32,433 matches
-
acestei ciudățenii, care intervine pentru mișcări extrem de rapide, o constituie un fenomen de un absolut cutremurător: viteza luminii este viteza maximă posibilă pentru materie și informație, neputând fi atinsă vreodată de un obiect substanțial. Mai departe textul încearcă să ne convingă, folosind tehnica push-pull, de valențele celor doi termeni ai binomului. Numai că, nu e greu de sesizat o anume preferință a priori: relativismul. Mai întâi, se atribuie pe nedrept aspirației către absolut o serie de fenomene din politic și religios
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
iar neputința de a mă trăi întreg - aproape o compensație. Am ajuns la această soluție, justă și pentru mine, și pentru raporturile mele cu alții, lucrând pe ascuns asupra unei speranțe pe care o visam mântuitoare: că scriu ca să-l conving pe Dumnezeu, că-mi amân sau atenuez astfel moartea. M-am înșelat. A scrie nu oferă mântuire. În schimb, am trăit mica revelație că trebuie să scriu pentru că n-am alte îndemânări; că există o măruntă comunitate de excluși care
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
o frumoasă imagine a prieteniei, o prietenie care știe să vadă defectele și se încumetă să le spună. Discuțiile lor purtau spre sensurile ultime, „ne frămîntam grozav să dăm un sens agoniei și morții de neînlăturat, căutînd reciproc să ne convingem că viața asta n-are nici o noimă, în pofida tuturor plăcerilor, voluptăților, bucuriilor, revelațiilor și sublimităților ei, că lumea se naște, crește și piere - conștientă sau inconștientă - sub zodia precarității, caducității, fragilității și zădărniciei”. Din perspectiva tîrzie, a amintirii, Arșavir Acterian
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
de a premia această tânără, fie și neprofesionistă (și poate de aceea dură, modestă și luminoasă) a fost una justă. Cea cu care columbianca a împărțit premiul, Charlize Theron (care a luat acum și Oscarul), pe mine nu m-a convins în Monster, altfel foarte bun film de debut al lui Patty Jenkins. Schimbată cu totul, mai masivă, pistruiată, cu un fel de proteză ca să-i modifice gura, sud-africana face, e drept, un mare salt, însă interpretarea ei e prea mult
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
felul particular și fermecător în care acesta își scrie cartea. Așadar, Ștefan Baștovoi, Iepurii nu mor. Un roman apărut de curând la Editura Polirom, aflat la a doua ediție. Pe scriitorul basarabean îl cunoaștem încă din anii '90, de când acesta convinge critica prin câteva cărți de poezie : Elefantul promis (1996), Cartea Războiului (1997). Și - mai mult decât atât - îi influențează pe tinerii scriitori ai viitoarei generații 2000 (Marius Ianuș e un exemplu relevant). Din 1999, Ștefan Baștovoi e cunoscut drept părintele
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
la cantină sau care scria "englezesc și stângaci" își confecționează aici, - în ochii copilului - omenește, o scară mare din lemn cu ajutorul căreia urcă în cer. Cu o asemenea putere de reprezentare, romanul Iepurii nu mor al lui Ștefan Baștovoi își convinge cititorul, plasându-l într-un univers bine familiar și, în același timp, desfășoară un spațiu mai mult decât suficient pentru interpretare și reflecție.
