1,033 matches
-
ne ajută, de asemenea, să reținem că, în funcție de indicatorii lexico-gramaticali și de efectul narativ sau estetic, există un continuum de la cuvintele ce aparțin narațiunii pure către cele care aparțin numai personajului, cu un număr variabil de puncte pe acel continuum. Asemeni lui McHale și alții (Ginsberg, 1982; Pascal, 1977), Jefferson recunoaște că o sursă- cheie a impactului propoziției DIL este amestecul ambiguu dintre narațiunea propriu-zisă și vorbirea sau gîndirea propriu-zisă: Vocea dublă a Discursului Indirect Liber, care este responsabilă pentru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
personajului într-o narațiune heterodiegetică. Și, din nou, dacă GI este standard, îndepărtările de la normă devin „explicabile”: vom avea tendința de a ne aștepta la un motiv (plauzibil) pentru care opțiunea de bază GI nu a fost adoptată. Dacă vizualizăm continuumul în registrul vorbirii pe o linie orizontală, cu VDL în capătul din stînga, atunci cele mai multe îndepărtări de la această presupusă normă VD vor fi „către dreapta”, adică, prin recurs la moduri care ajustează balanța personaj- narator în favoarea naratorului: o dată cu îndreptarea către
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
comentariu deschis. Prin urmare, susțin Leech&Short, VIL este adesea citită sau auzită ca o „frînare” naratorială privind libertatea personajului - ceea ce se întîmplă în VD; VIL dezvăluie adesea cuvintele personajului acum îmbibate cu ironie naratorială. Pe de altă parte, dacă continuumul în registrul Gîndirii merge orizontal, cu Fluxul Conștiinței și Gîndirea Directă Liberă poziționate în extremitatea stîngă și cu RNAG în extremitatea dreaptă, atunci o îndepărtare de la norma GI „spre stînga”, către GIL, este o mișcare contrastantă față de cea atrasă de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a și influențat dezvoltarea pasivului. Aldrige (2007a) analizează problema ergativității în limbile austroneziene de vest, demonstrând că acestea nu aparțin aceleiași clase tipologice: unele sunt ergative, altele au partiție ergativă, iar altele sunt dominant acuzative. Autoarea arată că există un continuum istoric: o limbă ergativă evoluează într-o limbă cu partiție ergativă, care devine, eventual, o limbă acuzativă. În schimb, în anumite limbi ergative, marcarea cazuală ergativă a rezultat din reinterpretarea construcțiilor pasive ca fiind active și tranzitive. Limbile investigate de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativă evoluează într-o limbă cu partiție ergativă, care devine, eventual, o limbă acuzativă. În schimb, în anumite limbi ergative, marcarea cazuală ergativă a rezultat din reinterpretarea construcțiilor pasive ca fiind active și tranzitive. Limbile investigate de autoare reprezintă un continuum istoric în care o limbă ergativă devine o limbă cu partiție ergativă prin reinterpretarea construcției antipasive. La rândul ei, o limbă cu partiție ergativă poate deveni acuzativă prin reinterpretarea construcției ergative tranzitive ca fiind pasivă. De exemplu, tagalog este ergativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite limbi au urmat diferite strategii; tipologia reprezintă descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a declanșa și de a întrerupe o activitate sau o acțiune și funcționează urmând ierarhia: uman > animat > instrument > forță a naturii. Controlul este expresia gramaticalizată a unui punct de vedere asupra unei schimbări (o activitate sau o acțiune). Există un continuum al controlului gramatical, conform ierarhiei: teleonomie > anticipare > agent > instrument > forță. Noțiunea de control este deci necesară pentru definirea tranzitivității semantice (Desclés 1998: 164−165). Desclés (1998: 166) propune următoarea schemă a tranzitivității semantice: tranzitivitatea semantică există dacă un agent afectează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
enunțurilor nu numai în interiorul aceleiași limbi, ci și între limbi diferite (din perspectiva lingvisticii generale). Articolul realizat de Hopper și Thompson (1980) este studiul cel mai citat despre tranzitivitatea scalară, potrivit lui Lazard (1998: 56). La acești autori, tranzitivitatea este un continuum 60 − de la cea înaltă, la cea slabă − în funcție de anumiți parametri ai tranzitivității (Desclés 1998: 163). Hopper și Thompson (1980: 252) au stabilit câteva criterii de tranzitivitate în funcție de actanță, aspect, determinarea nominală și enunțare, pe care le voi prezenta în reorganizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și a cincisprezecea din lume). Vechime de 1 300 de ani. Ergativitatea are aceleași constrângeri ca în HINDI. Există o alternanță între marca de dativ (lâ) și cea ergativă (ne), considerată tradițional ca fiind variație liberă. Aceste mărci formează un continuum, ne extinzându-se la toate verbele intranzitive. Posesia inalienabilă se exprimă prin locativ. Dativul exprimă localizarea. Structura ergativă provine din pasiv. MARUBO Limbă PANOAN vorbită la granița dintre Columbia, Peru și Brazilia. