957 matches
-
mare colecție de obiecte de cositor din România; există, am impresia, una mai mare la Sibiu; însă toate celelalte colecții conțin în special obiecte religioase, mai puțin de artă decorativă. Or, la Muzeul Național de Artă al României, obiectele din cositor sunt preponderent decorative și, mai mult decât atât, multe din ele sunt obiecte ceremoniale. Cea mai mare parte au fost cumpărate de către regele Carol I și regina Elisabeta pentru a decora interioarele reședințelor regale din București și Sinaia. Astfel, colecția
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
unor colecții de artă, diverse, de către familiile princiare și regale ale Europei a fost un fenomen caracteristic secolului XIX, iar prima pereche regală a României face din această activitate un mijloc și un model de reprezentare. Colecția de obiecte din cositor a Muzeului Național de Artă al României a implicat o cercetare multidisciplinară, asta însemnând că am căutat de-a lungul anilor ce sunt obiectele respective, care a fost funcția lor originară, care sunt atelierele din care provin, cum sunt marcate
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
a lungul anilor ce sunt obiectele respective, care a fost funcția lor originară, care sunt atelierele din care provin, cum sunt marcate, și decorate, care a fost rolul lor ceremonial. Care a fost perioada de dezvoltare și înflorire a artei cositorului și cărui fapt s-a datorat ea? Am aflat multe lucruri despre tehnica turnării și decorării cositorului, ca și despre cei care lucrau aceste obiecte, meșterii. Primele bresle de cositorari au apărut în Europa în sec. al XIII-lea, îmi
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
care provin, cum sunt marcate, și decorate, care a fost rolul lor ceremonial. Care a fost perioada de dezvoltare și înflorire a artei cositorului și cărui fapt s-a datorat ea? Am aflat multe lucruri despre tehnica turnării și decorării cositorului, ca și despre cei care lucrau aceste obiecte, meșterii. Primele bresle de cositorari au apărut în Europa în sec. al XIII-lea, îmi amintesc acum de breasla cositorarilor din Nürnberg (1285), apoi de cele din Londra, Lübeck, Praga. Prin urmare
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
acum de breasla cositorarilor din Nürnberg (1285), apoi de cele din Londra, Lübeck, Praga. Prin urmare, e un meșteșug vechi; a coexistat cu cel al clopotarilor, o vreme. Pe parcursul secolelor s-a dezvoltat atât tehnica, precum și rețetele de turnare a cositorului - cu mai mult plumb, cu mai puțin plumb, cu adaos de nichel - în funcție de atelier și de epocă. S-a dezvoltat și tehnica de decorare pentru că, din cositor, s-au lucrat și obiecte de artă decorativă, nu numai cu rol funcțional
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
vreme. Pe parcursul secolelor s-a dezvoltat atât tehnica, precum și rețetele de turnare a cositorului - cu mai mult plumb, cu mai puțin plumb, cu adaos de nichel - în funcție de atelier și de epocă. S-a dezvoltat și tehnica de decorare pentru că, din cositor, s-au lucrat și obiecte de artă decorativă, nu numai cu rol funcțional. În spațiul european a existat un apogeu în sec. al XVI-lea - începutul sec. al XVII-lea, când atelierele franceze și germane au perfecționat tehnica de decorare
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
au lucrat și obiecte de artă decorativă, nu numai cu rol funcțional. În spațiul european a existat un apogeu în sec. al XVI-lea - începutul sec. al XVII-lea, când atelierele franceze și germane au perfecționat tehnica de decorare a cositorului, mai ales cea cu gravare în acid, ridicând-o la nivelul artei. Albrecht Preissensin, Salomon Wirz, Joachim Schmirer, artiști cositorari binecunoscuți în epocă, erau și gravori, medaliști care lucrau pentru elitele epocii. Apoi, în sec. al XVIII-lea, cositorul a
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
a cositorului, mai ales cea cu gravare în acid, ridicând-o la nivelul artei. Albrecht Preissensin, Salomon Wirz, Joachim Schmirer, artiști cositorari binecunoscuți în epocă, erau și gravori, medaliști care lucrau pentru elitele epocii. Apoi, în sec. al XVIII-lea, cositorul a devenit „argintăria” clasei de mijloc. Este perioada de maximă înflorire a meșteșugului. Din cositor se făceau obiecte de veselă și jucării dar și vitralii sau sicrie și, evident, obiecte de artă decorativă. La sfârșitul sec. al XVIII-lea se
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
Preissensin, Salomon Wirz, Joachim Schmirer, artiști cositorari binecunoscuți în epocă, erau și gravori, medaliști care lucrau pentru elitele epocii. Apoi, în sec. al XVIII-lea, cositorul a devenit „argintăria” clasei de mijloc. Este perioada de maximă înflorire a meșteșugului. Din cositor se făceau obiecte de veselă și jucării dar și vitralii sau sicrie și, evident, obiecte de artă decorativă. La sfârșitul sec. al XVIII-lea se dezvoltă însă producția manufacturieră și semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