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
prejos decât a unui adult. Îi lipsește doar experiența, educația, ciocnirile cu viața și cu lumea, durata omului matur. Mă uluiește această constatare, aproape că-mi face frică. ...Nu știu dacă "extractorul quintei esențe", Rabelais, a avut copii. Dar sunt convins că gura larg deschisă, capul sumețit, gâtul și brațele întinse către dulcele izvor, această enormă lăcomie a sugarilor putea să-i inspire figurile uriașilor săi gurmanzi. Descoperirea gestului care apucă, a dorinței, a nevoii de a apuca este, probabil, un
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
intelectualizata, captînd Însă o „sfîșiere ancestrala”, de o cantabilitate „dura” (observa, cîndva, Gh. Grigurcu) devine un veritabil erotikon, ființa barbara conștientizînd soarta corpului pieritor. Îmbrăcat, așadar, „În plînsoare”, poetul, asumîndusi riscul monotoniei, purcede la un ritual de exorcizare a răului, convins că sentința s-a dat. Pe un ton elegiacdramatic, scenariul liric Înaintează În moarte și Împăca, aproape neverosimil, calmul contemplativ cu trăirea paroxistica. Instinctul thanatic lucrează, acea aglutinare de motive suporta un filtru cultural, infernul conștiinței și starea virginala, ascultînd
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
truver villonesc, de fibră eminesciana. Indiscutabil un mare poet, Cezar Ivănescu, coborînd În medievalitate, rămîne - cum bine l-a definit Marin Preda - „o voce obsedată de un singur sentiment”. În pofida figurii de „băiat rău” el s-a dovedit un generos, convins de necesară revizuire și reîntemeiere a valorilor. În numele acestei idei să bătut, În cărți „scandaloase”, Într-un stil frust, pentru moștenirea labisiană (poetul de la Malini circulînd sub o falsă icoana) sau pentru posteritatea lui Marin Preda, tîrÎt de roiul de
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
decât foarte puține lucruri despre cei doi erudiți, dar am aflat mai multe la fața locului. Ce oameni minunați, câte lucruri noi am aflat! Pe Internet se pot găsi multe informații interesante dacă veți căuta aceste două nume o să vă convingeți. Referitor la conferința de excepție BUNĂ SEARA DOMNULE MIRCEA ELIADE! la care am avut șansa de a fi prezent mulțumită lui Stell nu mă voi referi decât la un singur subiect: Am tresărit când s-a menționat o carte mai
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
romanești a Întâlnit și cunoaște sute de scriitori și oameni de cultură români. Este o adevărată enciclopedie. Nu am cuvinte să-mi exprim admirația și uimirea pentru o asemenea personalitate complexă și fascinantă. Site-ul internet http://cartesiarte.ro poate convinge pe oricine, fără cuvinte În plus. Revistele PORT@LEU și ALBINA ROMÂNEASCĂ pe care le conduce sunt de asemenea concludente În privința Înaltului standard pe care Îl menține În literatura română ca scriitor profesionist. Așa cum este firesc, cărțile Maestrului se vând
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
În putință să Îl vedeți. Nu veți regreta, o să vă rămână tipărit În memorie pe viață. În Încheiere, revin la Întrebarea mea inițială: Ce caută un canadian În România? Răspunsul ar fi cultură, dacă este avid după așa ceva. V-am convins? Referitor la Întrebarea a doua - Încă nu mă pot pronunța. Se poate spera că (nu știu cum să evit cacofonia) „CULTURA BATE CRIZA”. Sperare humanum est! <endnotelist>* Când am scris rândurile de mai sus, profesorul Claudiu Mătasa era În viață. S-a
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
adună lumina și speranța, jos mormăie ursul alb, stăpânul ghețurilor. Numai foca, morsa și pinguinul Îmi priponesc de-ntristare sărutul. Ce să fac? Ce aventuri de antracit să-mi trăiască sufletul În liniștea acestei nopți de iarnă pentru a te convinge să rămâi, tinerețe pierdută! Ce șold sublim are curbura vieții! Cum și de ce să mor așa, dintr-odată, când viscolul nămețește În pagina amintirii degerătura de foc a clepsidrei? Cum și de ce În acest anotimp al pierzaniei se ofilesc În
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
drepte așteptând. Adăstând o clipă, proprietarul antenelor se ridică și mai sus, scoțând la iveală un cap lunguieț, aplatizat, cu un diametru de peste zece centimetri, ce se rotea ușor Într-o parte și alta de parcă ar fi vrut să se convingă că nu-l păștea nici o primejdie. Joo se holba la rându i prin folia transparentă Încercând să deslușească ceva din fundul gropii mele, fără prea mult succes. Era destul de miop și ochelarii nu-l ajutau Întotdeauna să-și Învingă acest
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
arătau cu prisosință originea modestă a individului, Implicit nivelul de cunoștințe acumulat În perioada formării sale. Dar cum asta era altă poveste, mi-am Întors privirile la coleopterele mele. Ai mai văzut așa ceva? l-am Întrebat doar așa ca să mă conving Încă odată că nu mă Înșelasem atunci când spusesem că nu era dotat pentru cercetare. Păcat că nu fusesem ascultat Niciodată și nu-mi pot explica În nici un fel, a venit răspunsul lui, ca o confirmare a câta a spuselor mele
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
