1,073 matches
-
LUMINIȚA SĂNDULACHE COSITUL De la poala pădurii și până la cimitirul din sat, câmpul se întinde neted, cu iarba deasa unduind mătăsoasa în bătaia vîntului. Soarele arde puternic, trimițându-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin fâneața ce
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru opinci, încinși cu un chimir lat de piele. Brațele lui erau groase ca niște trunchiuri. Era cam stângaci la treburi, dar la cosit era fruntaș. Lama și mânerul cotit al coasei păreau jucării în mâinile lui. Coșea întotdeauna cu mișcări ample, într-un ritm egal care-i dădeau forță princiara a meșteșugului bine făcut. Nicolae, vecinul lui, purta pantaloni negri, roși în genunchi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-se”. Curând își făcură solemn cruce, mulțumind lui Dumnezeu pentru bucățele oferite și se grupară în două echipe, una de-o parte a fâneții, cealaltă de partea opusă, pentru a putea clădi căpițele înaintând din ambele direcții. Lui moș Gheorghe, cositul i se pare cel mai frumos lucru din lume. Îi place să simtă mirosul fanului cosit, să audă coasă fâsâind prin fâneața înaltă, să adune brazdele ușurele cu grebla mare de lemn, dar mai ales îi place să înalte căpițele
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
palmele lui nu mai sunt destul de puternice ca să aducă fan prea mult. Până la următoarea capita, potrivește fânul în furca, cântărindu-l cu grijă, curățându-l ușor de scaieți. Îi place muncă la câmp, îi plac durerile de sale din urmă cositului, ele fac parte din ritualul acestuia și îi place mai ales somnul din acea noapte, care vine imediat, afundându-l în vise. E pământul lui, moștenit din moși-strămoși și i se pare firesc să-l muncească cu dragoste. Când ajunge
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-i fi afectată verticalitatea. Peste ani, când avea să fie gospodar la el acasă, om cu familie și copii, prin 1941 - 1944, cănd Antonescu cerea disciplină, Întorsul miriștilor În fiecare toamnă, iar plecatul la câmp, la culesul fasolei, a florii-soarelui, cositul nutrețurilor și transportul acestora erau legate de prezență plugului, cotigei și tânjalei În căruță, atât la ieșirea cât și la intrarea În sat, unde vegheau ,,străjile comunei”, formate din autoritățile primăriei, ai jandarmeriei locale, suplinite cu premilitarii Înarmați, tată, desi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
acra, si o fiertura de arpacaș ori un fel de ghiveci călugăresc constând din cartofi, varză și gulii, fără un strop de ulei ori de grăsime; vară ni se dădea, aproape În fiecare zi, spanac. (Spanacul era adus În camioane, cosit cine stie de unde și introdus direct În cazane, fără a mai fi spălat. Când eram „hrăniți” cu spanac, era mare Înghesuiala a delegaților trimiși de brigadieri să ia mâncarea În niște ciubere speciale; toți voiau să ia mâncarea din partea de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poate să devină și dușman al acestuia și încă un dușman aprig, atunci când nu poate fi stăpânit, când scapă de sub control. Așa s-a întâmplat la vecinul meu, Olinici Dumitru (poreclit Cioplan). În timp ce ei, părinții erau plecați în câmp la cositul fânului pentru vite, cei trei băieți mici, s-au jucat cu chibriturile și neștiind cum să procedeze, flăcările la început binefăcătoare și cuminți, au devenit uriașe și distrugătoare. Focul dezlănțuit a devenit incendiu care a ars casa până la temelie. La
