1,113 matches
-
lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a rămas în minte o întâmplare din viața lui Moș Dumitru, fratele Mamei Mari, pe care bătrânul sfătos, evlavios și bun la suflet, o repeta cu năduf. Spunea moș Dumitru: „Într-o vară a început să scadă numărul găinilor din coteț. Nu erau nici pene nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. Într-o zi, moș
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să scadă numărul găinilor din coteț. Nu erau nici pene nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. Într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul moșului. Moș Dumitru a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. Într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul moșului. Moș Dumitru a așteptat și când hoțul a dat să plece de la coteț cu o găină strânsă la subțioară, i-a ieșit în cale, la înjurat și s-a repezit să-i ia găina din mână. Flăcăul la repezit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul moșului. Moș Dumitru a așteptat și când hoțul a dat să plece de la coteț cu o găină strânsă la subțioară, i-a ieșit în cale, la înjurat și s-a repezit să-i ia găina din mână. Flăcăul la repezit pe moș de a căzut jos și a plecat. Vaietele moșului au trezit pe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nimeni să le vadă sau să cumpere măcar una singură; n-a venit nimeni să vadă marfa. După ce am colindat pe toate ulițele fără folos, am pornit întristați spre casă. Zarzărele erau de acum zdrobite și au fost îndrumate spre cotețul porcilor. Bunicul s-a arătat foarte supărat pentru că îi spusese unchiului Scarlat să nu obosească cei doi cai fără rost că „muntenii” (cei veniți de la munte) nu vor cumpăra astfel de fructe. L-a trimis pe unchiul Scarlat să dea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
acoperit de bălării al bunicilor mei, al părinților lui. Am vizitat locul unde fusese casa bunicilor, și prin porumbul care era atunci acolo, am căutat locul unde fusese casa, unde fusese grajdul, unde fusese camera în care dormeam, unde fusese cotețul câinelui credincios care a intrat în istoria copilăriei lui și a mea. Cât timp familia noastră a locuit în Boarca, unchiul Constantin venea și sta mai mult în vacanțe pe la noi. Pe când învățam să țin condeiul în mînă, la vârsta
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
trebui s-o facă, ci să fie profeți sau judecători. Mă feresc de scriitorii de mare talent deveniți slugi în casa răului, dar bine plătiți, îngrășați, gălăgioși, incapabili să vadă murdăria produsă de ei, din abundență, împrejur. Un porc, în coteț, păstrează un loc curat, unde îi place să zacă de plăcere, spre deosebire de spurcații în cuget și simțiri. A.B.Nu doresc încă să ne luăm rămas bun, vă rog să îmi citiți un poem... V-aș ruga să mă scuzați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
localitatea în care trăia a fost supusă unor atrocități greu de imaginat, care nici măcar nu se pot povesti. Familia lui a fost ucisă: tata, mama și o soră. Trupurile lor au fost tăiate în bucăți cu toporul și aruncate în cotețul porcilor, unde aceștia le-au tăvălit prin noroi. El a fost salvat de o vecină maghiară care l-a luat în brațe și a fugit cu el acasă. Aceste atrocități au căzut însă pe capul multor familii din Ardeal în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fost Toader Bădăluță și Ileana Bădăluță, născută Boca. Părinții mei, ca avere, au avut o casă cu 2 camere și tindă. Casa era construită din pari, leațuri și lipită cu pământ. în jurul casei, erau ograda cu șură pentru vite și cotețe pentru celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de prăjini. Au mai cumpărat cam 3 ha. pământ arabil și vreun pogon de pădure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
naturală - n.a.). Mai era în curte un bordei cu un cuptor unde mama făcea mâncarea vara. ura boilor care era lipită pe trei părți - sudul era deschisă și se depozita gunoiul care se căra primăvara în grădină. Mai era un coteț pentru porcă și o poiat pentru găini. Ograda era mică, abia avea loc să învârți o căruță. Tot aici se ținea și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai la vale, cu fața spre stradă, o atenansă, compusă dintr-o bucătărie, o cancelarie și un dormitor pentru băieți, care avea și ea o cuvenită fântână în preajmă. În spatele casei, mai aproape sau mai departe, erau coșere cu porumb, cotețe pentru găini, staule și grajduri pentru vite și porci, iar gardurile parte din nuiele împletite, parte din scânduri bătute, ca la munte, de-a lungul. Desigur, Eminoviceștii se detașau de ceea ce se numește îndeobște o gospodărie țărănească prin atitudine, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
niciodată o experiență sexuală fascinantă și, În virtutea a ce numești tu revoluție sexuală, mi‑am zis că trebuie să‑mi ofer și eu o mostră - să aflu o dată pentru totdeauna de ce am fost privată trăind alături de tine. - Ca Într‑un coteț uriaș de iepuri, milioane de iepuri, din care iepuroaicele Își aleg mostre de masculi. Dar prima fază a Întâlnirii noastre s‑a consumat rapid. Scopul ei era, evident, să‑mi trezească un simț de culpabilitate și să‑mi injecteze un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
