1,654 matches
-
grijulii, Să nu doboare florile din ramuri, Țesute ca baticuri colilii Și mișcă-ncet perdelele la geamuri. Decorul verde-ncepe să-l brodeze, Natura zăpăcind-o de culoare, Chemând albine harnice s-așeze Polenuri felurite peste floare. Ăst timp, în crânguri, mii de zburătoare, Armonizează cânt de regăsire, Omagiu la frumoasa sărbătoare, Adus pentru a vieții primenire. *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Primăvară / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374259_a_375588]
-
nemuririi ,în dragoste și iubire Salcii plecate mai vorbesc și astăzi în neștire Plopii de pe alee trăiesc un algoritm de amintire Sărutul din noapte adie în tainica șoptire! Am început să plâng ,ca o vită de vie primăvară Ascult în crângul înflorit ,ascult chitară Ascult un vânt plângând,care vorbește seară În noaptea tăcută,ești tu și vioară! Și arzând în iubiri,arzând în păcatele toate Esență de firi,căutând ascunse nestemate Tăcute priviri ,bogățiile lumii furate Ce gând ,ce privire
IZVOARE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378705_a_380034]
-
să facem baie, Când mamuca-i necăjita Îl lasă gol, fără straie. Amândoi priveam cu milă La Smaranda popii, care A fost pus-asa umila, Pe un Cal Bălan călare. L-am văzut pe Nica lângă Teiul cel bătrân din crâng, Furând pupăza nătânga S-o negocieze-n târg. Moș Chiorpec anume-l prinse Într-o bună dimineață, Ca să-l ungă, fără milă, Cu dohot pe mâini, pe față. Colo-n cimitir, pe iarbă, Cu Ceaslovul lângă noi, Prindeam între sfinte
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
curcubeu ce aripa-și întinde Ori ca un toporaș prin luncă să-nfloresc. Am așteptat stingheră să vină primăvara Ca plopi cei golași înconjurați de neguri, Pândeam seninul din zori și până seara Visând la straiul alb și verdele din crânguri. Din raze de lumină un cuib am împletit Ca pasărea-speranță la mine să revină, Purtând cu ea, iubirea și dorul nerostit, Iar zborul spre albastru, cărare să-mi devină. Referință Bibliografică: Dor de ducă / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOR DE DUCĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378733_a_380062]
-
1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului Și-a venit iar Marte, nouă-i gluga ei, Un pic somnoroasa, prinsă cu cercei, Cu darul floral în verde răzleț, Gând primăvăratic, malul în dezgheț, Ciripit stingher, fâlfâit călduț, Lan de crâng visează cu mugur plinuț, Se-așterne zâmbind al său chip cu soare, Privește-n străluce pe-ntinse covoare, Că-i destulă iarnă în suflet stingher, Muntele oftează de atâta ger, O melancolie încă mai e tristă, Viață-i zâmbitoare, dar
A VENIT IAR MARTE de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377719_a_379048]
-
le lași?...” (GeorgeTopîrceanu, Rapsodii de primăvară) „A trecut iarna geroasă, Câmpul iată-l înverzit Rândunica cea voioasă La noi iarăși a sosit.” (Vasile Alecsandri, Primăvara) „Și-acum veniți cu drag în țară! Voi revedeți câmpia iar, Și cuiburile voastre-n crâng... Cu voi vin florile-n câmpii... Și vânturi line, calde ploi Și veselie.” (George Coșbuc, Vestitorii primăverii) Vara cu zilele călduroase, cântecul voios al păsărelelor în răcoarea dimineții, roșul macilor înfloriți în lanurile aurii, drumețiile în mijlocul naturii, jocul copiilor în
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
învață intuitiv valoarea artistică a epitetelor. Fără a defini epitetul, elevii remarcă însușirile deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea mută trece...” „Păsările ciufulite, Alarmate Și-ngrozite...” Epitetele se întâlnesc atât înainte cât și după numele pe care îl
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
au trecut... Ia, eu fac ce fac de mult, Iarna, viscolul ascult, Crengile-mi rupându-le Apele-astupându-le Troienind cărările Și gonind cântările...” În poezia Rapsodii de primăvară poetul atribuie însușiri omenești anotimpului de primăvară: „adună”, „risipește”, „a trecut”: „Sus, prin crângul adormit, A trecut în taină mare De cu noapte, risipind Șiruri de mărgăritare...” În poezia Acceleratul poetul prezintă un dialog imaginar între păsările din codru la trecerea zgomotului care a deranjat liniștea deplină a serii: „Cine-i?... Ce-i?... Ce-
