4,884 matches
-
se simte nevoia Întoarcerii la origine: folosirea intensivă a cunoașterii ca factor de diferențiere a dezvoltării viitoare. Ecoknowledgence (ecognosgența) este cel mai potrivit model al performanței socioeconomice, totodată al dezvoltării durabile și al folosirii intensive a cunoașterii, În scopul realizării convergenței. Foarte important pentru umanitate este să se separe progresul economic de folosirea extensivă a resurselor naturale, luând În considerare necesitatea de a da o perspectivă trainică puterii de dezvoltare la nivel global. Scopul ecoknowledgence (ecognosgenței) este de a pune bazele
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și crearea unei comunități omogene de specialiști la nivel european. Concluzia este că simpla abordare cantitativă a activității - număr de aplicații, dosare, contracte semnate, procent de absorbție - a mutat accentul de la esența mecanismelor Politicii de Coeziune și, În special, realizarea convergenței, la tehnici de monitorizare și evaluare. Realizarea convergenței trebuie repusă În drepturi ca obiectiv primordial al accesării fondurilor europene. Obiectivul „Convergență” este cel prin care România este finanțată cu fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare făță de cele mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nivel european. Concluzia este că simpla abordare cantitativă a activității - număr de aplicații, dosare, contracte semnate, procent de absorbție - a mutat accentul de la esența mecanismelor Politicii de Coeziune și, În special, realizarea convergenței, la tehnici de monitorizare și evaluare. Realizarea convergenței trebuie repusă În drepturi ca obiectiv primordial al accesării fondurilor europene. Obiectivul „Convergență” este cel prin care România este finanțată cu fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare făță de cele mai avansate state membre ale Uniunii Europene. Prin Programele
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dosare, contracte semnate, procent de absorbție - a mutat accentul de la esența mecanismelor Politicii de Coeziune și, În special, realizarea convergenței, la tehnici de monitorizare și evaluare. Realizarea convergenței trebuie repusă În drepturi ca obiectiv primordial al accesării fondurilor europene. Obiectivul „Convergență” este cel prin care România este finanțată cu fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare făță de cele mai avansate state membre ale Uniunii Europene. Prin Programele Operaționale s-au stabilit obiective pe fiecare direcție de acțiune, ca parte a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Înainte de a demara un program specific Managementului Cunoașterii. Prea mult se gândește În termeni abstracți, În loc să fie avute În vedere obiectivele originare de la care s-a plecat În stabilirea Politicii de Coeziune și folosirea instrumentelor structurale ca mijloc pentru realizarea convergenței. Este nevoie de un climat În care problemele, erorile, lipsurile sau nerealizările să fie scoase la lumină, și nu penalizate sau ascunse; trebuie acceptate confruntările de idei și divergențele de opinie ca modalități de rezolvare a problemelor. Practic, este nevoie
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sine, determinat de fuga după cifre care să consfințească progresul, dar situația În care s-a ajuns arată că de fapt este un progres firav. Practic, s-a mutat accentul de la esența mecanismelor Politicii de Coeziune și, În special, realizarea convergenței, la tehnici de monitorizare și evaluare. Realizarea convergenței trebuie repusă În drepturi ca obiectiv primordial al accesării fondurilor europene. Împărtășirea cunoașterii prin crearea unui mecanism destinat schimbului de cunoștințe, crearea unei platforme specifice și transferul de bune practici vin să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
consfințească progresul, dar situația În care s-a ajuns arată că de fapt este un progres firav. Practic, s-a mutat accentul de la esența mecanismelor Politicii de Coeziune și, În special, realizarea convergenței, la tehnici de monitorizare și evaluare. Realizarea convergenței trebuie repusă În drepturi ca obiectiv primordial al accesării fondurilor europene. Împărtășirea cunoașterii prin crearea unui mecanism destinat schimbului de cunoștințe, crearea unei platforme specifice și transferul de bune practici vin să Împrospăteze viziunea specialiștilor despre scopul programelor de finanțare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul European Social (FSE), care este și cel mai vechi instrument În acest domeniu la nivel european, și Fondul de Coeziune (FC), care finanțează mari proiecte de infrastructură. În intervalul 2007-2013, acestea sunt alocate pe următoarele obiective: „Convergență” - 212 miliarde de euro - cu scopul de a acoperi nevoile a 100 de regiuni NUTS 2 cel mai puțin dezvoltate, având o populație de 170 de milioane de locuitori; aceste regiuni sunt cele cu un nivel al PIB mai mic
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
