1,095 matches
-
și se rulează. La sfârșit, se servește cu frișcă sau spumă de fructe. RULADĂ MARMORATĂ DE CIOCOLATĂ 4 ouă, 200 g zahăr, 3 pachețele de vanilie, 150 g făină, 50 g amidon sau zeamil, o linguriță rasă de praf de copt, 3 lingurițe de cacao, 1 l de frișcă nebătută, 10 foi de gelatină, esență de rom, 50 g ciocolată rasă Se încinge cuptorul la 200 de grade, se separă albușul de gălbenuș, se bat albușurile spumă cu patru linguri de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ciocolată rasă Se încinge cuptorul la 200 de grade, se separă albușul de gălbenuș, se bat albușurile spumă cu patru linguri de apă rece, zahărul și o vanilie, se amestecă ușor gălbenușurile cu albușurile, apoi adăugăm făina și praful de copt. Două treimi din aluat se toarnă în tava tapetată cu făină, iar restul se amestecă cu o linguriță de cacao și se toarnă peste prima compoziție. Cu o furculiță, se amestecă ușor ca să devină o cremă marmorată, care se coace
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
4 linguri de brandy, rom sau esență, 50 g stafide, 100 g nucă tăiată, un vârf de cuțit de ghimbir sau scorțișoară, 200 g unt moale, 150 g zahăr, 3 ouă, 300 g făină și 2 lingurițe de praf de copt Dr. Oetker. 75 g gem de caise, încălzit și trecut prin sită, nuci întregi pentru decorat și 2 linguri de zahăr pudră - pentru glazură. Se încinge cuptorul la temperatură bună (200 grade), se unge cu ulei o tavă de chec
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
brandy, stafidele, nucile și ghimbirul. În alt vas, amestecați untul, zahărul, coaja de lămâie cu mixerul timp de cinci minute, apoi adăugați ouăle și bateți bine până devine ca o pastă. Adăugați merele și cerneți deasupra făina și praful de copt. Amestecați bine cu o lingură și adăugați stafidele cu nucile și ghimbirul. Puneți compoziția în tavă cu lingura și dați la foc tare timp de 30 de minute, apoi reduceți temperatura la 180 de grade și lăsați să stea până la
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
peste checul copt și decorăm cu felii de lămâie. Se bat ouăle cu sare, apoi se pune zahărul și margarina tăiată cubulețe, mirodeniile și se bate compoziția cu mixerul până devine spumoasă, apoi se adaugă făina și un praf de copt. Se coace în tavă tapetată cu unt și făină, timp de 45 de minute. După ce s-a copt, îl punem pe un platou și la final îl decorăm cu lămâie și sirop. CHEC MARMORAT 2 căni de apă, 2 căni
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
gras și frământăm timp de o oră. COZONAC DE CIOCOLATĂ CU ALUNE 150 g ciocolată amăruie, 6 ouă, 200 g unt, 150 g făină, 150 g zahăr, 2 pachete de vanilie, 200 g alune măcinate, o linguriță de praf de copt, un pachet de praf de budincă de ciocolată, 2 linguri de rom, zahăr pudră și sare Se rade ciocolata, apoi se bat albușurile spumă cu puțină sare. Se face o cremă spumoasă din unt, zahăr și vanilie, după care se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
zahăr pudră și sare Se rade ciocolata, apoi se bat albușurile spumă cu puțină sare. Se face o cremă spumoasă din unt, zahăr și vanilie, după care se încorporează gălbenușurile. Se amestecă alunele, ciocolata, praful de budincă și praful de copt, după care se încorporează câte puțin împreună cu romul în cremă. Se pune aluatul într-o formă de colac unsă cu unt și se lasă la cuptor circa o oră la foc potrivit. Se lasă la răcit cel puțin șase ore
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
până la cimitirul din sat, câmpul se întinde neted, cu iarba deasa unduind mătăsoasa în bătaia vîntului. Soarele arde puternic, trimițându-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin fâneața ce începe să deie în copt. Niciun nor rătăcit pe cerul senin, nicio adiere de vânt, doar fâsâitul tăios al coaselor care aliniază brazdele una cate una precum undele unui parau de munte. - Ghio, băi Gheo, băi!... Unde e teaca și custura? întreabă un cosaș mai
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mâini și care viețuiesc într-o comuniune desăvârșită cu natura, cu Dumnezeu, cu ei înșiși și cu cei din jur. De la ei învață tânărul Platon între douăzeci și douăzeci și patru de ani, tot ce trebuie să știe un monah desăvârșit: de la coptul pâinii și culegrea viei, până la tipicul pravilei din biserică și al pravilei de chilie. De la ei află despre practicarea Rugăciunii lui Iisus, despre coborârea minții în inimă, despre părinții isihasmului și scrierile lor. Aici se așează în sufletul său sămânța
