1,458 matches
-
3. Ansamblul medieval ‘’’Curtea Domneasca’’, Cotnari, sec XV. După cum am mai arătat, pe Dealul Cătălina se află o cetate fortificată a traco geților din epoca fierului (secolele IV-II î.C.), ale cărei sisteme de apărare sunt parțial conservate muzeistic. La Cotnari a existat în Evul Mediu un oraș , locuit de o puternică comunitate de catolici germani și unguri, în timpul lui Despot Vodă, funcționând aici un colegiu latin (Schola Latina). Vechiul Drum al vinului lega Cotnariul de Hârlău cuprinzând numeroase obiective istorice
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
apărare sunt parțial conservate muzeistic. La Cotnari a existat în Evul Mediu un oraș , locuit de o puternică comunitate de catolici germani și unguri, în timpul lui Despot Vodă, funcționând aici un colegiu latin (Schola Latina). Vechiul Drum al vinului lega Cotnariul de Hârlău cuprinzând numeroase obiective istorice. Podu ri de pi atră (sec. 15), o biserică de lemn (sec. 17), beciuri domnești (sec. 15), biserica Domneasca Sf. Parascheva (1493), cti torii al e lui Ștefan cel Mare, apoi ruinele Academiei Latine
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sec. 4-3 î. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino Pașcanu, 1835), castelul Carjoaia (sec. 18), biserica Zagavia (fosta mânăstire Zagavia, 1624), mormântul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort în 1800), biserica Scobinți (1849), schiturile Lupărie, Cotnari, formează un bogat vestigiu al urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii istorice, beciurile domnești din centrul comunei și vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sec. 18), biserica Zagavia (fosta mânăstire Zagavia, 1624), mormântul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort în 1800), biserica Scobinți (1849), schiturile Lupărie, Cotnari, formează un bogat vestigiu al urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii istorice, beciurile domnești din centrul comunei și vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii istorice, beciurile domnești din centrul comunei și vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului vinului, legătura din satul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului vinului, legătura din satul Zlodica și Cotnari se va face pe sub poalele dealului Cătălina
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului vinului, legătura din satul Zlodica și Cotnari se va face pe sub poalele dealului Cătălina, privitorul ar putea admira și castelul Hodora, localitate unde s-a născut Cezar Petrescu. Castelul - sediu S.C.Cotnari S.A. Dincolo însă de aceste puncte de desfătare sufletească, magnetul Cotnarilor, faima lui din veacuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului vinului, legătura din satul Zlodica și Cotnari se va face pe sub poalele dealului Cătălina, privitorul ar putea admira și castelul Hodora, localitate unde s-a născut Cezar Petrescu. Castelul - sediu S.C.Cotnari S.A. Dincolo însă de aceste puncte de desfătare sufletească, magnetul Cotnarilor, faima lui din veacuri, minunea pământului său ce l-a transformat într o ademenire de țăran și de domn, de oștean și barbar năvălitor a fost și a ră
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Mihail Sa doveanu scria: „Bună potrivire de la oameni înțelepți și de la natură. Anume înălțime a locului, anume adăpost de vâ nturi și anume cumpănă a uscăciunii și umezelii, anume soi de viță și anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
umezelii, anume soi de viță și anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie „prea veche pentru ca istoria să-i poată desluși începuturile”. De aceea, se crede că Grasa este
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acic. Deși cel mai adesea numele podgoriei este legat de cel al lui Ștefan cel Mare, care a avut aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste condiții favorizează
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste condiții favorizează soiul Grasa de Cotnari să acumuleze peste 300 g/l zaharuri (maximul a f ost atins în anul 1958, la Cotnari, când a acumulat 520 g/l zah aruri). în toamnele calde și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta și sub
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste condiții favorizează soiul Grasa de Cotnari să acumuleze peste 300 g/l zaharuri (maximul a f ost atins în anul 1958, la Cotnari, când a acumulat 520 g/l zah aruri). în toamnele calde și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta și sub denumirea de “putreziciunea nobilă”, se întâlnește frecvent pe strugurii soiului Grasa. Această ciupercă provoacă înnobilarea (stafidirea) boabelor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