părea la o repede privire. Frumosul care privește corpul e „puțin lucru”, dar asta nu înseamnă că e nimic. Caracteristica iubirii adevărate nu presupune anatemizarea trupului; ea presupune raportarea la adevăr; 3. trecerea de la problema inegalității partenerilor la cea a convergenței iubirii. Inegalitatea erotică are în vedere faptul că iubitul este eromenos, iar îndrăgostitul este erastes. Erosul pornea de la cel de-al doilea către cel dintâi. Eromenos-ul era cel iubit; i se cerea, ca răspuns, să fie afectuos. Consecința era chiar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Mai puțin teoretizant și cu sugestii de acțiune psihopedagogică, subcapitolul încearcă să transpună în pagini de carte ceva din „pulsul clasei”. 1. Factorii dezvoltării ontogeneticetc " 1. Factorii dezvolt\rii ontogenetice" Referitor la identificarea factorilor implicați în dezvoltarea umană, întâlnim o convergență principială, chiar dacă planul analitic se prezintă diferit. Astfel, în literatura psihopedagogică românească sunt discutați ca factori ai ontogenezei ereditatea, mediul și educația, în timp ce literatura occidentală se ocupă de raportul „nature Ă nurture” (cea anglo-saxonă) sau „hérédité Ă milieu/environement” (cea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întregii vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă Ă numită și stadialitate psihodinamică. Altfel spus, stadialitatea psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogentică; • între autori se constată o mare convergență în precizarea stadiilor psihodinamice ale ciclului vieții, în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în mare măsură, rezultatelor obținute de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1997) referitoare la procesarea subliminală și studiilor de caz care au sugerat nivelul ridicat al sensibilității persoanelor creative (de exemplu, Wallace, 1992). S-a constatat, de asemenea, convergența concluziilor cu privire la optim: în identificarea factorilor determinanți ai creativității și a contribuțiilor creative s-a descoperit că nivelul optim (și nu maxim) este cel mai avantajos, atât din punctul de vedere al informațiilor, cât și al experienței, stimulilor sau tensiunii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Gilbert și Sullivan - reprezintă exemple de colaborare strânsă. Însă există și cazurile unor eforturi inițial independente și ulterior conjugate, precum lucrările lui Feynman, Dyson, Schwinger și Tomonaga, prezentate anterior; această lucrare este atât rezultatul colaborării (Feynman și Dyson), cât și convergența unor tendințe autonome (Feynman, Schwinger și Tomonaga). Lucrarea lui Gardner (1993) reprezintă, de asemenea, un model al studiilor de caz multiple. El a selectat șapte subiecți utilizând două criterii: mai întâi, fiecare trebuia să posede unul dintre cele șapte tipuri
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Concluzie Privirea de ansamblu asupra literaturii istoriometrice a avut rolul de a schița contribuția impresionantă a acestei abordări la studiul științific al creativității. Uneori, aceste contribuții reprezintă coroborarea rezultatelor empirice descoperite prin metode mai consacrate. Un bun exemplu constă în convergența investigațiilor istoriometrice și psihometrice în ce privește legătura dintre psihopatologie și geniul creativ. În același timp, multe dintre descoperirile empirice în literatura istoriometrică nu ar fi putut fi revelate printr-o metodologie alternativă, fie ea experiment de laborator, fie investigație psihometrică. Prin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a componentelor sale conține implicații tacite referitoare la liniile de exludere/includere Între cei care puteau și cei care nu puteau face parte din acest organism. Aceeași definiție sugerează Încercarea conștientă a lui Moldovan de a găsi un punct de convergență Între teoriile eugeniste și acțiunile practice de capacitare politică a comunităților etnice românești, cu o insistență implicită asupra separării acestora față de alte grupuri etnice din România și, posibil, chiar a dizabilitării politice a comunităților diferite etnic. Dacă membrii „naturali” ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de cea a ideilor eugeniste și nu semnalează nici un efort conștient de a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea sa antisemită. Făcăoaru a realizat legătura dintre eugenie și legionarism abia În 1940, trasând puncte de convergență Între cele două ideologii Într-o manieră personală, pe care cei mai mulți eugeniști nu o susțineau. (Traian Herseni este o excepție În acest sens.) Lucrările lui Făcăoaru din această perioadă reiterează Într-o manieră mai agresivă necesitatea măsurilor restrictive discutate anterior
