1,254 matches
-
descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost culese între 1906 și 1961 de prin comunele și satele bănățene și crișene pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din zona Aiudului. Textele sunt redate cât se poate de fidel, cu toate particularitățile de limbă, culegătorul străduindu-se „a nu adăuga
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
ani, arenda moșii. Bunicul patern, Zamfir, negustor de cherestea („blănar”), se trăgea din plăieși vrânceni; cel după mamă, Pavel Mincu (Minco), era comerciant în Focșani. Potrivit unei legende din familie, strămoșii ar fi coborâtori din imperialii bizantini Lascarizi. Z. a copilărit la Focșani, unde urmează școala primară (1865-1869) și gimnaziul (1869-1873). Mediul familial, cu unchi din partea tatălui școliți în Occident, iar din partea mamei artiști (arhitectul Ion Mincu, pictorul Ștefan Mincu), îi oferă șansa unei educații îngrijite. Își continuă studiile la Liceul
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de la „Gândirea” și, într-o măsură, al lui Arghezi, poetul se îndreaptă în direcția prozaizării misterului, a „materializării” celor inefabile, închipuind ritualuri religioase în spațiul și în ritmurile naturii, tot în maniera senzualistă argheziană, în cadrele unui „păgânism” poetic convențional. Copilărind în ambianța unei Bucovine aspre, cu seve puternice, P. încearcă să fructifice în egală măsură o sensibilitate exacerbată a naturii, turnată în tipare impecabile. Personificarea naturii are totuși drept rezultat un obositor lanț de alegorii naive și, sub înrâurire sămănătorist-ortodoxistă
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
, Maura (pseudonim al Coraliei Simionescu-Costescu; 15.VIII.1900, Slatina - ?), prozatoare. Soție de colonel, P. era fiica bacteriologului Sava Simionescu, care a profesat și în Dobrogea. Nostalgia acelor ținuturi, unde a copilărit, se răsfrânge în prozele ei de mai tîrziu. A învățat la Școala Centrală de Fete din București, făcându-și apoi studiile superioare la Universitatea din Geneva. Împinsă de veleități scriitoricești, participă la ședințele cenaclului Sburătorul, unde, potrivit însemnărilor amfitrionului, face
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
RĂDULESCU-NIGER, Nicolae G. (2.I.1861, Bârlad - 3.VI.1944, Câineni, j. Vâlcea), prozator, poet, dramaturg și traducător. Este fiul negustorului Radu Gheorghiu. A copilărit la Brăila, fiind înmatriculat la școală cu numele Rădulescu. După moartea tatălui (1877) revine la Bârlad, unde, încă elev, debutează cu proză la „Paloda”, în 1879, an în care îi apare și romanul Fiii ucigașului. Termină liceul și pleacă la
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
al lui Ion M. Păscu; 6.X.1895, București - 20.V.1974, București), prozator, gazetar și traducător. Provine din mediul muncitoresc, ca fiu al Mariei (n. Ispas), și al lui Marin Păscu, mic meșteșugar. Va zugravi lumea în care a copilărit în întâiul sau volum de schițe, Din lumea celor obidiți (1912). A practicat felurite meserii: zidar, tipograf (culegător, zețar) și legător de cărți, mecanic. Autodidact, editează și conduce revista „Spre lumină” (1912, împreună cu Stelian Vasilescu), „Gazeta tinerimei” (1919, împreună cu I.