și jucării dar și vitralii sau sicrie și, evident, obiecte de artă decorativă. La sfârșitul sec. al XVIII-lea se dezvoltă însă producția manufacturieră și semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face să decadă, inevitabil, cea de cositor. Obiectele din sticlă și porțelan sunt mai ieftine, mai ușor de folosit, sunt moderne; iar cele din cositor vor dispărea - atât obiectele, cât și breslele și meșterii - într-un interval de circa 20 de ani. Meșteșugul ca atare nu va
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
-lea se dezvoltă însă producția manufacturieră și semiindustrială, apare sticla. Producția de sticlă și de porțelan face să decadă, inevitabil, cea de cositor. Obiectele din sticlă și porțelan sunt mai ieftine, mai ușor de folosit, sunt moderne; iar cele din cositor vor dispărea - atât obiectele, cât și breslele și meșterii - într-un interval de circa 20 de ani. Meșteșugul ca atare nu va mai reînvia. Există însă o revenire la tradiția cositorarilor, la sfârșitul sec. al XIX-lea, când pentru o
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
mai reînvia. Există însă o revenire la tradiția cositorarilor, la sfârșitul sec. al XIX-lea, când pentru o perioadă scurtă, de data aceasta cu procedee semiindustriale, se produc cópii după vechile modele, în maniera vechilor stiluri. Acestea sunt obiectele de cositor istoriste. Mai vreau să menționez că și la noi au existat ateliere și bresle ale cositorarilor, care au avut chiar un rol important în economia unor orașe ca Brașov, Sibiu și Sighișoara. Expoziția a fost încununată cu un premiu ICOM
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
primit acest premiu al Consiliului Internațional al Muzeelor, decernat de Comitetul Național Român. Premiul a fost acordat atât pentru expoziție, cât și pentru catalog. În privința expoziției, juriul a apreciat originalitatea expunerii, atmosfera creată pentru a pune în valoare obiectele din cositor. O expoziție de acest fel e întotdeauna o provocare: aceste obiecte nu sunt atât de spectaculoase ca cele din argint. Trebuiau deci evidențiate calitățile lor și, pe de altă parte, atuurile acestei colecții unice a muzeului: varietatea formelor, bogăția decorativă
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
timp, ca un instrument de lucru și de referință, prin indicele complet de mărci și prin publicarea integrală a colecției. Iar juriul l-a apreciat pentru toate acestea și pentru că a fost primul de o asemenea anvergură pentru obiectele din cositor. Expoziția, deja închisă la MNAR, totuși se pare că are un viitor. Care este acesta? În România, ultima expoziție de obiecte din cositor s-a făcut în 1972, la Sibiu. Cea deschisă la Muzeul Național de Artă al României în
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
a apreciat pentru toate acestea și pentru că a fost primul de o asemenea anvergură pentru obiectele din cositor. Expoziția, deja închisă la MNAR, totuși se pare că are un viitor. Care este acesta? În România, ultima expoziție de obiecte din cositor s-a făcut în 1972, la Sibiu. Cea deschisă la Muzeul Național de Artă al României în prima jumătate a anului 2012 a urmărit să prezinte integral colecția. Într-o formă diminuată, din motive care țin de conservarea obiectelor de
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
țin de conservarea obiectelor de artă, expoziția va fi itinerată la Muzeul de Artă din Timișoara. Totodată, în primele luni ale anului trecut, în același timp cu cea de la București, s-au mai deschis încă alte două importante expoziții de cositor la Brașov și Sibiu. Este interesant să constatăm faptul că lumea muzeelor a început să se preocupe de aceste obiecte și de colecțiile pe care le au și pe care nu le-au luat atât de mult timp în considerare
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
Tractoare buc. Departamentul Industriei Construcțiilor de Mașini 80. Autocamioane buc. Departamentul Industriei Construcțiilor de Mașini 81. Pluguri buc. Departamentul Industriei �� Construcțiilor. de Mașini 82. Grape buc. Departamentul Industriei Construcțiilor de Mașini 83. Semănători buc. Departamentul Industriei Construcțiilor de Mașini 84. Cositori mecanice buc. Departamentul Industriei Construcțiilor de Mașini 85. Secerători buc. Departamentul Industriei Construcțiilor de Mașini 86. Pompe submersibile de uz gospodăresc buc. Departamentul Industriei Construcțiilor de Mașini 87. Acumulatori auto mii buc. Departamentul Industriei Electro- tehnicii, Electronicii, Mecanică Fină și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107300_a_108629]
-
orga domului a cântat de la instalarea instrumentului până în 1932 renumitul organist, muzicolog și om de cultură Járosy Dezső, fiind urmat în perioada interbelică de capelmaestrul Braun Dezső. Spre norocul episcopiei și al enoriașilor, tuburile prospectului, care au fost confecționate din cositor englezesc, nu au fost confiscate în timpul primului război mondial. Orga a fost renovată în 1936 de Richard Wegenstein, care a și schimbat dispoziția inițială a instrumentului.