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și în Elealé,/ Pînă în lacul Asphaltita. Peor/ Se mai chema, cînd pe izraeliți,/ În marșul Nilului, i-a ațițat,/ La desfrînate rituri în Sittim, Asupra lor năpasta atrăgînd./ Întins-a dezmățatele-i orgii/ Și-n muntele păcatului, aproape/ De crîngul homicidului Moloh,/ Strîngînd Nerușinarea lîngă Ură;/ Jossia, blîndul, l-a zvîrlit în Iad./ Urmară cei care, din Eufratul/ Străvechi, pînă-n torentul ce desparte/ De Siria Eghipetul, se cheamă/ Baal și Astaroth fiind, întîii/ Bărbați, ceilalți de parte femeiasca." 291 (VIII
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de vacă, arcul cu săgeți din nuiele de alun, ciocălăul și cârpele adiacente ce deveneau păpușă, hainele mamei sau bunicii ce ne făceau să devenim altcineva, lutul moale după ploile de vară, jocul de-a „v-ați ascunselea” de prin crânguri sau hârtoape etc.). Toate acestea Îi puteau rezerva acelui copil un câmp de acțiune și de interacțiune pe care, s-o recunoaștem, actualul arsenal de jocuri electronice doar pe alocuri este capabil să-l atingă. Jucăria nu este doar un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai ales dacă ținem cont și de prețul destul de piperat al produsului. E un fel de turtă cu povidlă din perje, coaptă pe plita Încinsă, pe care o făcea bunica prin Postul Mare. Și mergem În căutarea marelui miracol: un crâng plin cu vrăbii! Lucru rar, de care nu dispui În nici un caz la tot pasul, mai ales În marile aglomerări urbane. Ce mai strigăte de satisfacții, ce mai bucurii pe capul amicilor mei! Și ce dezamăgire În sufletul meu, căci
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
I-II, București, 1996; O istorie posibilă a literaturii române. Modelul magic, pref. Ilie Bădescu, Timișoara, 2002; Obârșie și perenitate, îngr. Nedic Lemnaru, București-Chișinău, 2003. Traduceri: Hjalmar Bergman, Markurell din Waldköping, București, 1964 (în colaborare cu Valeriu Munteanu); Rafael Alberti, Crângul pierdut, I-II, București, 1966 (în colaborare cu Dumitru Alistar). Repere bibliografice: Micu-Manolescu, Literatura, 282; I. Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 163-168; Dimisianu, Schițe, 46-50; Stănescu, Cronici, 239-243; Radu Popescu, Cronici dramatice, București, 1972, 188-193; Nicolae Manolescu, Reportaj și cultură
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cântecele Chinei antice, București, 1976; Ivan Kovaci, Fruntea singurătății, București, 1980; Trei poeți din Tang: Li Tai-Pe, Van Vei, Du Fu, București, 1980; Aleksei Pisemski, La cumpăna veacului, I, București, 1981; Șalmugra. Antologie de proză S.F., București, 1981; Mihail Ancearov, Crângul de cimișir, București, 1982; Cinghiz Aitmatov, O zi mai lungă decât veacul, București, 1982 (în colaborare cu Denisa Fejes); Poeți letoni contemporani, București, 1987; Ivan Stadniuk, Războiul, I-III, București, 1986-1987; Svetlana Aleksievici, Războiul nu are chip de femeie, București
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
Ivan Franko, Poezii alese, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, Extazele lui Balmont, RL, 1976, 18; Dan Grigorescu, Trei poeți chinezi, CNT, 1978, 20; Nicolae Balotă, Texte mirabile, RL, 1978, 47; Dan Grigorescu, Imants Ziedonis, CNT, 1981, 44; Irina Petraș, „Crângul de cimișir”, ST, 1982, 10; Viorel Sâmpetrean, „Eneida” ucraineană în versiune românească, „ABC”, 2001, 4; Marie-Louise Semen, Trident, LCF, 2002, 26; Ana-Maria Brezuleanu, De trei ori poet, „Zorile”, 2002, 9; Carmen Brăgaru, Ion Covaci, „Trident”, „Kitej-grad”, 2002, 8-9; Cristian Mugur
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
Alte filiații evidente ar fi Grete Tartler și Doina Uricariu. Ieșirea de sub zodia transparenței, alterarea diafanului prin umor acidulat și a reveriei prin concretețea aproape nevrotică a asimilării realului s-au produs lent, în timp. De la Arcașii orbi (1978) și Crângul hipnotic (1979), care marchează eliberarea de monotonia calofil-contemplativă, și până la Vânzătorul de indulgențe (1981), cel mai reprezentativ volum al poetei, dezabuzarea, retorica detașării și autopersiflării amare, relativismul, adică resorturile „distanțării ironice” postmoderne, definesc o experiență lirică rotundă: „Ninge frumos, ninge
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
prozelor cu mediu studențesc și „ceaiuri în gașcă”, umorul tandru și maliția bonomă dovedesc ceva mai mult decât simplul capriciu narativ al unei sensibilități poetice. SCRIERI: Lumină cât umbră, București, 1973; Spațiul de grație, București, 1976; Arcașii orbi, București, 1978; Crângul hipnotic, București, 1979; Vânzătorul de indulgențe, București, 1981; Șaizeci și nouă de poezii de dragoste, București, 1982; ed. București, 1995; Carte pentru fata Gu, o fetiță cum ești tu, București, 1982; Marele premiu, București, 1983; Niagara de plumb, București, 1984
