3,105 matches
-
frumos era mereu umbrit de teama unui accident". După fiecare împreunare, în loc să se lase, întinsă în pat, în voia destăinuirilor, actrița nu se gândea decât "să se transforme în Zatopek", celebrul maratonist ceh, "să dea fuga la baie". În lipsa unor contraceptive eficiente și legale, toaleta intimă "apa rece ca gheața" care "îi invada brutal trupul toropit" îi apărea drept cea mai bună soluție împotriva gravidității. Împotriva unei sarcini nedorite și, în egală măsură, împotriva oprobriului care o însoțea negreșit dacă proveneai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
film al lui Claude Pinoteau, La Boum (1980), cu care s-a identificat o întreagă generație. Vic, interpretată de Sophie Marceau, este o tânără cât se poate de modernă. Poartă jeanși, visează să aibă un scuter, știe totul despre pilula contraceptivă și, desigur, se îndrăgostește. Însă nu vrea să ardă etapele, nici să-și ardă aripile. Iar străbunica sa (Denise Grey), care îi este confidentă și sfătuitoare, dar în același timp cum nu se poate mai exuberantă și mai excentrică, nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
with an examination of the age at first intercourse among the 10 studied cohorts, as well as of its relationship with the socio-demographic characteristics mentioned above. Following a similar pattern, the last section of the paper gives attention at the contraceptive behavior of the Romanian women at their first sexual intercourse. Rezumat Lucrarea de față este construită în jurul experienței primului raport sexual, care marchează intrarea persoanei în viața sexuală adultă. Studiile recente relevă faptul că în România intrarea în viața sexuală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ani, pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Lucrarea oferă o scurtă analiză a unor factori socio-demografici care influențează debutul vieții sexuale (mediul de proveniență, regiunea istorică, educația, respectiv religia). Lucrarea abordează, de asemenea, raportarea femeilor din România la metodele contraceptive la momentul primului contact sexual. Ipoteza noastră este că trăsăturile socio-demografice ale femeilor influențează vârsta la debutul vieții sexuale și folosirea contracepției la primul raport sexual. Lucrarea debutează cu o radiografie succintă a principalelor aspecte ale contextului socio-economic al sexualității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și a sarcinilor nedorite. Pe fondul unei fertilități foarte scăzute din ultimul deceniu, România se remarcă printr-un număr ridicat al nașterilor extramaritale și al sarcinilor nedorite la adolescente, în ciuda accesului tot mai larg la cunoștințele despre contracepție și metodele contraceptive de după anul 1990. Astfel, în anul 2000, numărul nașterilor extramaritale depășea 25% din totalul nașterilor vii, o treime din aceste nașteri aparținând mamelor sub 20 de ani. Pe de altă parte, debutul precoce al vieții sexuale la generațiile tinere reprezintă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în 1999 față de 1996 (de la 27,3% la 50,6% în perioada 1996-1999), așa cum arată datele din tabelul 1. În rândul tuturor femeilor active sexual, aflate într-o uniune la momentul anchetei din 1999, este de remarcat faptul că nonutilizarea contraceptivelor atinge nivelurile cele mai ridicate la grupele cele mai tinere de vârstă. Astfel, mai mult de jumătate dintre adolescentele cu activitate sexuală (53,4%) nu a folosit nici o metodă contraceptivă, fiind urmate de grupa de vârstă 20-24 de ani, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
momentul anchetei din 1999, este de remarcat faptul că nonutilizarea contraceptivelor atinge nivelurile cele mai ridicate la grupele cele mai tinere de vârstă. Astfel, mai mult de jumătate dintre adolescentele cu activitate sexuală (53,4%) nu a folosit nici o metodă contraceptivă, fiind urmate de grupa de vârstă 20-24 de ani, cu un procent de 37,8% al nefolosirii contracepției. Aceste constatări sunt alarmante, deoarece acest comportament le expune pe tinerele femei unui risc crescut față de sarcinile nedorite și bolile cu transmitere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de grupa de vârstă 20-24 de ani, cu un procent de 37,8% al nefolosirii contracepției. Aceste constatări sunt alarmante, deoarece acest comportament le expune pe tinerele femei unui risc crescut față de sarcinile nedorite și bolile cu transmitere sexuală. Metoda contraceptivă cea mai utilizată în rândul tuturor femeilor cu activitate sexuală este retragerea, într-o pondere care variază de la 32,5% la grupa de vârstă 20-24 de ani, la 27% pentru femeile din grupa de vârstă 40-44 de ani, procente mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