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
în esența sa, mai ales în ciclul numit Cântice de lume, din „of”-urile lui Anton Pann, dar și din maliția bonomă a lui I. L. Caragiale. „Cânticul” reprezintă mai mult decât o specie literară: anume, modalitatea artistă de a te copilări în instinctual. Totul este aici ingenuu și elementar, pur și abject, banal și fantastic. „Personajele”, îndeosebi cele din ciclul Balade, sunt ipoteze lirice, așa cum și în dramaturgia firavă a autorului ele sunt dezvoltări, halucinatorii uneori, ale aceluiași eros pasional. Extraordinară
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
1865, București - 13.I.1945, București), poet. În afara a ceea ce menționează cu zgârcenie el însuși în Amintiri („Adevărul”, 1933) sau cu ocazia unei sărbătoriri („Dimineața”, 1934), se cunosc puține lucruri din viața lui O. Născut în mahalaua bucureșteană Dobroteasa, a copilărit la conacul moșiei Obedeni din Ilfov. Ceea ce explică în cazul său - dar și în cazul unui unchi, Mihail Georgiade (1839-1885), medic și diplomat cu studii lingvistice, care a lucrat la legațiile României din Roma, Constantinopol, Atena și a colaborat la
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
trecutului? O vom învăța, poate, mereu însă, până la sfârșitul vieții. Înainte de sfârșit, viața. Pe aceasta suntem obligați - tăcând, privind, citind - s-o rescriem și s-o rememorăm fără încetare. Remediul plimbărilortc "Remediul plimbărilor" Născut în anul 1973, Ioan Stanomir a copilărit între Focșani și București, înconjurat de o familie protectoare, cu bunici afabili - gazde permanente în casa părintească din ținutul bucolic al Vrancei. Meri înfloriți primăvara, gutui amare de toamnă, mirosul de mărar sau ceapă din grădină, culesul strugurilor în vii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ACTERIAN, Jeni (22.VI.1916, Constanța - 29.IV.1958, București), memorialistă. Dintre cei trei copii ai lui Aram și Haiganuș Acterian, A. era mezina, frații ei mai mari fiind Haig și Arșavir. A copilărit în orașul natal, strămutându-se curând, împreună cu familia, la București. Va face aici liceul, la „Notre-Dame”, luându-și bacalaureatul în 1935. Se înscrie la Facultatea de Filosofie, absolvită în 1940, după care încep pentru ea greutățile. Nu găsește alt loc
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
spun că forța educativă a acestor povestiri vine din capacitatea lor de a face să trăiască fie și parțial Încă, o lume mai luminoasă, mai bună, de mii de ori mai frumoasă decât cea În care noi cei vârstnici am copilărit. (Ă). Aș voi să spun acum și unde cred că se află principala lipsă a cărții. Copiii din volumul Gicăi Iuteș sunt buni, plini de abnegație și silință. Ei cresc Într-o lume nouă care se dezvoltă În mijlocul nostru. Dar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
BURILEANU, Dumitru N. (26.X.1869, Turnu Severin - 10.XI.1947, București), clasicist și gazetar. Este fiul Anei și al lui Nicolae Burileanu. A copilărit pe moșia părinților săi din fosta plasă Blahnița, județul Mehedinți. Elev încă la Liceul „Carol I” din Ploiești, B. publică, în 1888, Elemente din istoria literaturei romane primitive. Urmează în Paris, la Sorbona, Facultatea de Litere. Obținând, cu ajutorul lui T.
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
BUZDUGAN-HAȘEGANU, Cornelia (16.XI.1903, Galați - 7.XI.1947, Brașov), poetă. Fiică a Elizei Buzdugan (n. Rosiade), profesoară și publicistă, și a scriitorului C. Z. Buzdugan, B.-H. a copilărit la Galați, unde își trece bacalaureatul în 1922. Elevă, debuta cu versuri sub pseudonim (Nelia Corbu), în „Dunărea” (1919). Continuă să publice, primită favorabil în mediile literare și intelectuale ale vremii, până la repedea omologare în meseria scrisului, odată cu reapariția sub
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
etic, în ce măsură îl înnobilează și-i înfrumusețează sufletul și îi oferă un model de imitare în viața sa proprie? Iată întrebări la care trebuie să răspundă literatura noastră de azi. Războiul tinde să exprime drama unei generații. Generația care a copilărit în anii teroarei fasciste. (...) Ca luare de atitudine a unui scriitor din zilele noastre, față de odiosul măcel imperialist, Războiul de Mihu Dragomir are o valoare însemnată. Cred că tradus în limba franceză sau engleză ar avea o mare putere de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în care am stat în colonie a fost o experiență strașnică, pentru că totul era nou. De exemplu, fiindcă aveam clubul într-un cort, eram foarte apropiați unii de alții tot timpul și, trăind împreună cu băieți și fete cu care am copilărit - cel puțin cu unii dintre ei -, aveam sentiment de comuniune. I: Pe plan personal, ai câștigat ceva din toată perioada aceasta? S: Ce-am câștigat personal? Păi, nu știu dacă am câștigat ceva nou, în afară de faptul că s-a consolidat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