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
se țesea în unduirea ramurilor lungi ale sălciilor... Așadar, contopirea aceea ascundea taina frumuseții sale! Da, chipul, trupul ei nu se crispau, speriate de sosirea bătrâneții, ci se lăsau pătrunse de vântul însorit, de miresmele amare ale stepei, de răcoarea crângului de sălcii. Iar prezența ei conferea o uimitoare armonie acelei întinderi pustii. Charlotte era acolo și, în monotonia câmpiei arse de căldură, se înfiripa o consonanță insesizabilă: foșnetul melodios al curentului, mirosul aspru al lutului umed și cel aromat al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Rămâi Ionel! Rămâi Ionel! Gândește la iarna cu ger, ninsoare, Gândește la turma cea călătoare, Nu fii amăgit, Tovarăș iubit, De-a fetelor rele vorbe ușoare. IONEL Ea crede că n-o iubesc, Rămas bun, scumpă! - Singur Trăi-voi în crânguri, Cu vulturii, urșii, cu ciute ușoare Pîn'calea-i schimba-va pe cer sfântul soare. MARIA O Ionel, ce spui? Nicicând Asta s-o cer nu-mi venea în gând. IONEL De te iubesc eu? MARIA Ah! o știu eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cumva! Gândește la iarnă, la ger cu stele, La oi pornite în drumuri grele! Te lași amăgit, Tovarăș iubit! Ce-asculți la vorbă de fete rele? IONEL Ea crede că n-o iubesc. Bun rămas, dragă! Singur Trăi-voi în crânguri, Cu vulturii, urșii și ciute ușoare, Pîn'calea schimba-va pe cer sântul soare. MARIA O, Ionel! Ce-ai spus tu acum? Nicicând nu ți-aș fi cerut ăst drum. IONEL De te iubesc? MARIA Ah, o știu eu doar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
face Ionel! Gândește la iarnă, la ger, ninsoare Gândește la turma cea călătoare {EminescuOpVIII 409} Tovarăș iubit, Nu fii amăgit De-a fetelor rele vorbe ușoare. IONEL Ea crede că n-o iubesc. Bun rămas, dragă! Singur Trăi-voi în crânguri, Cu vulturii, urșii, cu sprintene ciute Pîn' soarele-n ceruri schimba-va de cale. MARIA O, Ionel, ce spui tu acum? Nicicând nu ți-aș fi cerut ăst drum. O, Ionel, iubite, ce spui? Nicicând n-aș fi cerut să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a peștilor, a ierbilor, a jivinilor și a câte știm că sunt în lume pe supt ceriu și pre pământ, și în ape, toate cu înțălepciunea sa le-au aflat, care înțălepciune-i era dată de la Dumnedzău. Așijderea și planitele și crângurile și toată tocmala ceriului și de supt ceriu știa și cum va lega pre diavoli și cum îi cheamă pe numele lor și toate vrăjile. Așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierbile, care de ce leac era. Toate acestea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aprinde un foc dacă nu-l poți stinge” etc.) Teme-te de cel ce se teme de tine. (Făcându-l să fie tot mai vigilent În raport cu tine, Îl transformi Într-un adversar de temut.) Tocmeala În târg și ursul În crâng. (Este În obișnuința sau În structura psihică a unora tendința de a ignora realitatea În favoarea gândirii ipotetice. În termeni mai expresivi, În loc de așa cum este, ei preferă ca și cum ar fi.) Nu te-ntinde mai mult decât ți-e plapuma. (Modestia, la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și, sub pseudonimul S. Tal, cronici dramatice. Cu alte scrieri literare au colaborat I.C. Săvescu, Carol Scrob, I.I. Truțescu, Corneliu Basarabeanu (Corneliu Botez), Ludovic Dauș, G. Lungu, Șt. Scurtu și W. Barca-Karbotti. În I.r. Ion Păun-Pincio tipărește poeziile În crâng, Seara, Ofelia și Ție. În primele trei numere Al. Macedonski este semnatarul rubricii „Convorbire săptămânală”, unde comentează diverse evenimente culturale și politice. Apar și câteva traduceri din Jules Verne, François Coppée, Flaubert, Heine, Tolstoi și V.S. Garșin. R.Z.
ILUSTRAŢIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287533_a_288862]
-
hrean, mânătărci, rasol de pește sărat cu usturoi și mămăliguță, plachie de crap cu ceapă și ardei roșu. Se bea și se mănâncă mult în proza lui I., ca și în literatura înaintașului său ploieștean. Târgoveții săi ies, primăvara, la Crângul lui Bot și fac chef mare, în lunile nefavorabile se retrag în cârciuma „La Botul Calului” și „consumă” încet și trist. Când vine nota, se vede limpede disponibilitatea lor culinară: „16 fleici în sânge, 20 mititei, 10 patricieni, 16 perechi
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]