837 matches
-
Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul Internațional de Folclor "Carpați", Festivalul de datini de Crăciun și Anul Nou "Florile dalbe" etc) și face cinste județului Argeș și orașului Pitești. În fiecare an, conform regaulamentului, Festivalul are loc la Pitești (muzica corală universală la Teatrul "Al. Davila" din Pitești) și la Mănăstirea Curtea de Argeș(secțiunea de muzică sacră). Prima ediție a Festivalului de Muzică Corală „D.G. Kiriac" a avut loc în sala Teatrului „Al. Davila” din Pitești, în zilele de 30 și 31
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
face cinste județului Argeș și orașului Pitești. În fiecare an, conform regaulamentului, Festivalul are loc la Pitești (muzica corală universală la Teatrul "Al. Davila" din Pitești) și la Mănăstirea Curtea de Argeș(secțiunea de muzică sacră). Prima ediție a Festivalului de Muzică Corală „D.G. Kiriac" a avut loc în sala Teatrului „Al. Davila” din Pitești, în zilele de 30 și 31 mai 1970, bucurându-se de popularitate din partea publicului. Inițiativa acestui festival a aparținut Casei Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
Consiliului (CE) nr. 1073/199911 de către Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF). ANEXA II Organizațiile menționate în anexa I, secțiunea 3, aspectul 2, punctul 2 - Orchestra tinerilor din Uniunea Europeană - Orchestra barocă din Uniunea Europeană (EUBO) - Filarmonica națiunilor - Academia europeană de muzică corală - Federația Europeană a Corurilor din Uniune - Corurile Uniunii Europene - Europa Cantat (Federația europeană a corurilor tinere) - Centrul european al operei (Manchester) - Orchestra de jaz a tinerilor din Uniunea Europeană ("Swinging Europe") - Fundația internațională Yehudi Menuhin - Orchestra de cameră europeană - Asociația europeană
32004D0792-ro () [Corola-website/Law/292542_a_293871]
-
uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară. Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii - Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră. După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
și înălțării spirituale a omului. De o smerenie rară, Bach își începea fiecare lucrare cu rugăciunea “Iisuse, ajută-mă” și o sfârșea cu inscripția “numai pentru slava lui Dumnezeu”. Printre lucrările muzicale ale lui Johann Sebastian Bach se găsesc numeroase corale protestante prelucrate, care au la bază melodii de origine populară. Astfel, cântecul „Insbruck, trebuie să te părăsesc” îl regăsim sub forma coralului „O, lume, trebuie să te părăsesc”, iar cântecul de dragoste „O dată m-aș plimba” este adaptat pentru textul
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
funebră” (1732), scrisă la moartea reginei Christina Eberhardine, soția regelui de Saxa, Frederic August. În afara coralului, care este pivotul secțiunilor, a fragmentelor recitativice, narative și a micilor scene cu participarea soliștilor-personaje, în Pasiuni există o serie de arii și ansambluri corale executate ca adevărate comentarii. Sunt fragmentele cele mai puternice ca expresie, fiindcă desfășurarea vocală, într-un perpetuu arioso închegat pe o temă-idee, se face cu însoțirea unui instrument solist, care repetă necontenit respectiva temă-idee pe diferite trepte. Ansamblurile ample nu
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
instrument solist, care repetă necontenit respectiva temă-idee pe diferite trepte. Ansamblurile ample nu reprezintă totdeauna personaje colective, ci adesea doar gândurile și comentariile autorului însuși. Adeseori, Bach dă liniei vocale o linie complementară, executată de un instrument solist, încadrând melodia corală în țesătura instrumentală și, totodată, lărgind orizontul expresiv. Ariile sunt comentarii lirice cu mijloacele de exprimare ale epocii. Zguduitoarea arie „Îndură-te Doamne”, prin patosul interiorizat și profund, redă căința amară a lui Petru, după ce s-a lepădat, ca un
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală. Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
și televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și bibliotecile, editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și altele. Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă corală, ansamblu de muzică populară); Sala cu Orgă (orchestră de cameră și cor de cameră); Palatul Național (Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert”: formații artistice de muzică și dansuri populare, de muzică ușoară). Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