la grupele mai tinere de vârstă. Dintre contraceptivele moderne, cea mai răspândită metodă este pilula, în special la grupele tinere de vârstă, urmată de prezervativ, în special la femeile cu vârste cuprinse între 20-39 de ani. Valoarea maximă în utilizarea contraceptivelor moderne este atinsă la femeile cu vârste între 25 și 34 de ani (22-23%), fiind urmată de grupa de vârstă 35-39 de ani (18%), respectiv de segmentul de vârstă 20-24 de ani (15,4%), iar cea mai redusă utilizare este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
prezervativului după 1990 a contribuit la creșterea gradului de folosire a metodelor moderne de contracepție în rândul femeilor de toate vârstele fertile aflate în uniune, de la 23% la 29% între anii 1994-1999, concomitent cu scăderea gradului de utilizare a metodelor contraceptive tradiționale, de la 42% la 36% în aceeași perioadă (99RRHS, p. 169, date neafișate în tabele). Ancheta efectuată în anul 2002, în rândul studenților, a relevat faptul că metoda contraceptivă cel mai des folosită de către studenți la primul raport sexual este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
între anii 1994-1999, concomitent cu scăderea gradului de utilizare a metodelor contraceptive tradiționale, de la 42% la 36% în aceeași perioadă (99RRHS, p. 169, date neafișate în tabele). Ancheta efectuată în anul 2002, în rândul studenților, a relevat faptul că metoda contraceptivă cel mai des folosită de către studenți la primul raport sexual este prezervativul: aproape trei sferturi dintre băieți (73,1%) și mai mult de jumătate dintre fete (57,8%), ceea ce arată că studenții devin din ce în ce mai conștienți de riscul bolilor cu transmitere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
13,8% dintre fete) (Oaneș, 2005). În privința ultimului raport sexual, procentul studenților care nu au folosit contracepția s-a diminuat ușor, comparativ cu situația la primul raport sexual (10% pentru băieți, respectiv 9,9% pentru fete). Prezervativul rămâne principala metodă contraceptivă, atât pentru băieți (67%), cât și pentru fete (41,9%). În schimb, gradul utilizării pilulei crește de peste 5 ori pentru ambele sexe (12% față de 2,4% pentru respondenții băieți, respectiv 26,6% față de 5,6% pentru respondente), fapt care ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
contracepție tradiționale sunt folosite în aceeași măsură la primul, cât și la ultimul raport sexual pentru ambele sexe, înregistrându-se un procent de circa 8% pentru băieți, respectiv de 20,5% pentru fete. În concluzie, prezervativul și pilula sunt metodele contraceptive moderne cel mai frecvent utilizate de studenții români, iar studentele raportează în mai mare măsură decât băieții utilizarea metodelor tradiționale de contracepție, atât la primul, cât și la ultimul raport sexual (Oaneș, 2005). La nivelul populației feminine active a României
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
active a României din 1999, nonutilizarea contracepției e de 5 ori mai mare în rândul adolescentelor și de 4 ori mai mare la femeile din grupa de vârstă 20-24 de ani, în comparație cu situația studentelor. O altă diferență substanțială între comportamentul contraceptiv al femeilor active sexual din România și cel al studentelor se referă la ponderea contraceptivelor moderne, a cărei valoare e de 7 ori mai mică la grupa de vârstă 15-19 ani și de peste 3,5 ori mai mică pentru grupa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
adolescentelor și de 4 ori mai mare la femeile din grupa de vârstă 20-24 de ani, în comparație cu situația studentelor. O altă diferență substanțială între comportamentul contraceptiv al femeilor active sexual din România și cel al studentelor se referă la ponderea contraceptivelor moderne, a cărei valoare e de 7 ori mai mică la grupa de vârstă 15-19 ani și de peste 3,5 ori mai mică pentru grupa următoare de vârstă, comparativ cu a studentelor (10%, respectiv 19,2%, versus 68,5%). Retragerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
primul raport sexual în scopul evitării sarcinilor nedorite. Rezultatele anchetei arată că doar 1 din 5 femei din eșantion au folosit o metodă de contracepție la primul contact sexual, iar peste trei sferturi dintre femei nu au utilizat niciun mijloc contraceptiv la momentul inițierii sexuale. Dacă analizăm dinamica folosirii contracepției la primul raport sexual în rândul femeilor tinere, putem constata că, în ciuda unei îmbunătățiri în timp a situației, gradul de nefolosire a contracepției rămâne la valori destul de ridicate. Nefolosirea contracepției la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și prin practicarea avortului ca metodă de control al sarcinilor nedorite. Pentru cohortele care și-au început viața sexuală în perioada politicii pronataliste din România (1968-1989), nivelul ridicat al nefolosirii contracepției are mai multe explicații posibile: absența accesului la metodele contraceptive moderne, contextul nupțial al primului raport sexual, încurajarea nașterilor. La fel ca și în cazul momentului primului contact sexual, am încercat să surprindem în cadrul cercetării DSVF din anul 2004 măsura în care contracepția la primul raport sexual este asociată cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