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
stresant frecându-se permanent, înainte și înapoi, de geaca albastră și scorțoasă, înghețată. O zi destul de frumoasă pentru un început de decembrie, se derulase surprinzător de călduță! De jur-împrejur, alei mărginite de garduri vii mă petreceau alene cu un galben-ruginiu copt și târziu; copacii mă privesc de sus fără a-și zbengui prea tare coroanele pe jumătate golașe; în cuiburi de ciori, rămase pustii, domnește acum liniștea absolută; câinii se gudură pe lângă mine așteptând ceva bun de mâncare. Încăierările sunt inerente
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
clătite așa de gustoase, că te lingeai pe degete, după ce le mâncai. Le făcea mai groase, le așeza câte 5-6 pe un platou, între ele punea niște miere, turna peste ele smântână din abundență și le dădea la dobă, la copt. Clătitele mătușii Saveta erau cunoscute în sat, deveniseră deja o adevărată reclamă. Când a ieșit la cămară după smântână, nu știu ce gând năstrușnic mi-a venit, să mă bag la război și să apăs pe trăgaci de mai multe ori în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am pus niște paie de ovăz așternut și a adormit. Între timp, mama a dat foc în cuptorul mare din bucătărie, a pus bucățile de carne în tăvile de pâine și când jarul s-a potolit le-a dat la copt. Ce mai sfârâia carnea! Cu cât auzeam mai bine sfârâielile, cu atât ne părea mai mult că auzim gemetele Joianei și părerea ei de rău că ne lasă singuri, cu Joica. Vecinii, familia Ciubotarului (celui orb) au venit în grabă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la frământat. Ea se ocupa de cozonaci (babe). Eu cu mama, dădeam nuca prin mașină, băteam ouăle cu telul, amestecam și omogenizam compozițiile, ca în final să iasă ce-am dorit. La cuptor nu mă băgam. Tata aducea "lemne de copt" (mai lungi și subțiri), mama făcea focul, care ardea până se făcea un jar strașnic. Se lasă sa se potolească, se trăgea cu cociorva jarul la o parte, se golea vatra și apoi se încerca cuptorul cu o mână de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cum e tatăl, așa și... - Nu mai gâfâi pe aici de nerăbdare și trage o coca. Jay a tras o linie, apoi s-a oprit, strâmbându-se. O secundă de tăcere. - Care-i treaba? am întrebat. - Păi praful ăsta de copt e lungit cu mult prea mult laxativ. - Hopa, greșeală. Am luat marfa lungită de la Jay, reîmpachetând-o, apoi i-am dat gramul care trebuia. - Unde-i tipul tău, dealer-ul? întrebă el, încă strâmbându-se și lingându-și buzele. - Păi, înapoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și e anterioară așezării episcopului de Roma. "Petru, care s-a instalat mai întâi în Antiohia, este cel care vă primește pe acest pământ al Siriei. Pe acest pământ a luat ființă universalitatea mesajului evanghelic..." Lumea siriacă monofizită (cum sunt copții), mai săracă și mai rurală, a contribuit și ea la această universalizare. Edessa (Urfa), spune tradiția, a fost primul oraș creștin. După Eusebiu din Cezareea, regele din Edessa, arabul Abgar al V-lea, înștiințat de minunile pe care le făcea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
stingă". Atitudine mai curând rară printre maroniți, trecuți în Vest, ca să zicem așa, de la unirea lor cu Roma, pecetluită definitiv în secolul al XVI-lea, și destul de puternici și de numeroși pentru a păși cu capul sus în lume. Împreună cu copții din Egipt, ei constituie două dintre cele mai stabile puncte de ancorare ale unui arhipelag în curs de fărâmițare, cel al creștinismului oriental. Unii observatori atenți, printre care diplomatul Jean-Pierre Valognes, au scris deja cronica acestei morți anunțate și consideră
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
monomaniacală. Oare când vor înțelege cancelariile că a răspunde SOS-urilor lansate de aceste comunități, și care se pierd în gol, nu ține doar de compasiunea umanitară? În definitiv, soarta acestor zece milioane de persoane (incluzându-i aici și pe copți, care-s cei mai numeroși) depinde de marele clivaj prevalent în regiune între "ei și noi". Ori avem în vedere că legătura unificatoare e una etnică (arabitatea), și atunci vântul le bate din pupă, pentru că sunt arabi și că au
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