din anii 1980. La acea dată, cântecele ironizau adesea caracteristici ale vieții sovietice și încercau să păstreze identitatea letonă. Ele au contribuit la coagularea protestelor împotriva URSS și au făcut ca popularitatea poeziei să crească. După independență, teatrul, scenografia, muzica corală și cea clasică au devenit cele mai importante ramuri ale culturii letone. În iulie 2014, Riga a găzduit a opta ediție a Jocurilor Corale Mondiale, găzduind peste 27.000 de coriști din peste 450 de coruri reprezentând peste 70 de
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
protestelor împotriva URSS și au făcut ca popularitatea poeziei să crească. După independență, teatrul, scenografia, muzica corală și cea clasică au devenit cele mai importante ramuri ale culturii letone. În iulie 2014, Riga a găzduit a opta ediție a Jocurilor Corale Mondiale, găzduind peste 27.000 de coriști din peste 450 de coruri reprezentând peste 70 de țări. Festivalul este cel mai mare de felul său din lume și se ține la fiecare doi ani, de fiecare dată într-un alt
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Iași" de Vasile Alecsandri, "O noapte furtunoasă" și "O scrisoare pierdută" de Ion Luca Caragiale. Timp de o jumătate de secol (1869-1918), gimnaziul din Brad a fost, pentru Zarand și Munții Apuseni, universitate, bibliotecă românească, teatru național, operă și societate corală, ateneu popular, sală de expoziții. Prin el s-a realizat tot ce s-a inițiat în această regiune din punct de vedere cultural-artistic. Până în 1918 gimnaziul a avut 870 de absolvenți. După Unirea Transilvaniei cu România din 1 decembrie 1918
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
implicat în amenajarea sălii de sport. Ca director adjunct în timpul directorilor Ioan Radu și Candin Ciocan s-a ocupat în special de problemele administrative ale liceului și ale internatului, îndeplinind și îndatoriri de economist. A activat în societățile culturale "Asociația corală", "Casina Română", ASTRA. Era și instructorul formației de dansuri, fiind totodată și vătaful ei. Era căsătorit cu Rodica, fiica lui Ioan Radu. La 4 noiembrie 1945, lui și lui Emil Fugătă le-au fost expropriate fără despăgubire proprietățile lor din
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
vechile stiluri de la Teotihuacan și de la mayași. Arta islamică fusese modernizată de diversele școli filosofice din Spania, Maroc, Egipt și Samarkand. În Europa, cea mai mare parte din creația artistică și muzicală era destinată Bisericii, ca vitraliile, tapiseriile și muzica corală. În secolele XIV-XV, unii artiști, lucrând în particular, au început să picteze în stil realist. În Europa aveau loc așa zisele reprezentații de mistere, bazate pe Biblie sau pe mituri tradiționale, precum și recitări ale unor poeme despre eroi, ca împăratul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
decenii. În corul acestei biserici cu o acustică perfectă au cântat mari voci ale muzicii românești, precum Nicolae Herlea, Nicolae Secăreanu și David Ohanesian, dirijorul Adrian Fanea, basul Hariton Dimulescu, Constantin Dumbravă, dirijoarea Otilia Monea și altista Stela Hauler. Traditia corală este continuata în prezent de Pr Mircea Gorețchi și tenorul Nicolae Stoenescu.
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
dintre ei scriindu-le muzica și versurile. Din 2006, este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În prezent, s-a retras în satul Budești-Fânațe, județul Bistrița-Năsăud, unde continuă să creeze lucrări muzicale(simfonice și de fanfară) atât instrumentale,corale cât și mixte. Dintre cele mai importante lucrări,amintim:
Alexandru Biriș Dorhoi () [Corola-website/Science/317561_a_318890]
-
Italia, URSS, Polonia, Franța, Germania, Bulgaria, Finlanda, Spania etc. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În decursul carierei a primit mai multe distincții: Muzică de teatru Muzică vocal-simfonică Muzică simfonică Muzică de film Muzică de cameră Muzică corală Muzică vocală
Cornel Trăilescu () [Corola-website/Science/318215_a_319544]
-
filmului, menționând faptul că: „uneori ești parbrizul, alteori ești insecta”. Pe lângă piesa din film, Green Day și-a înregistrat propria variantă a temei „Simpsons”, pe care au lansat-o ca single. Zimmer a transformat cântecul Porcului Păianjen într-o piesă corală, ca pe o glumă pe care nu ar fi intenționat să o includă în film. Zimmer a fost nevoit să scrie versurile în 32 de limbi pentru lansarea internațională a filmului. Cel mai greu i s-a părut să-l
