenență (Zaoual, 2002b). Principiile aplicate se bazează pe respectarea diversității și a multiplicității practicilor, considerate a fi o metamorfoză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și În dinamica propriei sale situații. Este omul social, care gândeșteși acționează Într-o situație dată, care vehiculează sensul momentului, al situației sale cu toată Încărcătura trecutului și a schimbării care se impune. Așadar, el Își exercită comportamentul În interiorul unor contingențe multiple. Spre deosebire de homo œconomicus, homo situs comunică cu mediul său. Din acest motiv, el „se lasă mai greu surprins sau conturat” (Bougnoux, 1993, p. 11). În mod esențial, În practică, noțiunea de loc este „flexibilă”, putându-se aplica la multiple
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
remarcabila sa analiză (Binoche, 1989), numește critica empiristă. Aceasta, pe de o parte, Întreprinde eliminarea progresivă a drepturilor omului, iar pe de altă parte, redefinirea lor pragmatică. Pentru a rezuma, teza lui Burke afirmă că trăim Într-o lume a contingenței, În care organizarea guvernării este o simplă chestiune de conveniență. Astfel că, Întrucât libertățile și restricțiile variază o dată cu circumstanțele, nu se poate pune problema adeziunii la o declarație care, În Însuși principiul său, neagă această relativitate. Așadar, „este recuzat Însuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care, În Însuși principiul său, neagă această relativitate. Așadar, „este recuzat Însuși proiectul unei Declarații a drepturilor omului ca proiect metafizic, ca o imposibilă punere Între paranteze a realului În diversitatea sa contingentă” (Binoche, 1989, p. 15). Urmează critica teologică: contingențele realului sunt raportate la o ordine imuabilă a Creației, ordine În care, la fel ca În dreptul natural medieval, fiecare Își are locul său. Drepturile omului, din această perspectivă, sunt o mască a corupției. Cele două critici, empiristă și teologică, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Logica a fost prima disciplină care a analizat modalitatea, Aristotel inaugurînd studiul, pe de o parte, prin stabilirea condițiilor de adevăr (pe baza opoziției adevărat/fals), și, pe de altă parte, prin identificarea unor nuanțe aletice (necesitate, imposibilitate, posibilitate și contingență). Asemenea nuanțe au fost preluate de semiotică și completate cu cele epistemice (certitudine, incertitudine, improbabilitate, probabilitate) și cu cele deontice (prescripție, caracter facultativ, interdicție, permisiune). Asemenea perspective asupra modalității au fost transferate deseori analizei discursului și considerate ca fiind caracterizante
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analogia entis (Dumnezeu este explicat prin om fără a suprima prin aceasta infinita depărtare dintre El și om)56. În sfârșit, descoperirea legăturilor cauzale între diverse fenomene istorice decurge din aplicarea principiului corelației. Acest principiu determinist, care presupune relativitatea și contingența și care unește toate evenimentele prin raportul cauză-efect, anulează orice abatere de la normalitate și, în consecință, unicitatea, centralitatea și universalitatea tainei Întrupării. Credința creștină și criticismul istoric, spune Troeltsch, nu pot fi conciliate, deoarece concepțiile lor asupra realității sunt complet
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
troeltschian al analogiei, cercetarea istorică este în stare să ajungă până la aparițiile pascale și la mormântul gol19, Pannenberg afirmă că faptul Învierii nu este accesibil numai credinței, ci "oricui are ochi să vadă". Plecând de la o concepție istorică care subliniază contingența, accentuând unicitatea evenimentelor istorice, el consideră Învierea un fapt istoric care poate fi stabilit de orice istoric profan dacă nu se apropie de el cu prejudecata necredinței 20. Pannenberg formulează ceea ce s-a numit cristologie de jos în sus (christology
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
I, comunitatea creștină se reorientează pe termen lung, adaptându-se la lume și integrând istoria în iconomia mântuirii. În această redefinire a viziunii asupra istoriei opera lucană are un rol fundamental. Ea integrează istoria lui Iisus în istoria seculară, decelează contingențe și recurge la explicarea evenimentelor prin relația cauza-efect, inaugurând istoria mântuirii (Heilsgeschichte). Secularizarea istoriei în teologia creștină începe cu Sfântul Luca50. El este primul care dovedește că Revelația a avut loc în Istorie, fapt ce i-a atras, mai târziu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în care tipurile de crize au influențat elitele politice și regimurile într-un mare număr de țări poate fi gândită mai degrabă prin prisma consecințelor crizelor asupra regimurilor politice și asupra elitelor, decât prin cauzele apariției acestora chestiuni legate de contingențe istorice și de cauzalități complexe ce impun studii istorice mature 44. Identificăm trei afirmații: Crizele studiate au pus serios la încercare regimurile existente și elitele politice, astfel încât o schimbare importantă de regim și de elite a fost inevitabilă. Caracterul regimului
