10,796 matches
-
plecăm în Italia și ne costă destul de mult. Nu vom merge toate, tocmai asta e problema. Nu pot toate să participe. Am mare dezechilibru între compartimentele vocilor: soprană-mezzosoprană. La vocea întâi, ar trebui să am cel puțin o treime din cor și nu am. Chiar persoanele care sunt la vocea întâi au diferite probleme și nu pot merge“, își face calcule dirijoarea. Cânt premiat Prima ieșire în străinătate a însemnat obținerea primului premiu internațional. A fost o performanță la care puțini
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
1990 am ieșit prima oară peste hotare, când am participat la un concurs internațional în Ungaria. A fost foarte greu, ni s-a impus să cântăm muzică contemporană, muzica modernă a secolului al XX-lea. Am concurat cu mai multe coruri feminine venite din Italia, Ungaria, Finlanda, Danemarca. Era Concursul Coral Internațional „Bartók Béla“, ediția a XIV-a, din Debrecen. Am luat premiul trei și pentru noi a fost o mare realizare. De atunci au știut și alții de noi, am
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
luat premiul trei și pentru noi a fost o mare realizare. De atunci au știut și alții de noi, am intrat în memoria altor concursuri. Primim anual invitații la festivaluri și concursuri corale“. Dar cea mai mare recompensă pe care corul o primește de fiecare dată când cântă nu este vreun premiu, fie acesta cât de însemnat. Aplauzele, aprecierea publicului, acestea sunt cele mai mari premii pentru Carmina Dacica: „Piesele noastre au un parfum popular, au priză la public. Îmi plac
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
la public. Îmi plac și cele universale, dar acelea au alt parfum. Acestea românești ridică sala în picioare. Am fost în 1993 în Olanda, unde am cântat într-o sală de sport. Erau aproape patru mii de persoane și șase coruri invitate, dintre care unul al Bisericii Reformate din Ungaria. Au cântat toți foarte bine. Totuși, când am venit noi, fetele din România și am început să cântăm piesele noastre românești, s-a ridicat sala în picioare. Nu ne-a venit
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
am venit noi, fetele din România și am început să cântăm piesele noastre românești, s-a ridicat sala în picioare. Nu ne-a venit să credem. Am trăit atunci un sentiment deosebit“. C(armina) D(acica) În întreaga sa carieră, corul a făcut mai multe înregistrări, multe dintre acestea la radio și televiziune. Dar, până în prezent, deși numele formației ar putea fi văzut mai actual ca niciodată, uzând aceeași abreviere ca și la Compact Disc, Carmina Dacica nu are nici un CD
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
cântat la concertul din Austria. În magazine nu avem CD-uri. Din ce fonduri? “, se întreabă, fără a putea oferi un răspuns, Flóra Tóth, deși știe foarte bine că o înregistrare pe CD ar reprezenta o carte de vizită a corului timișorean. „Noi avem pliante în care arătăm ce-am făcut, dar ceea ce se aude e important“! Cor la cabană În ultimii șase ani, de când există pe scena muzicală internațională, Festivalul Alta Pusteria din Italia a reunit pe aceleași scene nu
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
a putea oferi un răspuns, Flóra Tóth, deși știe foarte bine că o înregistrare pe CD ar reprezenta o carte de vizită a corului timișorean. „Noi avem pliante în care arătăm ce-am făcut, dar ceea ce se aude e important“! Cor la cabană În ultimii șase ani, de când există pe scena muzicală internațională, Festivalul Alta Pusteria din Italia a reunit pe aceleași scene nu mai puțin de 281 de coruri feminine din lume, reprezentând aproape 11 000 de cântărețe. Patruzeci dintre
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
care arătăm ce-am făcut, dar ceea ce se aude e important“! Cor la cabană În ultimii șase ani, de când există pe scena muzicală internațională, Festivalul Alta Pusteria din Italia a reunit pe aceleași scene nu mai puțin de 281 de coruri feminine din lume, reprezentând aproape 11 000 de cântărețe. Patruzeci dintre acestea sunt românce, din Timișoara, alcătuind componența Coralei feminine Carmina Dacica, singurul grup din Banat participant la acest regal al corurilor lumii. „Alta Pusteria Festival nu este o competiție
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
aceleași scene nu mai puțin de 281 de coruri feminine din lume, reprezentând aproape 11 000 de cântărețe. Patruzeci dintre acestea sunt românce, din Timișoara, alcătuind componența Coralei feminine Carmina Dacica, singurul grup din Banat participant la acest regal al corurilor lumii. „Alta Pusteria Festival nu este o competiție. Concertele sunt programate pe durata întregii zile și vor avea loc în biserici, în săli, dar și mici căbănuțe alpine sau în aer liber. Repertoriul e la alegere“ - este prezentarea evenimentului pe
