847 matches
-
Onofreiu (1909-1998), paroh de Sibiu. Parohia romano-catolică a pus o serie de condiții Parohiei greco-catolice, printre care: Biserica a fost construită inițial în stil gotic. Transformat într-un edificiu în stil baroc, edificiul mai păstrează unele elemente gotice cum sunt contraforturile, ferestrele trilobate în partea superioară și portalul gotic târziu de pe fațada de vest. Pe fațada vestică, deasupra portalului de intrare, se află statueta Sf. Ursula într-o nișă de formă semicirculară (în interior). Nișa este realizată în stil baroc, având
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
de la nivelul superior al turnului vizitatorii putând să vadă întregul oraș Sibiu și culmile munților Făgăraș. Turnul Sfatului este o clădire cu șapte etaje retrase succesiv, având fațadele marcate prin deschideri înguste de forma unor metereze. Edificiul este susținut de contraforturi înalte, care se retrag în trepte, pe laturile dinspre Piața Mare și Piața Mică. În contraforturile de pe latura sudică a turnului sunt încastrați doi lei reprezentați în relief, despre care se presupunea că făceau parte din structura originală a turnului
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
Turnul Sfatului este o clădire cu șapte etaje retrase succesiv, având fațadele marcate prin deschideri înguste de forma unor metereze. Edificiul este susținut de contraforturi înalte, care se retrag în trepte, pe laturile dinspre Piața Mare și Piața Mică. În contraforturile de pe latura sudică a turnului sunt încastrați doi lei reprezentați în relief, despre care se presupunea că făceau parte din structura originală a turnului, dar care par a fi sculptați în perioada Renașterii (ultima treime a secolului al XVI-lea
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
predominant urban. Construcțiile gotice devin astfel un simbol al puterii și autonomiei orașelor. Arhitectura gotică avea la bază preocuparea arhitecților pentru distribuția forțelor care acționează în interiorul structurii clădirii, pe care aceștia le-au direcționat de-a lungul coloanelor, grinzilor și contraforturilor exterioare. Arhitectura din această perioadă era în continuare centrată pe stilul ecleziastic, noul sistem fiind determinat de tendința de a proiecta catedrale impunătoare, cu ziduri și bolți foarte înalt avântate la cer. Sistemul redus de stâlpi, contraforturi și arce permitea
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
coloanelor, grinzilor și contraforturilor exterioare. Arhitectura din această perioadă era în continuare centrată pe stilul ecleziastic, noul sistem fiind determinat de tendința de a proiecta catedrale impunătoare, cu ziduri și bolți foarte înalt avântate la cer. Sistemul redus de stâlpi, contraforturi și arce permitea umplerea spațiilor dintre stâlpi și ferestre, lucru imposibil de realizat în cazul bisericilor construite în vechiul stil romanic. Arhitecții romani au decorat ocazional marginile bolților în cruce cu nervuri. Arhitecții gotici au transformat nervurile în elemente structurale
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
fiind în pericol de prăbușire. S-a recomandat realizarea unor ample lucrări de restaurare. este construită în totalitate din bârne de stejar, care au fost placate ulterior cu scânduri de culoare cărămizie. Pe latura de nord au fost construite trei contraforturi din piatră, pentru a o proteja împotriva alunecărilor de teren. Cele trei ferestre sunt bogat decorate având chenare cu frânghii răsucite și rozete sculptate. Decorații sunt întâlnite și la căpriori și grinzile șarpantei. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista OGLINDA, 2008. GAFTON, MARCELA. Clipa Siderală // Țara. - 2002. - 9 apr. GÂRNEȚ, VASILE. Veneția ca un poem. Contrafort, Nr. 1-2, ianuarie-februarie 2009. IACHIM, ION. Mărturisire ca o înflorire // Făclia. - 2002. - 13 apr. - P. 2. JOSANU, TUDOR. La Putna mi-e drumul // Călărașii. - 1994. - 9 apr. LANGA, ANDREI. Strigătul și ecoul conștiinței de artist // Furnica. - 2001. - oct. - P. 4
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
18, 7 mai 2009. MOLCSAN, GABRIELLA. Traducendo Veneția ca un dat di Eugenia Bulat. Rivista Le voci della Luna. Nr.44.Quadrimestriale di Informazione e Cultura Letteraria e Artistica. Bologna, luglio 2009. POAMĂ, ANDREI. Despre Niobe-Antigona și rochiile ei retro//Contrafort.-2002.-Nr. 9-10. - P. 4. POSTOLACHI, VERONICA. “Datul” Eugenia Bulat // Glasul națiunii.-2002. - 29 aug.-P. 3. RACHIERU, ADRIAN DINU. Pref. La vol. Veneția ca un dat. Jurnalul unui evadat din Est/Venezia ti fu data. Diario di una latitante
