1,443 matches
-
a apărat cu toată forța. Ne permitem să susținem afirmațiile lui Peter Burke, care afirma că sa desfășurat o campanie pe toate planurile artistice cu scopul de a promova imaginea regelui. Arhitectura, sculptura, pictura, literatura, muzica toate au o direcție convergentă, țintind spre un singur punct: gloria Regelui Soare. De aici probabil lipsa de spontaneitate în majoritatea realizărilor artistice ale perioadei. Libertatea creației, varietatea motivelor a fost aproape anulată, calitatea fiind înlocuită cu cantitatea care viza întotdeauna proslăvirea regelui. Deși foarte
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aplicării concrete a soluției alese. Procesul luării deciziei de cumpărare poate fi exprimat și sub forma "modelului brâncușian" (M. Caluschi, 2003) de rezolvare a problemelor. Acest model pune În evidență faptul că În fiecare etapă a procesului se alternează gândirea convergentă și cea divergentă, iar În funcție de abilitățile persoanei de a gândi creativ se obține În final o variantă inovatoare și flexibilă sau una rigidă și conservatoare. Identificarea nevoii este prima fază a deciziei de cumpărare, În care consumatorul sesizează existența unei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Astfel, spre deosebire de alte substanțe, abuzul de stimulente - cocaina și amfetaminele - survine În general după doi ani de la debutul schizofreniei. Această constatare acreditează ipoteza automedicației semnelor negative ale schizofreniei prin utilizarea stimulentelor. Motivația consumului de droguri la schizofreni: toate studiile sunt convergente În a demonstra ca pacienții schizofreni consumă droguri pentru a resimți starea de euforie legată de starea de intoxicație, pentru a favoriza socializarea și pentru a atenua anxietatea și dispoziția depresivă. Aceste motivații nu Îi disting pe toxicomani de mecanismele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
margine. Dacă lucrurile ar sta așa, nu ne-am mai preocupa de marginile sale, putându-le stabili arbitrar. În geometria euclidiană, distanța dintre două linii paralele este constantă, dar se acceptă și postulatele conform cărora două linii paralele pot fi convergente sau divergente, adică geometria neeuclidiană. Spre exemplu cu ajutorul acestei geometrii, Albert Einstein a elaborat modelul universului finit în volum. Argumentația lui a fost că o linie dreaptă prelungită indefinit în ceea ce numim geometrie sferică, s-ar putea întoarce în locul de unde
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
trecerea din cristalin la umoarea vitroasă) Acest sistem de dioptri proiectează o imagine a obiectelor din mediul înconjurător, imagine care se obține pe retină. Parametrii ochiului pot fi caracterizați tratând toate mediile optice ale ochiului ca și cum ar forma o lentilă convergentă. Acest model reprezintă ochiul redus. Distanța la care se formează imaginea în această lentilă este dată de formula fundamentală a lentilelor: In (VI.68) x1 reprezintă distanța de la obiect la lentilă, x2 reprezintă distanța de la lentilă la obiect. Distanta focala
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de formula fundamentală a lentilelor: In (VI.68) x1 reprezintă distanța de la obiect la lentilă, x2 reprezintă distanța de la lentilă la obiect. Distanta focala f a lentilei este dată de relația: R1 și R2 fiind razele de curbură ale lentilei convergente iar n indicele de refracție. Mărirea liniară Î permite aflarea mărimii imaginii: y și y’ fiind mărimea obiectului, respectiv a imaginii acestuia în ochi. De exemplu, pentru un obiect cu înălțimea de y = 40m, aflat la o distanță x1= -1000m
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care măsoară trăsături ce relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură, care măsoară trăsături diferite
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Sunt totuși surprinzător de puține exemplele în care alde prefațează o referire la o singură persoană; dacă la acestea adăugăm enumerările (tipul discutat supra, 2.3) clasa crește însă considerabil. Valoarea ironic-depreciativă a acestei utilizări poate avea mai multe surse convergente: poate proveni din preferința clasificatorilor pentru calificarea negativă, din convertirea mărcilor aproximării în mărci ale deprecierii (aproximarea implicând dezinteres), dar și din degradarea mărcii de politețe populară. De altfel, valoarea reverențioasă populară a fost asociată și cu familiaritatea. O reacție
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
întregii clase, iar răspunsurile le dau diferiți elevi. Pentru realizarea obiectivelor învățării se recomandă întrebările "deschise" care lasă elevilor mai multă libertate de căutare, de cercetare, de formulare a mai multor răspunsuri sau soluții posibile. Astfel, se utilizează frecvent: • întrebările convergente - care îndeamnă la analiză, sinteze, comparații, asociații de idei. • întrebările divergente - exersează gândirea pe traiectorii originale , evidențiind o diversitate de soluții la aceeași problemă . • întrebările de evaluare - solicită elevii să emită judecăți proprii asupra aspectelor întâlnite în funcție de criterii diferite c
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
iar pe de altă parte, cele care se referă la fantezia și imaginația sa (gândire intuitivă, sensibilitate față de nou, spontaneitate, etc). Cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și în același ritm. O intensă dezvoltare a gândirii convergente, întemeiată pe raționament și spirit critic, poate înăbuși exprimarea spontaneității și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează pe măsura dezvoltării ontogenetice a copilului în funcție de factorii externi care intervin. Unii cercetători sunt de acord că, pe măsura trecerii de la