atunci își pierd originalitatea, sau trăiesc numai între ei, și atunci suscită ostilitatea. Un arab creștin prea bine asimilat se poate topi ca un țurțure de gheață în apă, cum a fost nu demult cazul, la noi, cu israelitul asimilat. Copții egipteni iau Biblia în sensul propriu al termenilor, așa cum iau musulmanii Coranul, iar papa lor, Shenuda al III-lea, le interzice enoriașilor săi să meargă la Ierusalim, "acea cetate uzurpată". Dar tot așa cum, în secolele al XIX-lea și al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cine știe ce emoție într-o țară în care, ca și la vecini, religia desemnează identitatea grupului și nu realitatea unui sentiment. Gesturile moștenite din istorie au mai multă greutate decât ideile. Cum ar veni, declarațiile de credință comune între ortodocși, siriaci, copți, armeni și latini și toate dialogurile teologice imaginabile ară pe suprafața mării. Dogma nivelează, cotidianul rezistă. Muftiul din Tyr, șeicul Ali al-Amin a fost cât pe ce să fie ucis atunci când aviația israeliană i-a bombardat casa. Este singura voce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să se cațere pe acoperiș, expuși tuturor intemperiilor, în niște dependințe care la noi n-ar fi decât niște adăposturi pentru animale. Iar alături de acești credincioși cu alura mândră și chiar sfidătoare în zdrențele lor, la o azvârlitură de băț, copții din Egipt, abia un pic mai opulenți. Judecând după înrădăcinările în sol, primii convertiți la creștinism sunt ultimii de pe lista celor îndreptățiți. Copții se reclamă din călătoria în Egipt a Sfintei Familii; Biserica ortodoxă din Etiopia, din diaconul Filip, amintit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
alături de acești credincioși cu alura mândră și chiar sfidătoare în zdrențele lor, la o azvârlitură de băț, copții din Egipt, abia un pic mai opulenți. Judecând după înrădăcinările în sol, primii convertiți la creștinism sunt ultimii de pe lista celor îndreptățiți. Copții se reclamă din călătoria în Egipt a Sfintei Familii; Biserica ortodoxă din Etiopia, din diaconul Filip, amintit în Actele apostolilor, și înaintea acestuia, din regina din Saba. Într-o vreme în care Roma mai aducea jertfe lui Jupiter și Constantinopolul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca fierul și slab ca oul. Se chinuește și nu poate muri; o fi fiind în pernă o pană [de] pasere necurată. Din apocalips. Și limbile și le mușcau de durere. Și culege strugurii viei pământului, fiindcă sunt în puterea coptului broboanele lor... ["DON PAEZ"] Una din admirațiile adolescenței mele a fost "cavalerul Don Paez". I-am făcut și versuri. L-am visat, l-am imitat. Nu prea îmi aduc deslușit aminte de versuri, dar frânturi îmi sună prin minte: Învălit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bun de-ncălecat Jos la scară l-a legat, Și pe el c-a-ncălecat Pușca-n mână c-a luat Ș-a plecat în plimbare Din vânare Ca să-și vadă grâul de mare. Grâul lui de departe-nverzea De aproape îngălbenea Față de copt își făcea În paiu ca trestia În spic ca vrabia În grăunte ca mazerea. El s-apleca de călare Și lua trei spicușoare Ș-a venit acasă Le-a pus pe masă. Măi femee, măi femee, Grâul nostru o să peie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Laiotă. Acesta urma să organizeze detaliile întreținerii oastei turcești în trecere spre Moldova. Fiind vreme de iarnă și neputându-se hrăni caii cu iarba câmpului sau spicele grânelor - campaniile se organizau, de obicei, înainte ca bobul griului să dea în copt, când era numai bun pentru hrana cailor - bulgarii și domnul Țării Românești urmau să asigure furajele pentru animale și hrană pentru ostași. Suleiman ajungea pe pământul românesc după un drum obositor, care durase mai bine de o lună, după cum socotesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
culcat. Maica Domnului a fost luată la cer de Fiul, Domnul Iisus Hristos. La mormânt ard candele tot timpul și e luminat cu instalație electrică. Pe exteriorul mormântului sunt icoane minunate. În jurul Sfântului Mormânt mai sunt câteva altare pentru: catolici, copți, greci și români. Un preot din Buzău oficiază În taină Sfânta Liturghie. În spatele Sfântului Mormânt este o icoană de dimensiuni mari și cu o putere foarte mare. Ea Înfățișează pe Maica Domnului cu Pruncul. Este toată În aur și diamante
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]