asocierii între educație și folosirea contracepției la primul raport sexual. Cu cât nivelul educațional este mai ridicat, cu atât crește și gradul de folosire a contracepției. Astfel, absolventele de învățământ superior au apelat, în cea mai mare măsură, la mijloacele contraceptive la primul raport sexual (34,65), în timp ce respondentele care au urmat doar ciclul primar sau gimnazial de studiu au înregistrat gradul cel mai înalt de nefolosire a mijloacelor contraceptive (92,2%). Aceste rezultate vin să întărească ideea că educația joacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
învățământ superior au apelat, în cea mai mare măsură, la mijloacele contraceptive la primul raport sexual (34,65), în timp ce respondentele care au urmat doar ciclul primar sau gimnazial de studiu au înregistrat gradul cel mai înalt de nefolosire a mijloacelor contraceptive (92,2%). Aceste rezultate vin să întărească ideea că educația joacă un rol important în modelarea comportamentului sexual și contraceptiv, atât prin accesul mai facil la informațiile legate de mijloacele contraceptive, cât și prin creșterea gradului de conștientizare a riscului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care au urmat doar ciclul primar sau gimnazial de studiu au înregistrat gradul cel mai înalt de nefolosire a mijloacelor contraceptive (92,2%). Aceste rezultate vin să întărească ideea că educația joacă un rol important în modelarea comportamentului sexual și contraceptiv, atât prin accesul mai facil la informațiile legate de mijloacele contraceptive, cât și prin creșterea gradului de conștientizare a riscului bolilor cu transmitere sexuală și a sarcinilor nedorite, risc ce poate fi accentuat de un debut prea timpuriu al vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
înregistrat gradul cel mai înalt de nefolosire a mijloacelor contraceptive (92,2%). Aceste rezultate vin să întărească ideea că educația joacă un rol important în modelarea comportamentului sexual și contraceptiv, atât prin accesul mai facil la informațiile legate de mijloacele contraceptive, cât și prin creșterea gradului de conștientizare a riscului bolilor cu transmitere sexuală și a sarcinilor nedorite, risc ce poate fi accentuat de un debut prea timpuriu al vieții sexuale, combinat cu neglijarea contracepției la momentul inițierii sexuale. Tabelul 11
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
conotații. Studiul de față se dorește a fi un semnal de alarmă pentru specialiștii care se ocupă de politicile și programele de sănătate a reproducerii în România și care trebuie să țină cont, în elaborarea strategiei de educație sexuală și contraceptivă, de caracteristicile categoriilor de populație vulnerabile, adaptând continuu aceste programe după nevoile și realitățile românești. Bibliografie ***, Reproductive Health Survey, Romania, 1993; Final Report, martie, 1995. Institute for Mother Child Care (IOMC) și Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Atlanta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
consolidate parteneriate între furnizorul de servicii (în acest caz Fundația „Agapedia”) și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcția de Servicii Sociale, Spitalul de Pediatrie, Universitatea Transilvania, Inspectoratul Județean de Poliție, Asociația Asistenților Sociali „Echilibru”, Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală. Fiecare dintre parteneri are atribuții specifice, care, asamblate, asigură coerența serviciilor oferite. Programul „Inițiativa pentru Sănătatea Familiei în România” are meritul că, pentru realizarea scopului său specific, anume creșterea accesului populației defavorizate la serviciile de planificare familială și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de la 10 la 15 milioane (creștere record în CEE). Astăzi, încetinirea creșterii demografice a devenit un fenomen general, inclusiv în statele Europei de Est. Aceasta este consecința mai multor cauze legate în toate țările de schimbarea mentalității, de înmulțirea practicilor contraceptive, de scăderea numărului căsătoriilor, de modificarea rolurilor în interiorul cuplului etc. La toate acestea, în unele țări printre care figurează și Franța, se adaugă efectele unei "supramortalități" în special masculină produsă de accidentele rutiere, de alcoolism și de tabagism. Pe termen
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a continuat demonizarea proprietății private, persecutarea credințelor și practicilor religioase, criminalizarea oricărei forme de opoziție. Nu mai puțin semnificativ, Ceaușescu și regimul său au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor și copiilor: în urma interzicerii avorturilor și a metodelor contraceptive". Fapt care va avea drept consecință, ce încă e perpetuată, umplerea orfelinatelor cu copii, în mare parte cu destine compromise din clipa nașterii. Regimul și brațul său represiv din "epoca" Ceaușescu, au stîrpit cu cinism orice formă de disidență sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]