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
în conformitate cu condițiile schimbătoare ale mediului, în modificarea rapidă a direcției gândirii, în reorientarea ei pe altă pistă, impusă de datele noi apărute între timp. Originalitatea se exprimă prin noutatea și ineditul răspunsurilor sau soluțiilor, prin ingeniozitatea formulării lor. Spre deosebire de gândirea convergentă care urmează o cale unidirecțională, constituită dintr-un număr finit de trepte, pentru a ajunge la o soluție unică și sigură, gândirea divergentă este orientată în direcții diferite și explorează mai multe piste posibile pentru rezolvarea problemei. Această calitate a
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel mediu. Cum se comportă o lentilă într-un mediu transparent? Lentilele sunt medii transparente delimitate de suprafețe plane sau sferice. Forma diferită a lentilelor produc unghiuri de refracție diferite. Lentilele convergente apropie razele de lumină și dacă sunt folosite de a observa obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea Nr.crt. iîgrade ) rîgrade ) ABîcm ) CDîcm ) AB/CD 12 fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea Nr.crt. iîgrade ) rîgrade ) ABîcm ) CDîcm ) AB/CD 12 fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al lentilei. Materiale necesare: o lentilă de aer convergentă o cuvă transparentă apă cu fluoresceină ecran sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: Umpleți cuva cu apă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al lentilei. Materiale necesare: o lentilă de aer convergentă o cuvă transparentă apă cu fluoresceină ecran sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați o cu un fascicul paralel de lumină de la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă-mediu exterior. De aceea, orice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care lumina străbăte distanța d. 9. Pentru aparatele optice cu imagini reale totdeauna imaginea este mărită. 10. Punctele conjugate sunt punctele obiect și imagine. 11. Lupa este un sistem optic convergent sau divergent. 12. Lumina este o undă electromagnetică. 33 13. Lumina la trecerea din apă în sticlă î napă< nsticlă) își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală. 15. Microscopul obține o imagine
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mare decât obiectul. 16. Putem obține o imagine mai mare decât obiectul cu o oglindă plană sau sferică. Imaginea unui obiect într-o oglindă plană este totdeauna virtuală. O lentila biconvexă poate avea distanța focală f = 30cm. Asociind o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă într-un sistem optic, se poate obține imaginea virtuală mărită a unui obiect. 20. O prismă optică aflată în aer care se introduce într-un lichid își micșorează unghiul de deviație minimă. Secțiunea pricipală a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se formează în același plan cu obiectul. 5. Imaginea unui obiect real obținută cu ajutorul unei oglinzi convexe este: a) virtuală; b) mărită; c) răsturnată; d) micșorată. 6. Plasate în aer, NU sunt lentile negative: a) lentilele biconvexe; b) lentilele menisc convergent; c) lentilele cu marginea groasă; d) lentilele biconcave. 7. Convergența unei lentile plan convexe: 36 a) se măsoară în metri la minus unu; b) depinde numai de indicele de refracție al lentilei; c) descrește când raza de curbură a suprafeței
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b) depinde numai de indicele de refracție al lentilei; c) descrește când raza de curbură a suprafeței sferice scade; d) depinde numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu o oglindă plană; d) numai cu lentile divergente. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este: a) virtuală; b) dreaptă; c) reală; d) micșorată. 11. Franjele obținute cu dispozitivul lui Young
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
este de 10 m, iar de la imagine la lentilă este de 2,5 m. Să se determine convergența lentilei dacă imaginea este: a) reală; b) virtuală. 2. Un obiect se află la distanța d1=10 cm în fața focarului unei lentile convergente, iar ecranul pe care se formează imaginea sa la distanța d2=40 cm dincolo de celălalt focar. Să se afle distanța focală a lentilei și mărirea dată de lentilă în această situație. 3. Două lentile cu distanțele focale f1 = 12 cm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mare decât raza de curbură? 7. În 1675, biologul olandez Anton van Leeuwenhoek, utilizând o singură lentilă, cu o distanță focală probabilă de 1,25mm, a descoperit bacteria. Care era mărirea dată de acest strămoș al microscopului? 8. O lentilă convergentă formează o imagine reală și de 4 ori mai mare decât un obiect. Știind că distanța dintre obiect și imagine este de 60cm, să se afle: a) poziția obiectului și a imaginii; b) distanța focală a lentilei. 9. Un bloc
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
picătură de lichid. Care este valoarea maximă a indicelui de refracție n2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se reflecte total în punctul I? Citiți cu atenție enunțurile, apoi scrieți simbolul potrivit pentru fiecare enunț ! Lupa este o lentilă convergentă. Convergența unei lentile se exprimă în dioptrii. C= 1 / f O dioptrie este convergența unei lentile care are distanța focală de un metru. Radiațiile ultraviolete sunt periculoase pentru ochi. Un efect al radiațiilor ultraviolete este ,, boala oftalmică de zăpadă “. Jules
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]