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Ele pot fi acceptate, contestate sau discutate. Cert este că în debusolarea acestei răspântii de istorie în care se găsește țara noastră, cartea incită la reflecție. Iar reflecția, în măsura în care se poate detașa de patimi efemere, de malformații conjuncturale și de contingențe aleatorii, poartă șansa imersiunii în real și a îndreptării practice. Dar, probabil, toate acestea vor alcătui conținutul următoarei cărți anunțată de autor chiar în paginile prezentului volum, A doua schimbare la față. "Ateneu", nr. 7, iulie 1993 Mihai CIMPOI Poemul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai departe, cu "revoluția" din 1989. După înfățișarea amplă a caracteristicilor postmodernismului de tip înalt, se trece la chestiuni mai terestre, și anume la Postmodernism și pragmatism, analizat în principal prin intermediul afirmațiilor lui Richard Rorty, cunoscut la noi cu volumul Contingență, ironie și solidaritate. Punând în discuție rolul filosofiei în cultura occidentală modernă și criticând teoriile promovate de Ludwig Wittgenstein, filosoful american al cunoașterii consideră că este realist omul care se justifică utilitar, însă este "combătut" la rândul său de către Th.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
livrările de instalații complexe, lucrările de construcții-montaj și aprovizionările de nave străine, exportul de licențe și know-how, exporturile pe credit aprobate de Guvernul României, precum și cele permise prevăzute în anexa la prezența hotărîre. Articolul 5 Ministerul Comerțului și Turismului stabilește contingențele de export, precum și lista mărfurilor neadmise temporar la export, în scopul protejării resurselor necesare realizării producției interne și pentru asigurarea consumului populației. Articolul 6 În cazul în care, ca urmare a evoluției exportului, apare riscul de prejudiciere a realizării producției
HOTĂRÎRE nr. 472 din 6 iulie 1991 privind regimul de import şi export. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107903_a_109232]
-
În cazul în care, ca urmare a evoluției exportului, apare riscul de prejudiciere a realizării producției interne sau al neasigurarii consumului populației, la propunerea fundamentală a agenților economici sau asociaților de agenți economici, Ministerul Comerțului și Turismului poate institui noi contingențe sau restricții la export. Articolul 7 Eliberarea licențelor de export sau import, precum și administrarea contingentelor se realizează de către Ministerul Comerțului și Turismului prin Departamentul comerțului exterior. La eliberarea licențelor, Departamentul comerțului exterior poate solicita exportatorilor de marfuri produse de alti
HOTĂRÎRE nr. 472 din 6 iulie 1991 privind regimul de import şi export. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107903_a_109232]
-
Articolul 18 Contravențiile prevăzute la art. 17 le sînt aplicabile dispozițiile procedurale cuprinse în Regulamentul vamal. Articolul 19 Guvernul, la propunerea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Ministerului Comerțului și Turismului, poate aproba taxe reduse sau exceptări de taxe , precum și contingențe de marfuri cu taxe reduse sau exceptate. În aceleași condiții pot fi instituite suprataxe vamale de import, cu caracter temporar, în cazul în care anumite importuri, prin cantitate sau condițiile de realizare, produc sau amenință cu producerea unui prejudiciu grav
HOTĂRÎRE nr. 673 din 25 septembrie 1991 privind tariful vamal de import al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108012_a_109341]
-
în condiții de natură să producă sau să amenințe cu producerea unui prejudiciu grav producătorilor naționali de produse similare sau direct concurente, se pot institui măsuri de salvgardare. Măsurile de salvgardare pot lua forma de suprataxe sau de restricții cantitative (contingențe) la import. Instituirea de suprataxe la import pe motive de salvgardare se face prin hotărîre a Guvernului, la propunerea Ministerului Comerțului și Turismului împreună cu Ministerul Economiei și Finanțelor. Instituirea de restricții cantitative la import pe motive de salvgardare se face
HOTĂRÎREA nr. 228 din 7 mai 1992 privind protejarea producătorilor naţionali şi a pieţei interne de competiţia neloială rezultată din importul unor produse la preţ de dumping sau subventionat, precum şi de exportul la preţuri sub nivelul celor practicate pe piaţa interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108592_a_109921]
-
pentru mărfurile importate în termenul de 30 de zile acordat prin liberul de vama provizoriu. Contravenției prevăzute la alin. 1 îi sînt aplicabile dispozițiile procedurale din Regulamentul vamal. Articolul 13 Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Comerțului și Turismului pot propune guvernului contingențe și taxe reduse la unele produse pentru producție și de consum pentru populație. Articolul 14 Normele metodologice privind aplicarea prezenței hotărîri se stabilesc de Ministerul Finanțelor. Articolul 15 Prezenta hotărîre intra în vigoare la 1.I.1991. Pe aceeași dată
HOTĂRÎRE nr. 1194 din 12 noiembrie 1990 privind aplicarea tarifului vamal de import în condiţiile liberalizarii preţurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107349_a_108678]
-
aceste garanții bancare vor fi executate irevocabil și sumele respective vor fi virate la bugetul de stat. Articolul 3 Exporturile de marfuri ce se vor realiza în intervalul 1 ianuarie - 28 februarie 1997, în conformitate cu prezența hotărâre, nu afectează cantitățile din contingențele pe anul 1997. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: Ministru de stat, ministrul industriilor și comerțului, Călin Popescu-Tăriceanu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara -----------------