produse de putregaiul nobil. Gus tul vinu rilor este complex și pare a fi compus din cel al miezul ui de nu că împletit cu dulceața stafidelor, la care participă și o nuanță fină de migdale dulci. Vinurile dulci de Cotnari au de câștigat prin maturare la vas, care trebuie să dureze între 12 până la maximum 24 luni, perioadă determinată de compoziția și calitatea acestora. Învechirea la sticlă, poate să du reze în funcție de destinație, de la câteva luni la 10 -15 an
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
suferă schimbări, ajungând până la culoarea aurului patinat, la care uneori pot apărea nuanțe chihlimbarii, asemănătoare cu c ele ale frunzelor de viță în timpul toamnei. Omagii viilor de aici sunt închinate și de alți autori: Situată la nord-vest de Iași, localitatea Cotnari, împreună cu podgoria sa, sunt cel puțin la fel de vechi ca și capitala Moldovei. În peisajul vitivinicol românesc, Cotnarii sunt, incontestabil, una dintre cele mai importante podgorii. Vinul produs aici nu are pereche în țara noastră, i ar cele din Sauternes - Franța
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Moldovei. În peisajul vitivinicol românesc, Cotnarii sunt, incontestabil, una dintre cele mai importante podgorii. Vinul produs aici nu are pereche în țara noastră, i ar cele din Sauternes - Franța sau Tokaj - Ungaria, cu care se asea mănă, nu -l întrec. Cotnariul se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinuril or albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria, atestată din secolul al XV lea, cultivă Fe teasca Alba
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinuril or albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria, atestată din secolul al XV lea, cultivă Fe teasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa și Grasa de Cotnari, vinul ʺemblemăʺ al podgoriei. Acesta a fost descris ca fiind ʺamărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin c are tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat sa se învec heascăʺ. în anul 1900, la Expoziția Mondială de la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
podgoriei. Acesta a fost descris ca fiind ʺamărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin c are tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat sa se învec heascăʺ. în anul 1900, la Expoziția Mondială de la Paris, Grasei de Cotnari i s-a decernat medalia de aur, împreună cu titlul de ʺFloare a Românieiʺ. Istoricii apreciază că în secolele XVI - XVII vinurile constituiau a șasea parte din totalul exporturilor din Moldova, printre acestea remarcându-se cele de Cotnari. În prezent, podgoria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Paris, Grasei de Cotnari i s-a decernat medalia de aur, împreună cu titlul de ʺFloare a Românieiʺ. Istoricii apreciază că în secolele XVI - XVII vinurile constituiau a șasea parte din totalul exporturilor din Moldova, printre acestea remarcându-se cele de Cotnari. În prezent, podgoria S.C.Cotnari se întinde pe 1710 ha. P roducția pe hectar este destul de modestă: 70 - 80% din producția celorlalte podgorii din țară sau din străinătate. Totuși, cele 1.710 de hectare ale societății Cotnari cultivate cu viță-de-vie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
s-a decernat medalia de aur, împreună cu titlul de ʺFloare a Românieiʺ. Istoricii apreciază că în secolele XVI - XVII vinurile constituiau a șasea parte din totalul exporturilor din Moldova, printre acestea remarcându-se cele de Cotnari. În prezent, podgoria S.C.Cotnari se întinde pe 1710 ha. P roducția pe hectar este destul de modestă: 70 - 80% din producția celorlalte podgorii din țară sau din străinătate. Totuși, cele 1.710 de hectare ale societății Cotnari cultivate cu viță-de-vie produc anual, în medie, șapte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-se cele de Cotnari. În prezent, podgoria S.C.Cotnari se întinde pe 1710 ha. P roducția pe hectar este destul de modestă: 70 - 80% din producția celorlalte podgorii din țară sau din străinătate. Totuși, cele 1.710 de hectare ale societății Cotnari cultivate cu viță-de-vie produc anual, în medie, șapte milioane de litri de v in certi ficat la nivel mondial. Iar împreună cu viile sătenilor, la Cotnari există 1900 de hectare cu o asemenea bogăție națională. Dar vinurile de Cotnari sunt foarte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]