Agenda2003-16-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280929_a_282258]
-
Ion Drăgănoiu I. Acestea sunt într-o ladă verde, mai mică, în care am găsit un frîu aurit pentru cal, făcut din argint turcesc pe curea albă fără zăbală și hăț: blide de cositor 19 la număr, iarăși, blide mai mici 2 la număr, farfurii 9 la număr, patru sfeșnice de aramă două la fel două de altă formă, cu picioare, un ciucure turcesc uzat, cu noduri, un orologiu rău de perete, cu cadran
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
altă formă, cu picioare, un ciucure turcesc uzat, cu noduri, un orologiu rău de perete, cu cadran, iarăși un ciucure rău purtat din granat verde. II. Acestea sunt într-o cutie neagră de pivniță avînd în ea 6 butelii de cositor de mărime mijlocie: o mulțime de litere românești care sunt așezate în patru table, două monezi aurite, de argint, taler bătut pe numele și emblema regelui Ioan al doilea unu la număr, doi bani răi de formă veche și 9
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
îngrijitoarele ne puneau să dormim, după ce înghițeam ceai cu bromură. Atunci râul călătorea pe spinarea mea ca un trenuleț de jucărie. * Scene lichide: pieptul nostru fericit de înotători și perucile hidratate în mașinile salvării. Pe Someș se găseau foile de cositor în care ne înveleam cerebelul, înainte de execuția somnului de după-amiază. Paznicii râului aveau în buzunare sticle de bere, petele de pe mâinile lor alcătuiau o hartă a destrămării. Animale de casă se zbăteau în cuști cu răsuflători. Și atunci am știut
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
în mare - spun Deasupra mării noastre se află o altă mare - eu despre ea vorbesc sub pielea feței mele se află o altă față - și n-o cunosc în cerul nostru pulsează leneș o altă mare adîncă și sidefie de cositor Dimineața chipul meu ca fața înecaților tocmai extrași din valuri: nu mă recunosc Ceva - o vinovăție cu rădăcini se răsucește în mine ca tirbușonul în dop Sub cruste și cheaguri se alege pentru mine din beznă alt chip căruia nu
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
să-mi număr steagurile salvate mădularele rupte cioturile cicatrizate Stau uitată și păzesc mările să nu curgă una în alta cele de sus cu cele de jos să nu se amestece încă și-n tăietură pe apă pe tristețe pe cositor chipul tatălui meu - dacă apare - să plutească neted măcar o vreme să-mi făgăduiască încă o dată ceva ce-n veci n-o să mai pot uita: o arcă o mînie o nimicire Între cele două mări ca între două oglinde de
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
chipul tatălui meu - dacă apare - să plutească neted măcar o vreme să-mi făgăduiască încă o dată ceva ce-n veci n-o să mai pot uita: o arcă o mînie o nimicire Între cele două mări ca între două oglinde de cositor sînt coloană de templu Sînt plînsă sînt un cîmp arat în care nu știu cine aruncă de-a valma sperlă grăunțe și sare Cineva seamănă în mine ca-n brazdă și colții balaurului și cutiile goale de plastic Așa că dă și tu
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
în uitarea adâncă a norului rătăcitor Deasupra apei din măgura târzie năpădită de stele arzându-și ursita burată de lacrimi de-a lungul vremii fără capăt izvorăște un fluture magnetic de foșniri miresmate deasupra apei pești zburători cu solzi de cositor zboară văzduhul Stea fără sclipăt pășind pe lespezi prelungi de fum cristalizat își petrece umbra strigoiul fugit din șovăiala oarbă a labirintului uitat steaua în neguri pierdută zadarnic își mai caută sclipătul Așteptări cocori buimaci rătăcitori în umbrele cerești crestează
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]