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ortodoxă în calendare, erau respectate și ținute fără dificultate. Ba am putea spune dimpotrivă; și ați înțeles de ce. În ciuda faptului că erau foarte muncitori: fetele torceau, țeseau, împleteau, mergeau cu ziua la prășit; frații tatălui meu lucrau la pădure, la cosit, al îmblătit, adică la "treieratul" grâului. Se folosea o anumită sculă sau unealtă rurală numită "îmblăciu", cu ajutorul căreia, prin lovituri repetate, aplicate în zona spicelor, se obțineau boabele. Totuși, o ducea greu. Erau muncitori, însă nu aveau suficient pământ. Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mașină denumită Cotton Gin. A fost atunci o perioadă de mici descoperiri și invenții care au dat un imens impuls vieții. La 1831, Cyrus Mc. Cormick a venit cu secerătoarea, la 1846, prima mașină de cusut, s-a extins apoi cositul cu coasa, apoi o mică mașină pentru fabricat lumânări, iar Benjamin Franklin În 1742 a venit cu prima sobă de gătit Încălzit. Țăranii noștri, ca și cei din Balcani, găteau pe la 1935-1940 Încă pe pirostrii, ghemuiți jos, depunând o muncă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu un glăsușor argintiu așa de dulce, așa de frumos! Sătenii: moș-Vasile Bujor și alții. Moare în casa veche, cu ferestrele deschise. Pe masă un buchet de sulcină. Căci moare în toiul verii pe când vine pe aripa vântului mireazma fânului cosit... Mulți te înfruntă când ari: de ce tulburi fața pământului; și când sameni: de ce risipești sămânța. Să știi că aceia vor fi cei dintăi cari vor cere să culeagă pentru dânșii. (Iorga) Cu privire la teoria mediului a lui Lovinescu. Să nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-un document “fie că vor fi meșteri cojocari sau orice fel de meșteri.” Locuitorii țării erau datori cu munci față de domnie, la posadă, la podvoadă, la moară, la cetate, la căratul vinului, la tăiatul lemnelor și căratul acetora, la cositul fânului și la jold, la poteci, la vii, la talpe și la poduri (pază și îngrijirea acestora). Pentru supravegherea acestor munci și pentru perceperea dărilor erau mici dregători care răspundeau de ele: posadari, ilișari, pererubți, pripășari, joldunari, osluhari. Pentru diferite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
faptelor e dată complet peste cap și Kathleen o ia razna, angajându-se dansatoare de noapte pe un submarin, avem un hodoronc-tronc. În programele de televiziune, care momesc marele public cu previzibile porții de imprevizibil, Kathleen nu se apucă de cosit făneața, nu-și face o omletă cu ceapă, nu scrie un tratat despre obiceiurile de nuntă din Somalia și nici nu atentează la viața președintelui SUA. Deși toate aceste direcții ale subiectului sunt absurde, autorii relatărilor de filme pline de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a fi recunoscuți de stat dădeam examene „în particular” la liceul „V. Alecsandri” din Bacău; cazarea și masa era asigurată la parohia noastră „Sf. Nicolae”, din centrul orașului. În scurtele vacanțe de vară îi plăcea să meargă cu tata la cositul ierbii din fâneața ce o aveam în lunca râului Moldova, și la a doua coasă de trifoi, care de altfel erau singurele lucrări de sezon. După ce termină clasa a VII-a de liceu, în anul 1941 ajunge la Săbăoani pentru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-mpiedice ca el să-și bea și mințile, și căsnicia. Cuvintele însoțeau munca doar atunci când mai mulți lucrau ceva împreună, depinzând unul de altul în mișcările lor. Dar nici atunci întotdeauna. Muncile cele mai grele - căratul sacilor, săpatul șanțurilor, prășitul, cositul - erau o școală a tăcerii. Trupul ți-era prea solicitat ca să te mai cheltuiești în vorbe. Se putea întâmpla ca douăzeci-treizeci de oameni să tacă ore în șir. Uneori, privindu-i, mă gândeam că asist la o scenă în care
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ocină și de ohabă și de nimeni neatins, după spusa Domniei mele, lui și copiilor lui și nepoților și trănepoților lui, începând dela vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de vama găleritului, de vama vinăriciului, de dijmă, de cositul fânului, de talpe, de copaci, de podvoade, de curătură, adică de celelalte slujbe mari și mici, câte se află în țara singur stăpânitoare a Domniei mele. Și să nu cuteze să-i turbure nici-un sudeț, nici globnic, nici birari, nici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