evadăm de pe această planetă, pentru că nu vedem sensul evadării. Ne Înmulțim, Încă mai avem spațiu, Încă mai avem hrana necesară. Cercetările Centrului nostru sunt de fapt un moft, nu o necesitate, că mai tot ce am făcut până acum. Sunt convins că puteam trăi În copaci mult și bine. Crezi că mă simt mai bine În hainele pe care le am, În locuințele pe care le-am ocupat. Mai bine le lăsam așa părăsite, fără viață, cum se spune că au
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
a dumitale!... E nevoie? mă mir eu... — E nevoie! Îmi confirmă ei cu tot spectrul larg al democrației pe care o reprezintă... — Pentru ce e nevoie? Încă mă codesc eu... Pentru alegeri zic ei pentru alegerile viitoare... Și m-au convins. Mi-am luat limbajul sindicalist la purtare și-am tras un discurs de-au zbârnâit toate sentimentele democratice de la stânga la dreapta. Pe urmă m-au instalat și mi-au spus: — Fă treabă!... Cu ce să fac treabă? am Întrebat
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
ar fi trebuit o grămadă de vreme să ajungi la ele și o viață să le poți vedea de după perdeaua de vegetație care le lăsa doar ghicite. Cât despre cât ți-ar fi luat ca să locuiești acolo, Ivan Mihailovici era convins că nu e cazul să-și mai dea cu presupusul. Visul ori ambiția nu erau punctele lui cele mai tari. Un cvartal de blocuri e ceva foarte interesant: e atât de mare încât îți trezește mândria că locuiești acolo, e
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
ușor înclinată spre fereastră, umărul și brațul peste plapumă. Slabă, un schelet cu gura deschisă. Retrăiesc ultimele zile, ultimele ore ale Mamei. Dar... Nici ea, nici soțul ei nu vor să știe ori să înțeleagă ce li se întâmplă! Sunt convinși că, dacă nu mâine, atunci poimâine vor reveni acasă, că boala va da înapoi, că... Oare, într-adevăr, nu văd, nu înțeleg ceea ce se poate atât de ușor citi în ochii fiicei lor, pe fețele surorilor, ale medicilor?! Oare iluzia
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
din vest care publicase operele lui Troțki în toată Scandinavia. Contraspionajul sovietic începuse deja să mă tracaseze - dar până la urmă mi se dăduse viza cu condiția să fiu fidelă regimului și chiar să "lucrez" - contau pe mine că-l voi convinge pe iubitul meu să publice operele dictatorului comunist. Dar n-a fost să fie așa - dimpotrivă, editura a publicat opere ale dizidenților de după cortina de fier, mai ales ale rușilor, apoi ale cehilor și la urmă de tot cărțile singurului
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
particulelor până la fuziune, a schimbat Însă situația: au apărut mulți fabricanți și sortimente variate, iar prețurile au scăzut considerabil. De ce să plătești mai mult pentru un bracket reciclat, când poți să-l iei nou și mai ieftin? Am Încercat să convingem ortodonții că bracketul trebuie văzut ca o investiție, că poate fi refolosit ani dea rândul, dar ne-a stat Împotrivă preferința clinicienilor pentru ceea ce este nou și uzura morală a unor prescripții. În ultimii ani au apărut brackeții care-și
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
le primești sunt foarte apreciate. Personal, sunt tentat să cred că trăsătura care te caracterizează cel mai bine este cea de cercetător și om de știință. Cred că ai ajuns om de afaceri din necesitate, nu din Înclinație. Totuși, sunt convins că la un moment dat a trebuit să te axezi mai mult pe business decât pe cercetare. Când ai Început deci să ai suficient timp ca să pui din nou accentul pe cercetare, pe conferințe de specialitate, și pe publicarea rezultatelor
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
la Roma În 1957, și În 1975 a fondat la Los Angeles Academia Româno-Americană. Cucerit de acest proiect, am contactat zeci de români valoroși printre care și pe G E Palade, ducându mă În acest scop la New Haven. Îi convingeam și apoi le ceream biografia și lucrările care trebuiau să le sprijine dorința de a face parte din academie. Plecând din Los Angeles și Începând o activitate pe cont propriu, timpul liber mi-a dispărut: mi-au trebuit mai mulți
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
făcut să mă retrag. În prezent am rămas activ (prim vice președinte) doar În Comitetul Româno-American pentru Basarabia căreia părintele Calciu i-a fost președinte de onoare, dar care a fost Înființat de cel care Îmi ia acest interviu. Sunt convins că activitatea acestui comitet va deveni cu atât mai utilă cu cât ne vom apropia de momentul În care va avea loc reunificarea. ND: Claudiu, la un moment dat ai participat la repatrierea În țară a unor tablouri celebre care
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
În Florida și apoi la părintele G. Calciu. În primăvară anului următor a murit Însă de un cancer netratat pe care i l-a cauzat detenția. Cu episcopul Trifa am avut o relație cordială din momentul În care s-a convins că nu vin din partea Securității. La Vatra fiind, mi-a prezentat un călugăr ce mi s-a părut Înalt și slab, arătându-mi că acesta Îi va fi succesorul: nu avea altă alegere, deoarece era singurul născut În SUA. Cum
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]