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
fost folosite toate resursele visteriei, odoarele bisericilor și chiar banii donați de cneazul Moscovei Simeon cel Mândru, pentru repararea catedralei Sfânta Sofia (încă din timpul domniei celor doi Andronici începuse construirea unor anexe ale clădirii principale, care jucau rolul de contraforturi, deoarece doi pereți ai bisericii se lăsaseră amenințător.). Tot mai mult se făceau auzite, printre greci, apeluri la detonarea uzurpatorului, care vorbea turcește, își dăduse fiica după un turc și le vindea turcilor țara. Ultimul reproș era nedrept, dar nu
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
acoperișului navei. Crucea din vârful turnului se ridică doar cu puțin peste acoperiș, deoarece clopotnița are un coif piramidal, terminat cu un glob, fără obișnuita săgeată. Pereții bisericii nu au linie verticală, ci una oblică, amintind parcă de funcțiile unor contraforturi, și sunt acoperiți azi cu un strat gros de ceamur, peste care s-au așternut straturi succesive de var. Grinda-tirant din naos prinde pereții de nord și sud, asigurând stabilitatea bolții semicilindrice, făcută din bârne mai subțiri, legate prin cuie
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
în aceeași perioadă ca parohie fără filiale. Edificiul a fost grav afectat de cele două războaie mondiale și de cutremurele din secolul al XX-lea. În 1922 s-au efectuat importante lucrări de reparații, cu acest prilej adăugându-se șase contraforți de susținere cu scopul de a mări rezistența bisericii. Cutremurul din 4 martie 1977 a produs unele avarii, edificiul suferind unele lucrări de reparații în anul 1978. În curtea bisericii s-a construit între anii 1992-1994 o casă de prăznuire
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
Gheorghe (Covasna), Tg. Mureș, Cluj, Oradea, Dâmbovița (Târgoviște), București, Buzău, Brașov etc. Biserica „Ziua Crucii” din Iași a fost construită din bolovani de piatră de pe Dealul Repedea și cărămizi. Edificiul are o formă treflată. Pereții bisericii sunt susținuți de șase contraforți, care au fost adăugați cu prilejul reparațiilor din 1922. În interior lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvorul având deasupra un turn-clopotniță cu două etaje (adăugat la începutul secolului al XX-lea), pronaosul (având în partea de vest
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
de 60 m adâncime, pot fi înca admirate în aripa de sud-vest a castelului. Un masiv turn de observație domină celelalte clădiri, amintind că odată castelul înfrunta numeroase și grele bătălii. Aspectul exterior sobru și impunător, zidurile crenelate, turnurile poligonale, contraforturile masive și, nu în ultimul rând, poziția sa dominatoare ne spun multe despre menirea mai puțin reconfortantă a castelului. Impresiile lăsate de aspectul extern, sunt răsturnate odată cu accesul în spațiile interioare. O scară monumentală ne conduce spre încăperile regale, acum
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]
-
pronaosului, dar aceasta a fost zidită la începutul secolului al XX-lea. Biserica are patru ferestre. Pe exterior, biserica are fațada din cărămidă roșie netencuită. Partea inferioară a fațadei este acoperită cu piatră fasonată dispusă geometric, iar colțurile clădirii și contraforturile sunt executate din blocuri masive de piatră. Biserica are două rânduri de ocnițe în dreptul pronaosului, cele din partea inferioară fiind mai mari decât cele din partea superioară, iar pe abside sunt situate firide alungite, având deasupra un rând de ocnițe mici asemănătoare
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
cornișă se află un brâu de discuri ceramice colorate. Turla bisericii are o formă poligonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea se sprijină pe acoperișul naosului prin două baze stelate. Are patru ferestre dispuse în punctele cardinale și mici contraforturi pe diagonale. Pe laturile turlei se află un rând de firide alungite, două rânduri de ocnițe și un brâu de discuri de ceramică smălțuită. Biserica este compartimentată în interior în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este de formă
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălțării edificiului. Într-un document din 19 decembrie 1611 - 31 august 1612 se spune că mănăstirea "numită a lui Toader Moghilă" a fost zidită "din nou" în timpul domniei