HOTĂRÎRE Nr. 1563 din 28 decembrie 1996 privind prelungirea valabilităţii licenţelor de export pentru produse lemnoase, eliberate în conformitate cu hotărârile Guvernului nr. 275/1996 , 706/1996 şi nr. 781/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116694_a_118023]
-
Articolul 1 Produsele lemnoase contingentate le export în anul 1997 în conformitate cu prevederile H.G. nr. 983/1996 și nivelul acestor contingențe sunt prevăzute în Anexa nr. 1. Articolul 2 Atribuirea contingentelor și eliberarea licențelor de export pentru produsele lemnoase din Anexă nr. 1 se vor face în conformitate cu normele privind condițiile de eliberare a licențelor de export, prevăzute în Anexa nr. 2
ORDIN nr. 2 din 6 ianuarie 1997 pentru punerea în aplicare şi administrarea contingentului la exportul de produse lemnoase, instituit prin H.G. nr. 983/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116828_a_118157]
-
Articolul 1 Termenul de valabilitate a licențelor de export eliberate în cursul anului 1996, cu termen de valabilitate 31.12.1996, pentru produse contingentate prevăzute în anexa, la care contingențele de export au fost instituite prin Ordin al ministrului comerțului, se prelungește automat până la data de 28.02.1997. Articolul 2 Realizările din lunile ianuarie și februarie 1997, aferente mărfurilor supuse contingentarii la export în anul 1996, nu vor afecta
ORDIN nr. 6 din 5 februarie 1997 privind modificarea prevederilor O.I.M.C. nr. 82/19.12.1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116906_a_118235]
-
precum și pentru cele care fac obiectul unor garanții în cadrul contractelor de credit. Articolul 4 Materialele rezultate din dezmembrarea în țară a mijloacelor de transport rutiere, feroviare, aeriene și navale pot fi valorificate și la export, majorandu-se în mod corespunzător contingențele aprobate potrivit legii. Articolul 5 Prevederile prezenței ordonanțe se aplică până la data de 31 decembrie 1997. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: ----------------- Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara Ministru de stat, ministrul reformei, Ulm Spineanu Ministru
ORDONANTA nr. 11 din 4 august 1997 privind acordarea unor facilităţi agenţilor economici din domeniul tranSporturilor, la scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral, neamortizate integral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116994_a_118323]
-
Articolul 1 Produsele lemnoase supuse contingentelor de export în anul 1997 și nivelul acestor contingențe sunt prevăzute în Anexa nr. 1. Articolul 2 Atribuirea contingentelor și eliberarea licențelor de export pentru produsele lemnoase din Anexă nr. 1 se vor face în conformitate cu normele privind criteriile și condițiile de alocare a cotelor de export și de eliberare
ORDIN nr. 11 din 21 februarie 1997 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116990_a_118319]
-
Regatul Suediei trebuie să aplice, incepand cu data de 1 ianuarie 1995, dispozițiile acordurilor preferențiale încheiate de Comunitate cu anumite țări terțe, printre care și România, considerând că România a adoptat, începând din anul 1995, măsuri tranzitorii sub formă de contingențe tarifare, ținând seama de regimul tarifar preferențial aplicat de România față de Republică Austria, Republica Finlanda și Regatul Suediei și că începând cu data de 1 ianuarie 1995, Comunitatea a adoptat măsuri tranzitorii sub formă de contingențe tarifare autonome, preluând concesiile
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 23 decembrie 1998 pentru ratificarea Protocolului de adaptare a aspectelor comerciale ale Acordului european dintre România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a tine seama de aderarea Republicii Austria, Republicii Finlanda şi Regatului Suediei la Uniunea Europeană şi de rezultatele negocierilor agricole din Runda Uruguay, inclusiv îmbunătăţirile regimului preferenţial existent, semnat la Bruxelles la 13 octombrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122539_a_123868]
-
tranzitorii sub formă de contingențe tarifare, ținând seama de regimul tarifar preferențial aplicat de România față de Republică Austria, Republica Finlanda și Regatul Suediei și că începând cu data de 1 ianuarie 1995, Comunitatea a adoptat măsuri tranzitorii sub formă de contingențe tarifare autonome, preluând concesiile tarifare preferențiale aplicate de Republică Austria, Republica Finlanda și de Regatul Suediei față de România, mai ales în ceea ce privește produsele agricole de bază și produsele agricole transformate, considerând că angajamentele României și ale Comunității în cadrul rezultatelor negocierilor din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 23 decembrie 1998 pentru ratificarea Protocolului de adaptare a aspectelor comerciale ale Acordului european dintre România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a tine seama de aderarea Republicii Austria, Republicii Finlanda şi Regatului Suediei la Uniunea Europeană şi de rezultatele negocierilor agricole din Runda Uruguay, inclusiv îmbunătăţirile regimului preferenţial existent, semnat la Bruxelles la 13 octombrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122539_a_123868]