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Nu este mai puțin adevărat că „nu există transformare directă a dominației sociale în putere politică” (ibidem, pp. 218-219). Integrarea ca fenomen specific S-a mai făcut observația că integrarea elitei nu se reduce nici la omogenitatea socială, nici la convergența intereselor. Pentru Putnam, această integrare este o variabilă care depinde de gradul de acord asupra opțiunilor și a procedurilor politice. În această privință, se pot distinge mai multe logici care se încrucișează și se combină: o logică consensuală, una competitivă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca funcție principală integrarea diverselor programe într-un consens acceptabil. Elitele intelectuale, artistice și religioase aduc un element de reflexivitate indispensabil oricărei ordini sociale; ele sunt producătoare de sens. Un anumit echilibru al sistemului social este asigurat atunci când există o convergență a influențelor exercitate de diferite elite. Când nu putem vorbi despre așa ceva, ne găsim într-o situație de criză endemică. Mannheim își pune speranțele în elitele intelectuale, cărora le revine sarcina depășirii intereselor categoriale și a creării condițiilor echilibrului social
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
societatea birocratică” a cărei „necesitate istorică” nu putea decât să fie constatată, speranța unei societăți fără clase continua să se profileze la orizontul istoriei (Rizzi, 1939). Cu Burnham, utopia societății egalitare posttehnocratice dispare complet. Ne aflăm în fața unei teorii a convergenței înainte ca ea să fi fost formulată, dar fără optimismul tehnicist al anilor de după război: în regimurile pluraliste, ca și în statele totalitare, puterea de facto trece în mâinile unei noi clase conducătoare. Burnham păstrează totuși din teoria marxistă ideea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dată astăzi de notorietate. Un exemplu ne este furnizat de ceea ce Alain Minc, califică într-un stil pamfletar, drept „Sfânta Alianță dintre judecători și ziariști” (Minc, 2002, p. 196). Debarasată de aspectele sale polemice, teza lui Minc se referă la convergența de interese dintre judecătorii de instrucție și ziariștii de investigație. Și unii, și alții își lărgesc spațiul de libertate în care se mișcă, servindu-se de cutia de rezonanță mediatică și alimentându-se reciproc cu fapte de natură să faciliteze
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și mass-media este supunerea oricărui caz examenului „tribunalului de opinie” înainte chiar ca instrucția să fi fost dusă până la capăt. Prezumția de nevinovăție la care orice acuzat are dreptul înaintea unei eventuale condamnări devine, în aceste condiții, o garanție derizorie. Convergența a intereselor dintre judecători și ziariști își are propria logică. Pentru a continua să beneficieze de sprijinul mass-media și de protecția astfel oferită, magistratul instructor nu poate decât să alimenteze mereu mai mult „mașina mediatică”. Pentru a continua să beneficieze
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Laumann într-un mic oraș din Statele Unite (1977). Acești autori au deosebit zece tipuri de resurse ce pot fi puse în aplicare de actori. Pe această bază, ei au procedat la o estimare a puterii fiecăruia. Se înregistrează o interesantă convergență între capacitatea de influențare, reputația și poziția de centralitate în sânul unei rețele de relații. Din acest punct de vedere, problema care se pune în privința cercetării empirice este de a ști în ce măsură un actor situat în poziție de centralitate într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acest fel, ele ajung la o unitate consensuală și pun bazele unui regim reprezentativ stabil. Acordul constituțional care a încoronat „tranziția democratică” din Spania postfranchistă oferă un astfel de exemplu. Cealaltă formă de trecere de la dezbinare la unitate consensuală este convergența elitelor. Mai multe facțiuni aflate în competiție conflictuală descoperă avantajele unei largi coaliții, care le permite să mobilizeze sprijinul electoral al unei majorități stabile de alegători și să-și protejeze astfel interesele împotriva facțiunilor ostile sau disidente prin controlul puterii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
între experții participanți la studiu. Ei au posibilitatea reconsiderării propriei opinii/evaluării opiniei celorlalți prin feedbackul asigurat în fiecare rundă de consultare de echipa de cercetare. Valoarea metodei rezidă în special în ideile generate și în încercarea de stabilire a convergenței estimărilor participanților, gradul de consens la care se ajunge reprezentând un indicator de performanță a metodei. Istoria metodei Metoda a fost dezvoltată în anii ’50 de RAND Corporation, în cadrul unor experimente care vizau introducerea/creșterea rolului predicțiilor furnizate de experți
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din rundele anterioare repetându-se. Numărul de runde succesive depinde de resursele materiale și de timp (în general, experții sunt persoane ocupate, iar rata non-răspunsurilor riscă să crească foarte mult dacă sunt aplicate prea multe chestionare succesive), dar și de convergența răspunsurilor. Se estimează că, începând cu a treia rundă, convergența răspunsurilor nu mai crește într-un mod suficient de substanțial pentru a justifica resursele cheltuite. De aceea, se preferă comprimarea în două runde, experții fiind rugați deja din prima rundă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]