noi în sat unul Gică Hușanu, un tip încrâncenat, tăcut, cu o privire cruntă, cu mutră de haiduc de codru des, care în absența unui alt Hușanu care îmbătrânise, era recunoscut drept prim ghiogar al satului. Avea în curte un coteț pentru porci, un coteț bine alcătuit din trunchiuri de copaci, la care avea și un pod, niciodată nu am înțeles eu prea bine la ce ar folosi un asemnea pod, fiind chiar deasupra cotețului porcilor. Fiind prieten cu un băiat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Gică Hușanu, un tip încrâncenat, tăcut, cu o privire cruntă, cu mutră de haiduc de codru des, care în absența unui alt Hușanu care îmbătrânise, era recunoscut drept prim ghiogar al satului. Avea în curte un coteț pentru porci, un coteț bine alcătuit din trunchiuri de copaci, la care avea și un pod, niciodată nu am înțeles eu prea bine la ce ar folosi un asemnea pod, fiind chiar deasupra cotețului porcilor. Fiind prieten cu un băiat de a lui, am
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
al satului. Avea în curte un coteț pentru porci, un coteț bine alcătuit din trunchiuri de copaci, la care avea și un pod, niciodată nu am înțeles eu prea bine la ce ar folosi un asemnea pod, fiind chiar deasupra cotețului porcilor. Fiind prieten cu un băiat de a lui, am putut și eu vedea ce se găsește în acel pod. A scos băiatul acela, cu o oarecare mândrie de familie, cel puțin 12 ghioage diferite ca esență, formă și ca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
satului, mai treacă, meargă, îl înțelegeam mai ușor, ziceam că a luat-o omul la cap și ce nu spune omu’ la beție? O mai plesnește omul și aiurea, fiindcă dacă vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj, din capul stânii pedeliste, (na că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă te-ai aștepta să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Flondor care era spiritul în rândul studenților din vremea ceea. Auzisem și eu ca tot omul de pe la Europa Liberă sau Vocea Americii (despre care de abia după 1989 mi-am dat seama că erau două oficine mizerabile, un fel de coteț porcesc, în care mâncau rahat cu pumnul o șleahtă vindicativă de trădători ai țării) despre rezistența anticomunistă, despre faptul că studenții erau anticomuniști iar numai represiunea reușea să-i facă supuși. Și Cătălina care făcuse facultatea la București, a spus
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
apoi, Dan. Cum să iei dintr-o poiată O găină speriată Care, tocmai, a ouat, Că de foame a răbdat, un ou mic, handicapat? Haideți, spuneți, nu-i păcat? Și vioara: "Scârț-Scârț!" Apăru și Luana. Cum să iei dintr-un coteț Un porc gras și nătăfleț Care-i mare și habar n-are Că e gata de frigare fiindcă, prostul, a mâncat? Haideți, spuneți, nu-i păcat? Și iar "Scârț-Scârț!" În final, își uniră vocile și încheiară: Și-am putea continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
părinte al lui Stiliano, nu te superi dacă îți pun o întrebare, chiar dacă te cunosc de puțină vreme? - Nu, firește, a răspuns tatăl meu cu felul său liniștit de a vorbi. - Casa ducală, a prins Ariald curaj, este un adevărat coteț de porci; nu ne îngădui un ungher din locuința ta unde să putem dormi și noi în noaptea asta? Tatăl meu a surâs. - N-aș vrea să se spună pe la colțuri că aceia care l-au însoțit pe fiul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
politice și-și folosea propriul patrimoniu pentru a-și asigura fidelitatea a numeroși duci și nobili din regat. Intrigată probabil de faptul că eram atât de faimos încât să fac vulpea să dea vina pe nevăstuică că fură găini din coteț, a trimis după mine, invocând motivul că vrea să-mi ceară sfatul în privința unor podoabe pentru biserica mănăstirii. Când am văzut-o, nu mi s-a părut atât de urâtă pe cât mi se spusese. Gușa abia dacă i se vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
suspiciune; suspin; timid; trist; tristețe; ureche; UVT; vară; vesel; violet; vopsea (1); 781/167/69/98/0 găină: ou (197); ouă (97); pasăre (84); cocoș (83); pui (35); animal (28); pene (23); mîncare (19); carne (17); supă (15); ciorbă (8); coteț (7); curte (6); hrană (6); coaptă (4); fricos (4); friptură (4); bătrînă (3); foame (3); fulgi (3); gălăgie (3); gospodărie (3); rață (3); țară (3); zeamă (3); cloșcă (2); cotcodac (2); curcan (2); eu (2); frică (2); mare (2); nebună
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rupt (2); scîrbă (2); suflet (2); talpă (2); tare (2); tot (2); abject; Ady; antreu; aragaz; ba; bacterie; bacterii; bani; bîrfă; boală; bucuros; cafeniu; ca-ntotdeauna; carte; cădere; cămașă; de ce; chimie; cizme; cîine; cîrpă folosită; copii; copilăresc; copilărie; corp; cost; coteț; curățat; dans; Dero; detergent; deziluzie; dezordonat; dizgrațios; dubios; efort; emisiune; eram; de făcut curat; fotbal; frișcă; fum; geam; geantă; germeni; graniță; grav; greșit; haina; hidos; hoț; iad; ignorant; ilegal; imensitate; impact; inacceptabil; infectat; insalubru; întinat; încălțăminte; înnegrit; înșela; lasă-l
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]