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: flexiunea ergativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Discourse", Language, 56, 2, p. 251−299. 59 R. van Valin, "Semantic Parameters of Spilt Intransitivity", Language, 66, p. 221−260. 60 Ideea apare și la Comrie (1989: 172), care arată că distincția complement direct/complement indirect, organizată ca un continuum, este legată de caracterul mediat al relației dintre cauză și efect. 61 C. Hagège, La structure des langues, Paris, Presses Universitaires de France, apud Lazard (1998: 57). 62 T. Givón, Syntax. A Functional-Typological Introduction, vol. I, Amsterdam, John Benjamins, apud
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
internă semnificativă, regională sau verticală în termeni de pături sociale. Unele dintre cele mai semnificative caracteristici sunt distribuite inegal. Diversitățile interne pot fi etnice, lingvistice, religioase, sociale sau economice. Aproape toate țările pot fi clasificate potrivit poziției lor pe un continuum de la omogenitate la eterogenitate. În anumite privințe, precum pluralismul, diversitatea internă reprezintă o dimensiune esențială. Diversitatea internă a țărilor nu este în mod necesar legată de mărimea acestora. Anumite țări mici sunt foarte eterogene iar unele țări mari sunt relativ
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
înfundat în viteză al șinelor clipește roșu-verde pe jumătate de kilometru, arcuiește linia de roșu, cauciucurile fîșîie ude culoarul rutier, lipitori de asfalt, vehiculul de astupat solul, perna de aer, perna magnetică, teleportare, telepatie, jocul pe limbi de ceas, pe continuum spațio-temporal, în transporturi doar orientarea să mai fie pe sol! Săcueni-Roman chenarul vast precum claritatea Baudelaire, în care două-trei rînduri de becuri colorate cu burți de ulițe spre centru, anul civil începe la 17 februarie ori la 6 octombrie, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Gadamer, Hans G., (1) Adevăr și metodă, Vol. 1, trad. Gabriel Kohn și Călin Petcana, Editura Teora, București, 2001. (2) Truth and Method, translated by Joel Weinsheimer and Donald G. Marshall, London & New York, Continuum, 2006; Second Edition. Gadamer, Hans G., Les chemins de Heidegger, tradution par Jean Grondin, Librairie philosophique J.Vrin, Paris, 2002. Giovanni, George, "Friedrich Heinrich Jacobi", în Stanford Encyclopedia of Philosophy; http://plato.stanford.edu/entries/friedrich-jacobi. Goblot, Edmond, Traité de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
percepe cu mult mai multe Încărcături energetice, În culori decât În alb-negru. Fapt reluat tehnologic În tomograf, tot pentru decelarea unor semnale apropiate ca intensitate, cărora li se asociază, convențional, culori... Și astfel, culoarea e doar o segmentare a unui continuum energetic, bună pentru - un fel de-a spune - ignoranții ce-am devenit, ca și ciclurile Învățământului: primar, secundar, liceal, superior... de fapt tot un continuum, dar educațional. Natura nu știe Însă decât de nuanțele - sau proporțiile - unui amestec dintre entropie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cărora li se asociază, convențional, culori... Și astfel, culoarea e doar o segmentare a unui continuum energetic, bună pentru - un fel de-a spune - ignoranții ce-am devenit, ca și ciclurile Învățământului: primar, secundar, liceal, superior... de fapt tot un continuum, dar educațional. Natura nu știe Însă decât de nuanțele - sau proporțiile - unui amestec dintre entropie - negru, deficitar energetic - și negentropie - alb, excedentar energetic. Și totuși, În lumea lor cenușie, handicapați deci, fluturii trăiesc, adică răspund la stimulii mediului, la fel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al altei plante - desigur, e vorba de planul fizic, imanent -, respectiv a „altceva“, sufletul, aș Îndrăzni să spun - planul transcendent, adică. Și așa prelungim metafora până ajungem, chiar dând timpul Îndărăt, la Buna Vestire, ca la o extremă a unui continuum substanță-spirit care definește lumea noastră În general, omul În particular. Să redevin pragmatic: Floarea e un mănunchi de frunze modificate. Frunza care rămâne frunză Începe prin a fi verde spre a sfârși ca roșie. Tot ROGVAIV, spectrul culorilor, ne spune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căderea“ lor de la putere și Înlocuirea cu altele. Iar fiecare schimbare e bună pentru a