tresărea în mine atunci când, din distracție sau din curiozitate, cineva mă întreba: „Dar unde v-ați născut? Cu ce se ocupă părinții dumneavoastră?“. De multă vreme învățasem să răspund prin minciună, prin evadare, prin surzenie. Asta nu schimba nimic. Fiorul copilăresc aluneca precum o lamă printre piesele prost îmbinate ale unei armuri. Numai că, adolescent fiind, mi-era frică să nu se descopere adevărul, pe când acum, în frica și în rușinea asta se amesteca și certitudinea de a nu ști cum
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nu sunt numeroase, însă poeta creează metafore totale prin aceea că însăși gândirea îi este metaforică. Atrasă de ceea ce Goethe numește „fenomenul originar”, de prototipurile existenței, stăpânită de nostalgia încreatului, poeta își însușește gândirea mitică, proprie copilăriei umanității. Ea „se copilărește”, interogând cosmosul cu ingenuitate și abandonându-se la modul infantil unor reverii de natură a-i restitui sensibilitatea ingenuă din vârsta inocenței. „Am scris [...] - zice ea, într-un eseu - pentru a mă copilări, pentru a deveni un copil, pentru a
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
gândirea mitică, proprie copilăriei umanității. Ea „se copilărește”, interogând cosmosul cu ingenuitate și abandonându-se la modul infantil unor reverii de natură a-i restitui sensibilitatea ingenuă din vârsta inocenței. „Am scris [...] - zice ea, într-un eseu - pentru a mă copilări, pentru a deveni un copil, pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simțeam coborând asupra mea ca o febră, ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilă.” În primele două volume (Persoana întâia plural și Călcâiul
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Cosmad, tatăl lui B., era român macedonean, originar din Ohrida; stabilit în Valahia și căsătorit cu o localnică, el a ținut în antrepriză poște, a arendat pământ, ajungând mic proprietar și chiar subprefect în Bolintinul din Vale, lângă București. B. copilărește în satul natal, apoi e trimis la rude, în capitală. Învață la școala de la Colțea și la Colegiul „Sf. Sava”. Orfan, rămas în grija rudelor, intră ca funcționar în administrație; în 1842 era copist la Secretariatul Statului. Debutează în 1842
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
1924, cu o cronică cinematografică în prima revistă românească de specialitate, „Filmul”. Ca poet, debutează în 1930, cu volumul Nod ars, caracterizat de G. Călinescu ca fiind „de influență barbiană”. Versul scurt, ritmul sacadat, melodicitatea ce duce spre incantație, jocul copilăresc sau descântecul, ca și numeroasele tente exotice îl recomandă într-adevăr ca pe un emul al lui Ion Barbu. Există însă la el și o aplecare spre miniatură (în genul Elegiilor pentru ființe mici ale lui Eugen Ionescu), dar și
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
aminte de mine, fiind deranjată de faptul că îi spuneam mamă mătușii.... cum altfel să-i zic... eu, de ea nici nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându-se cu neamurile din partea soțului, acesta provenind dintr-o familie modestă cu copii mulți, copilărind într-un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1994) și Mesaje pe robot (1999). Nu lipsesc din înscenările sale lirice, fie și în formulă aluzivă, accentele tragismului, ca în poemul Într-o bună zi. C. scrie, de asemenea, versuri pentru copii. Dezinvoltura prozodică și capacitatea de a se copilări, incursiunea în lumea basmului și a făpturilor mărunte sunt trăsăturile care individualizează culegerile O fantastică pădure (1995), Poezii din lumea basmelor (1997) și Animale combinate adunate într-o carte (1998). Notele de călătorie adunate sub titlul Evadarea din vis (1997
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
perindaseră la vatra ei, dormind pe laițele din scândură cioplită cu barda. Acum era aproape pustie. în casă nu mai ședea decât oarba, bătrână la șaptezeci de ani, care în ruptul capului nu voia să se despartă de locul unde copilărise. Când rămase și ea fără vecini, nepoții din sat au venit s-o cheme la dânșii. Baba n-a mai zis nimic. A doua zi patru oameni cu furci în mâini se iviră pe acoperișul casei. începură a azvârli în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
turci. Pe Întuneric, născocea versuri și Îi cânta tot felul de cântece, iar unul dintre motivele pentru care ura muzica lui nouă, americană, era că o cânta numai pentru el. Desdemona Își iubise dintotdeauna fratele, așa cum numai o soră care copilărea pe un versant de munte putea s-o facă: el era toată distracția ei, cel mai bun prieten și confident, cel cu care descoperea scurtături și chilii de călugări. La Început, empatia emoțională care o lega de Lefty fusese atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să-l văd. Capitolul Unsprezece Îmi făcu pe plac. Am luat-o pe autostrada I-94, peste River Rouge și Olympia Stadium, și apoi am coborât spre râu pe șoseaua Lodge și am intrat În oraș dinspre nord. Când ai copilărit În Detroit, Înțelegi cum stau lucrurile pe lumea asta. De timpuriu, legi o relație strânsă cu entropia. De cum ne-am ridicat din jgheabul autostrăzii, am văzut casele confiscate, majoritatea arse, și frumusețea desăvârșită a parcelelor goale, Înghețate și cenușii. Blocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]