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
în biserică fiind situată pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este și el mic și are doar două ferestre. Zidul dintre pronaos și naos a fost dărâmat pentru lărgirea spațiului. Naosul are două abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatră. Catapeteasma a fost realizată în anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră. Deasupra naosului se află o turlă octogonală
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
dintre pronaos și naos a fost dărâmat pentru lărgirea spațiului. Naosul are două abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatră. Catapeteasma a fost realizată în anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră. Deasupra naosului se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
Complexului Muzeal Bucovina, a elaborat lucrarea "Biserica „Sfântul Nicolae” Suceava", cea dintâi monografie închinată acestui locaș. Lucrarea a fost prefațată de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Biserica prezintă trăsăturile arhitecturii moldovenești a vremii, având plan dreptunghiular. Edificiul are contraforturi mari, între ele fiind adăugate contraforturi de dimensiuni mai mici. În exterior, biserica este decorată cu un brâu median de cărămizi în "dinți de ferăstrău", iar sub streașină se află un rând de ocnițe. Ferestrele se termină la partea superioadă
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Biserica „Sfântul Nicolae” Suceava", cea dintâi monografie închinată acestui locaș. Lucrarea a fost prefațată de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Biserica prezintă trăsăturile arhitecturii moldovenești a vremii, având plan dreptunghiular. Edificiul are contraforturi mari, între ele fiind adăugate contraforturi de dimensiuni mai mici. În exterior, biserica este decorată cu un brâu median de cărămizi în "dinți de ferăstrău", iar sub streașină se află un rând de ocnițe. Ferestrele se termină la partea superioadă în acoladă, fiind încadrate de baghete
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
XVII-lea de Biserica Mănăstirii Dragomirna (1602). Biserica are plan dreptunghiular, având spre est o absidă semicirculară (interior și exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte un rând de ocnițe. Turla are patru ferestre așezate fiecare într-o nișă dublă, patru contraforturi și un rând de ocnițe la partea superioară. Decorația bisericii este caracteristică arhitecturii moldovenești din secolul al XVII-lea, în perioada de dezvoltare sub influența artei muntenești: Biserica este flancată în partea nordică de un turn-clopotniță pe sub care se se
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
cu brațele egale). O altă inovație a survenit din necesitatea de a avea biserici mult mai spațioase și mai luminoase. Astfel, arhitecții bizantini din Epoca lui Iustinian au inventat tipul bazilicii cu cupola folosind un sistem elaborat de pandantive și contraforturi care să mențină structura. O altă caracteristică a bisericilor din aceea perioadă este prezentă încăperilor secundare, a ferestrelor multiple, a mozaicurilor bogate și a picturilor ce încărca pereții din interior. Primele astfel de edifici au fost Bazilica Sân Vitale din
Arhitectură bizantină () [Corola-website/Science/316623_a_317952]
-
multe modificări, Biserica "Învierea Domnului" a păstrat totuși planul inițial intact, încadrându-se tipului de biserică de târg (copiind aproape exact planul bisericii lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț). Biserica este construită din piatră brută, cioplită la soclu, colțuri și contraforturi. Pe lângă aceasta, în anumite locuri s-a folosit și cărămidă (la picioarele arcadelor, la firidele alungite și la ocnițe). Biserica are dimensiuni relativ reduse: 21,40 m lungime și 5,80 m lățime - în interior, 24,40 m lungime și
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
5,80 m lățime - în interior, 24,40 m lungime și 8,50 m lățime - în exterior și o înălțime de 16 metri. În dreptul naosului, absidele laterale au fost înlocuite prin rezalite vizibile la exterior (îngroșare a zidurilor), sprijinite de contraforturi cu copertine cu profile obișnuite. Pe absida altarului se află nouă firide alungite, iar sub fereastra altarului, în ax, se află un picior de contrafort. Biserica este înconjurată sub acoperiș de un brâu din două rânduri de ocnițe, revenind câte
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]