Familia Simpson: Filmul () [Corola-website/Science/318992_a_320321]
-
specializarea în domeniul restaurării și reparării orgilor. La Universitatea din Strasbourg studiază și pianul sub îndrumarea profesorului Gustav Jacobsthal, de asemenea un admirator al lui Bach. În 1905, Widor, Schweitzer și alți patru muzicieni fondează "Paris Bach Society", o formație corală dedicată interpretării muzicii lui Bach. Instrumentul lui Schweitzer era orga, rol pe care și-l asumă până în 1913. Albert Schweitzer mai participă ca organist și la alte concerte și formații, cum ar fi Orféo Català În 1898, scrie la Paris
Albert Schweitzer () [Corola-website/Science/315868_a_317197]
-
redifuzarea serialului la 5 ianuarie 2010 și, din nou, la 24 mai 2010. Vânzarea de casete în Regatul Unit a scăzut odată cu distribuirea filmului de lung metraj Bean și vânzarea anuală a lor din 2004. "Mr. Bean" are o lucrare corală scrisă de Howard Goodall și interpretată de corul Catedralei Southwark (mai târziu Christ Church Cathedral, Oxford). Textul este în latină: Melodia a fost lansată pe albumul lui Goodall, „Lucrări corale”. Goodall a scris și coloana sonoră a multor episoade din
Mr. Bean () [Corola-website/Science/315848_a_317177]
-
anuală a lor din 2004. "Mr. Bean" are o lucrare corală scrisă de Howard Goodall și interpretată de corul Catedralei Southwark (mai târziu Christ Church Cathedral, Oxford). Textul este în latină: Melodia a fost lansată pe albumul lui Goodall, „Lucrări corale”. Goodall a scris și coloana sonoră a multor episoade din Mr. Bean. Primul episod nu începe cu melodia „Ecce homo qui est faba”, ci cu o piesă instrumentală, compusă tot de Goodall. Aceasta a fost folosită când Bean incomoda mașina
Mr. Bean () [Corola-website/Science/315848_a_317177]
-
românești, vol. 1; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 2, 1970, editor Gheorghe Firca; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 3; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 4. Muzicologie (Monografii): D. G. Kiriac la 50 de ani de la înființarea Societății corale „Carmen”, în: Muzica (în colaborare cu Ion D. Chirescu și Vasile Popovici); Glinka, în: Probleme de muzică; Gavriil Musicescu (schiță monografică); D. G. Kiriac. Folclor (Studii): Sufletul românesc în muzica populară românească. Către diriguitorii revistei „Isvorașul”, în: Isvorașul; Pentru muzica
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
de muzică "Gheorghe Dima" din Cluj. Din anul 2000 se mută la București, fiind profesor la Universitatea Națională de Muzică București. Este autorul unor lucrări teoretice de contrapunct bachian și modern, a scris muzică de cameră, piese pentru pian, piese corale destinate copiilor, lucrări simfonice, precum și opera de cameră Cântăreața cheala, după Eugen Ionescu. A publicat numeroase articole, studii și recenzii în diverse ziare și reviste de specialitate. În anul 1991 înființează și conduce Fundația "Sigismund Toduță", care promovează creația marelui
Dan Voiculescu (compozitor) () [Corola-website/Science/320515_a_321844]
-
Timișoara. O viață dedicată muzicii între anii 1959-1982, ca și prim-dirijor la Filarmonica "Banatul" din Timișoara, alături de colegii lui de la vremea respectivă: Mircea Popa (1947-1964), Alexandru Șumski (1965-1968), Remus Georgescu (1968-), Peter Oschanitzky (1983-1993). A beneficiat cu ocazia concertelor corale de profesionalismul dirijorilor permanenți de cor Mircea Hoinic (1951-1972), Ion Românu (1957-1969) și Diodor Nicoară (1969-2006). Instituțiile artistice din Arad și Timișoara fiind în plină ascensiune, are ocazia să acompanieze soliști deja confirmați și e un susținător fervent al celor
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
la banchete, ajungeau sub protecția adulților cu care întrețineau relații homosexuale. În ecclesia sau la sfat, îi ascultau pe oratori. Serbările și ceremoniile religioase erau și ele un prilej de sociabilitate culturală, oferind întreceri, mapadeforii-procesiuni nocturne cu torțe, cortegii, întreceri corale. Poveștile legate de zeii sau eroii celebrați în comun, recitări ale marilor opere epice, în decorul viu colorat și extrem de bogat al operelor de artă care împodobeau în exterior și înconjurau sanctuarele, întregeau cultură comună de care atenienii erau mândri
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]