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
avut un rol hotărâtor în afirmarea grupului coral Carmina Dacica. Ne-o spune chiar domnia sa: „De curând, le-am aniversat patru decenii de activitate. Povestea fetelor de la Carmina Dacica la Casa de Cultură începe după anii 1990, prin 1994, când corul își pierduse tutela. Era corul nimănui. Nici Inspectoratul Școlar Județean nu mai agrea ideea de a-l întreține, nici Casa Corpului Didactic. Personal, având o legătură de prietenie cu dirijoarea corului, doamna Flóra Tóth, care făcea parte din corul Sabin
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
afirmarea grupului coral Carmina Dacica. Ne-o spune chiar domnia sa: „De curând, le-am aniversat patru decenii de activitate. Povestea fetelor de la Carmina Dacica la Casa de Cultură începe după anii 1990, prin 1994, când corul își pierduse tutela. Era corul nimănui. Nici Inspectoratul Școlar Județean nu mai agrea ideea de a-l întreține, nici Casa Corpului Didactic. Personal, având o legătură de prietenie cu dirijoarea corului, doamna Flóra Tóth, care făcea parte din corul Sabin Drăgoi, am propus corului Carmina
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
de Cultură începe după anii 1990, prin 1994, când corul își pierduse tutela. Era corul nimănui. Nici Inspectoratul Școlar Județean nu mai agrea ideea de a-l întreține, nici Casa Corpului Didactic. Personal, având o legătură de prietenie cu dirijoarea corului, doamna Flóra Tóth, care făcea parte din corul Sabin Drăgoi, am propus corului Carmina Dacica să vină sub egida Casei de Cultură. Realizam că formația avea valoare, o valoare mare de patrimoniu spiritual. Era păcat să se piardă. Dovadă că
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
când corul își pierduse tutela. Era corul nimănui. Nici Inspectoratul Școlar Județean nu mai agrea ideea de a-l întreține, nici Casa Corpului Didactic. Personal, având o legătură de prietenie cu dirijoarea corului, doamna Flóra Tóth, care făcea parte din corul Sabin Drăgoi, am propus corului Carmina Dacica să vină sub egida Casei de Cultură. Realizam că formația avea valoare, o valoare mare de patrimoniu spiritual. Era păcat să se piardă. Dovadă că fetele au fost valoroase, s-a văzut după
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
Era corul nimănui. Nici Inspectoratul Școlar Județean nu mai agrea ideea de a-l întreține, nici Casa Corpului Didactic. Personal, având o legătură de prietenie cu dirijoarea corului, doamna Flóra Tóth, care făcea parte din corul Sabin Drăgoi, am propus corului Carmina Dacica să vină sub egida Casei de Cultură. Realizam că formația avea valoare, o valoare mare de patrimoniu spiritual. Era păcat să se piardă. Dovadă că fetele au fost valoroase, s-a văzut după aceea, când Carmina Dacica a
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
vină sub egida Casei de Cultură. Realizam că formația avea valoare, o valoare mare de patrimoniu spiritual. Era păcat să se piardă. Dovadă că fetele au fost valoroase, s-a văzut după aceea, când Carmina Dacica a obținut multe succese. Corul a fost și este mesagerul cântecului românesc peste hotare. În țară, la fel, e un nume fără de care nu se poate vorbi despre muzica corală“. Daca din America Peggy Willens a luat drumul Timișoarei, lăsând America în urmă, pentru a
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
se destăinuie: „Sunt din Washington DC, dar locuiesc în Timișoara de doi ani. Am cântat și înainte de a veni aici, în Washington și în Mineapolis, Minnesota. În Washington am cântat în Cathedral Choir of Society, la National Cathedral. Era un cor foarte mare, 120 de oameni. Este foarte dificil să cânt muzică românească, dar îmi place, pentru că este interesant și este din această zonă. Repertoriul sacru îmi este familiar, în limba latină, așa că sună și aici ca-n America. Pe lângă faptul
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
oameni. Este foarte dificil să cânt muzică românească, dar îmi place, pentru că este interesant și este din această zonă. Repertoriul sacru îmi este familiar, în limba latină, așa că sună și aici ca-n America. Pe lângă faptul că fac parte din cor, lucrez și la Primărie, ca voluntar Peace Corps, în domeniul dezvoltării economiei locale. Pe lângă cântăreața americană, în corul Carmina Dacica de astăzi activează: Monica Andriș, Delia Bârlan, Doina Boșca, Petronela Bota, Doina Sandulovici Botlung, Verona Botiș, Ildiko Bugarsky, Eleonora Cioban
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