provoca speciația, nu conservarea rezultatelor ei. Solul e un „element“ greu și desigur leneș. Mesajele chimice, atât de active În apă, Încât o fac un continuum, se propagă aici mult mai lent, lăsând timp de consolidare și autotrofelor și heterotrofelor care Își trec ștafeta cu mult mai rar. Una peste alta, aș spune că apa provoacă speciația, aruncând pe uscat rezultatele, unde acestea vor trăi; adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Într’o lume pe care o percepea doar ca griuri, combinații Între „+“, multă energie - alb - și „-“, ioc energie - negru. Chiar noi, vârful evoluției, cei care am inventat artele vizuale, nu percepem decât câteva zeci de griuri... Prea puțin pentru un continuum, adică o infinitate de griuri. Noroc că ochiul și creierul ce-l deservește alcătuiesc un soi de tomograf. Adică, să spunem, 700 de griuri sunt Împărțite În 7 segmente, pe care le numesc acum culori, de fapt purtătoare de tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alchimist - după expresia simpatică și graseiată a redactorului Lucian Merișca -, nici măcar În fața unei cafele, a supraviețuit mai bine de doi ani, până la a fi difuzată acum. Să Încerc totuși reconstituirea celor spuse, dar menindu-le hârtiei: Lumea noastră e un continuum, materia - mai bine zis substanța - și energia nefiind altceva decât extremele - tangibile de către noi desigur - ale acestuia. Asta contează, căci altminteri vorbele care urmează n’ar fi putut fi rostite, În lipsa unui suport experimental. Orice substanță bioactivă, cu care mi-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mi se pare că trebuie să inversăm termenii: ferice, neferice... Iar de atunci ați parcurs o istorie. Plină de banalități, adică de faptele care au trecut. Dar și de curiozități, faptele acoperite Încă de vălul viitorului. Dar lumea e un continuum, și astfel prezentul nu poate deveni o graniță Între banal și curiozitate. Am tot eu grijă de asta, ca să nu adormiți În prezent: chiar trecutul s’a procopsit cu enigme... pe seama cărora trăiește o armată de istorici, după cum o alta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
una dintre cele mai mici entropii. Apa devine și un element de unire, uniformizare, eliminare a polarizării, entropizare În momentul În care tehnologia crează o unealtă, navigația. Nimic mai firesc, căci orice tehnologie poluează, entropizează, iar apa este entropică prin continuumul reprezentat de Ocean. Granița devine pod, peste care trec și buni și răi. Hegemonia crează și o reacție de apărare. Sau de anihilare a ei. Dezechilibrul creat trebuie aneantizat Înainte de a se instala un altul, ca o condiție sine qua
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inițial atît de bine cunoscut, rezultat în urma aplicării probei VSM94, care opera cu cinci factori (Hofstede, Hofstede, Minkov, Vinken, 2009). Proba cea mai recentă validată în cercetări interculturale Values Survey Module 2008 (VSM08) adaugă alte două dimensiuni polare, pe un continuum semantic: indulgență (indulgence) vs restrîngere (restraint), precum și monumentalismul (monumentalism) vs renunțarea de sine (self effacement). Prima dimensiune evocată discriminează între culturile care furnizează natural gratificații pentru dorințele și sentimentele oamenilor, subiecții care compun aceste societăți își oferă mai mult timp
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
corelează negativ cu colectivismul. Prin urmare, individualismul și colectivismul nu sînt "opuse" operațional, dimensiunile impunîndu-se a fi privite conjugat. Susținînd o asemenea poziție, Triandis, Bontempo și Villareal (1988) au afirmat că este posibilă reprezentarea culturii grupurilor de-a lungul unui continuum nuanțat colectivism-individualism, dar în momentul în care unitatea de studiu devine persoana, dimensiunile interdependență și independență trebuie luate în considerare separat. Așadar, numeroși specialiști în sociologie, psihologie, istorie socială sau antropologie culturală clasifică societățile, politicile, credințele sau structurile personale și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile care reprezintă universalismul (deschidere, dreptate socială) și stimulare (îndrăzneală, diversitatea vieții, o viață interesantă), pe cînd conservarea va fi evidențiată de note ridicate la valorile care desemnează conformismul și tradiționalismul. De asemenea, dimensiunea individual-social poate fi reprezentată ca un continuum, care la un capăt e ilustrată de valori care evidențiază consecințele diverselor acțiuni asupra sinelui, cum ar fi hedonismul, iar la celălalt capăt de valori cu impact social, ca de exemplu siguranța sau ordinea socială. S. Schwartz (2001, p. 280
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]