știm, ci știm că nouă nu ni s-au dat un ban din aceia. 9. Slujba la domnul nostru nu puțin ne sărăcește, ce-i drept iarna ne lasă două zile pe săptămână, dar vara până ce lucrurile sale le isprăvește, cositul, seceratul, ne mână în fiecare zi și nu ne dă decât un țipău(pâine), când avem însă sărbătoare, atunci ne scoate din casă toți oamenii capabili de lucru, și când careva e în slujba împăratului, îi mână sluga de acasă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru cercetări sau pentru alte lucruri, le dăm întreținere cât putem.... 7. În afară de dare și încasările executorilor apasă greu asupra noastră și faptul că domnul, toate grădinile noastre le paște cu caii săi, apoi pășunatele într-atât le oprește pentru cosit și ierbărit că noi n-avem loc unde să ne paștem vitele.... Pentru aceste mari mizerii sărăcim și ne ruinăm zilnic și poate trebuie să ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Țara Românească. Poate și prin aceasta se explică numărul foarte redus de animale rezultat la conscripția din 1722 și în general în cele următoare efectuate în cursul întregului secol al XVIII-lea. Consecința lipsei de nutreț face să apară sporadic cositul al doilea -otava- dar și aceasta numai pe livezile cele mai productive ale satelor situate în apropierea Oltului. Să pătrundem însă în fibra conscripției ordonate de guvernul austro-ungar, efectuată în anii 1721-1722 în întreg districtul Făgărașului și să vedem ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cele două hotare din sus, are și pământul cel mai bun, dar în privință de izvoare cu apă e mai sărac decât cele două din Sud. Atât că-l scaldă râul Bâlea pe granița cu Oprea. Când ne apucam de cosit în Copriniș, locul de fânețe de către Arpașul de Sus, trebuia să-ți duci cu tine apă în ulcior din fântâna de acasă și dacă o gătai trebuia să te duci după apă fie în sat, fie la râul Bâlea sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și plin cu flori, am uitat de oboseală. "Joacă-te prin fîn, Ionică. Adună lui mama un buchet mare de flori", mi-a zis mama, dar tata a intervenit: "Nu, că-mi încurcă fînul și-o să-mi fie greu la cosit". "Nu fi prost!", i-a șoptit mama și l-a cuprins de mijloc, pornind împreună spre marginea poienii. M-am jucat mult prin fîn, l-am încurcat aproape tot și-am rupt un braț de flori. Cînd m-am dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ogorul din luncă, cel semănat cu ovăz de frate-su Costache și aruncă o privire spre vale. Ceea ce văzu îi îngheță sângele în vine: în vale apăruse Costache care venise cu căruța, însoțit de un fecior, și se apucase de cosit ovăzul verde. șuieră plină de ură către cei doi feciori ai ei: − Ia uitați-vă la vale...Acum trebuie să faceți ceva, ca să ne luăm pământul ce ni se cuvine nouă. Duceți-vă acolo, amestecațil cu pământul, băgați-l în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tu Ileană, bietul Costache a căzut la pat după ce sa necăjit de moartea lui Gheorghiță. M-am gândit și eu cum am putea să-i ajutăm...Poate că băieții noștri, Mihai și Costică, ar putea să facă o clacă la cosit iarba de pe șes iar fetele lor s-or descurca cu întorsul brazdelor și adunat fânul în căchiți. Dacă și tu te-ai gândit la asta, e bine că acum, în iulie, e tocmai timpul bun de coasă; − Păi atunci să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
închidă ochii ascultând ultima șoaptă și ultimul gând al celor ce se duc. Amin... Prea cuvioșii monahi să-și sacrifice tihna chilioarelor, că jertfa lor bine va fi primită în Ceruri. Doamne, spune Ștefan cu nostalgie, să dormi în fânul cosit!... Cu țârâit de greier la ureche!... Și ce miroznă de busuioc și sulfină!... Îi surprinde pe boieri mustăcind, dându-și coate pe-nfundate. Îi amenință cu degetul și, cu un zâmbet șăgalnic, îi ceartă: Afurisiților! Numai la blăstămății vă stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dintre primii gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dintre primii gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]