zonă. Repertoriul sacru îmi este familiar, în limba latină, așa că sună și aici ca-n America. Pe lângă faptul că fac parte din cor, lucrez și la Primărie, ca voluntar Peace Corps, în domeniul dezvoltării economiei locale. Pe lângă cântăreața americană, în corul Carmina Dacica de astăzi activează: Monica Andriș, Delia Bârlan, Doina Boșca, Petronela Bota, Doina Sandulovici Botlung, Verona Botiș, Ildiko Bugarsky, Eleonora Cioban, Valentina Cotinschi, Zoe Crăciun, Dorina Cucu, Claudia Doroftei, Doina Fărcaș, Oana Fărcaș, Maria Gaspar, Jivca Gherga, Doina Giulvezan
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
va fi trimisă ca voluntar în Kazahstan, Bulgaria sau România. Pentru că știe limba franceză foarte bine, ea ar fi vrut să fie trimisă în România. Gândul i s-a împlinit și acum Peggy cântă „Ana Lugojana“ și cântece dacice în corul Carmina Dacica. În mai puțin de șase săptămâni, Peggy a trebuit să-și vândă casa și mașina, să-și ia rămas bun de la familie și prieteni și să-și strângă toate lucrurile. „Au fost cele mai groaznice șase săptămâni din
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
închiderea stagiunii, 18. 06, ora 19. Filarmonica „Banatul“: Gala absolvenților Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest Timișoara, promoția 2004, 18. 06, ora 19; Concert vocal-simfonic de închidere a stagiunii 2003-2004, Requiem, de G. Verdi, dirijor Anne Randine Řverby (Norvegia), Corul Operei din Bergen, Norvegia, Corul „Ion Românu“ al Filarmonicii, dirijat de Diodor Nicoară; 25. 06, ora 19, la Domul catolic din Piața Unirii. Expovest: „Noaptea Sânzienelor“, Concert Grigore Leșe, 25. 06, ora 20. Arad Filarmonica de Stat Arad: Concert simfonic
Agenda2004-25-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282566_a_283895]
-
19. Filarmonica „Banatul“: Gala absolvenților Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest Timișoara, promoția 2004, 18. 06, ora 19; Concert vocal-simfonic de închidere a stagiunii 2003-2004, Requiem, de G. Verdi, dirijor Anne Randine Řverby (Norvegia), Corul Operei din Bergen, Norvegia, Corul „Ion Românu“ al Filarmonicii, dirijat de Diodor Nicoară; 25. 06, ora 19, la Domul catolic din Piața Unirii. Expovest: „Noaptea Sânzienelor“, Concert Grigore Leșe, 25. 06, ora 20. Arad Filarmonica de Stat Arad: Concert simfonic, Uvertura „Leonora“ III, Concertul nr.
Agenda2004-25-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282566_a_283895]
-
Cel puțin în comunitatea SF românească, cărțile lui Mihai Alexandru sunt foarte apreciate. Timișoreanul nu a scris doar beletristică, ci - în colaborare cu soția sa, Mariana Alexandru -, a publicat la Editura Marineasa lucrarea „Iuliu Birou“, învățător, înființător și dirigent de cor - semnătura preferată a dascălului bănățean. Lucrarea este mai degrabă o carte despre muzică, despre viața Banatului la începutul secolului trecut. Autorii și-au propus să arate „cum s-a putut forma personalitatea colectivă bănățeană, influențată de diversitatea epocilor pe care
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
e-mail: sbccardgrup@sbc. ro. ( E. C.) Concert creștin Joi, 17 iunie, de la ora 19, la biserica baptistă Betel din Timișoara (str. Ady Endre nr. 20), va concerta The Singing Churchwomen Choir of Oklahoma. Intrarea este liberă la acest concert susținut de corul american aflat în turneu în 14 orașe din România. ( L. S.) Avertismente De curând, pe site-ul www. autorizatiiauto. ro a fost creată o nouă secțiune - „Avertismente date operatorilor“, în care vor fi publicate toate avertismentele date operatorilor de transport
Agenda2004-24-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282539_a_283868]
-
cărților „Bănatului“ de Aurel Contrea și „Povestiri stranii de pe cealaltă câmpie“ de Florin Contrea. Participă Mircea Șerbănescu, Panait Istrati Bellu, Marius Munteanu, Ioan Viorel Boldureanu, Aurel Turcuș, Marcel Turcu, Ion Olărescu, Alexandru Șelaru, George Lungoci și Rodica Opreanu. ( S. P.) Cor din Serbia La invitația corului Bisericii Ortodoxe Sârbe din Timișoara, în 12 și 13 iunie se va afla în orașul de pe Bega corul mixt din Negotin (Serbia). Acesta va susține sâmbătă, de la ora 19, la Catedrala ortodoxă sârbă din Piața
Agenda2004-24-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282539_a_283868]
-
și „Povestiri stranii de pe cealaltă câmpie“ de Florin Contrea. Participă Mircea Șerbănescu, Panait Istrati Bellu, Marius Munteanu, Ioan Viorel Boldureanu, Aurel Turcuș, Marcel Turcu, Ion Olărescu, Alexandru Șelaru, George Lungoci și Rodica Opreanu. ( S. P.) Cor din Serbia La invitația corului Bisericii Ortodoxe Sârbe din Timișoara, în 12 și 13 iunie se va afla în orașul de pe Bega corul mixt din Negotin (Serbia). Acesta va susține sâmbătă, de la ora 19, la Catedrala ortodoxă sârbă din Piața Unirii, un concert de muzică
Agenda2004-24-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282539_a_283868]