699 matches
-
minunăție de fată: frumoasă ca lumina zilei. Și frumusețea împărătesei începu a păli înaintea ei. Și într-o bună zi, când împărăteasa întrebă oglinda: Oglinjoară din perete, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din țară? Oglinda îi răspunse: Frumoasă ești, crăiasă, ca ziua luminoasă, Dar Albă-ca-Zăpada e mult, mult mai frumoasă!" (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte derivate și două cuvinte formate prin compunere. 2. Indicați din textul dat două cuvinte care conțin diftong și două cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diftong și două cu vocale în hiat. 3. Alcătuiți patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a trece. 4. Menționați patru termeni din familia lexicală a cuvântului frumoasă. 5. Indicați valoarea morfologică și cazul cuvintelor: ei, cine, frumoasa (ești), crăiasă. 6. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: o minunăție, a păli, din perete, cine. 7. Transcrieți din text o propoziție simplă și transformați-o în propoziție dezvoltată. 8. Indicați din text două propoziții subordonate aflate în raport de coordonare. Testul nr.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i fi modificat structura. Satul ține la el locul "cetății moarte" a poeților flamanzi, însetați de liniște și monotonie. Așa de puțin poate depăși poetul propria-i experiență, încît înfiorarea produsă de vederea mării nu-i deșteaptă decât imaginea de "crăiasă" și dorința de a se băga "slugă" la ea. N. IORGA Cine nu l-a ascultat niciodată pe N. Iorga (a fost un orator extraordinar, imposibil de transcris) cu greu își va face o idee justă de opera lui. Activitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o. la masa cea mare sau de dezlegare a mesei, declamată de vornic înaintea bucatelor. O. de nuntă cuprinde o adevărată aglomerare de motive și simboluri specifice, în variate exprimări metaforice. Mirele este un „tânăr împărat”, mireasa este „o floare crăiasă”, vorniceii sunt „feți-frumoși din ceea lume”, constituiți în „armata mirelui” și „armata miresei”. Invocate, pâinea, sarea, apa, grâul semnifică vigoarea, frumusețea castă, belșugul și norocul care trebuie să-i însoțească în viață pe tinerii căsătoriți. O. de colăcărie configurează un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
velina, memoriei lui Eminescu, reproducând poeziile Atât de fragedă..., O, rămâi, Singurătate, Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea IV, Speranța, Melancolie, Ce te legeni, codrule, Si daca ramuri, Luceafărul (fragment), Strigoii, Mortua est!, Revedere, Sară pe deal, Diana, Călin, Crăiasa din povești. Revista mai publică un interviu cu C. Mille și comentează memorialul unei călătorii în Japonia, scris de un gălățean care semnează Boris D. Georgevici, „comerciant”. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui, decis să locuiască printre aștri. Le numeam încetișor în gând: Frumușica, Zâna Mare, Zâna Mică, Crăiasa, Madona... Într-un târziu, apare albă și firavă cea din urmă stea, Luceafărul de zi, prevestind răsăritul soarelui și începutul unei noi zile. Luna cu întreg alaiul ei de stele pășește grăbită la culcare. Deșteptată ca dintr-un vis, trăiesc
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
știu încotro să privesc. Din toate părțile mă cheamă priveliști care de care mai fantastice. Dar cea mai frumoasă mi s-a părut aceea a unui munte ce se înălța până la cer și un nume mi-a rămas în închipuire: Crăiasa Zăpezii. Curând, vâlvătaia din aur începe să se stingă, iar odată cu ea se sting și puternicele miresme de rășină proaspătă. Noaptea neagră și rece se instalează încet-încet. Mii de licurici răsar din întunecimea codrilor. Garda de onoare a cerului se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Bunica îmi spune un basm în care este vorba de un tărâm deosebit. Am visat că am ajuns deja pe acel tărâm. Am poposit într-o pădure : copacii de zahăr și miezul de cristal te invitau să privești miracolul naturii. Crăiasa Iarnă s-a gândit să-și pună coroniță de steluțe argintii și să plece în caleașca ei la plimbare. Curând începe să ningă. Copacii cercelați cu flori de gheață, se fălesc în noul lor costum de iarnă. Un tablou fantastic
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și alte povestiri, București, 1926, Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926, Lebedele și alte povestiri, București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste din țara dunelor, București, 1929, Crăiasa zăpezilor, București, 1929, Povestea vieții mele, București, 1939; Gustave Aimard, Robinson alpinist, București, 1930. Repere bibliografice: I. S. [Izabela Sadoveanu], „O primăvară”, VR, 1909, 2; G. Bogdan-Duică, „O primăvară”, R, 1909, 4; Scurtu, „O primăvară”, „Minerva”, 1909, 62; I. Bianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
și 104 din anexa nr. IA, precum și anexele nr. II/25, II/44, II/70, II/92 și II/104 privind Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ale obiectivelor de investiții "Amenajare Valea Seinel, în localitatea Seini, județul Maramureș", "Amenajare Valea Crăiasa, județul Bihor", "Regularizare pârâu Frumoasa aval baraj Frumoasa - confluență cu râul Olt, județul Harghita", "Regularizare râu Ialomița amonte și aval Târgoviște în zonele Brănești, Secuieni, Comișani, Bucșani, Mărcești, Dobra, Gheboaia, Finta, Cornești, județul Dâmbovița" și "Apărare împotriva inundațiilor a localității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231218_a_232547]
-
Capacități: - acumulare (Vtotal) mii mc 440,00 - amenajare albie km 5,000 - protecție de mal km 1,995 Durata de realizare a investiției luni 36 Anexa II/2 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO - ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Amenajare Valea Crăiasa, județul Bihor" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Crișuri - Oradea Amplasament: în albia minoră și albia majoră a Văii Crăiasa, de la confluența cu râul Crișul Negru, în zona localităților Sudrigiu, Dumbrăvani, Brădet
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231218_a_232547]
-
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO - ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Amenajare Valea Crăiasa, județul Bihor" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Crișuri - Oradea Amplasament: în albia minoră și albia majoră a Văii Crăiasa, de la confluența cu râul Crișul Negru, în zona localităților Sudrigiu, Dumbrăvani, Brădet, Chișcău și Giulești, județul Bihor Indicatorii tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 20.790*) (în prețuri valabile la data de 1 iulie 2010; 1 euro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231218_a_232547]
-
la bufet (1995; Marele Premiu la Concursul Național de Dramaturgie „Camil Petrescu”; Premiul Uniunii Scriitorilor) nu sunt altceva decât transpuneri în registru dramatic după povestiri din volumul Eclipsa. P. realizează și câteva adaptări ale unor povești scrise de Frații Grimm (Crăiasa albinelor, Lupul și vulpea, Prințul fermecat), H. Chr. Andersen (Hainele împăratului), Ion Creangă (Povestea unui om leneș) și James Reeves (Tom Degețel). SCRIERI: Grădina de vară, București, 1989; Eclipsa, București, 1993; Farsa, București, 1994; Primăvara la bufet, București, 1995; Într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
versuri pornind de la perechile de cuvinte date. 10. Imaginează-ți că te afli în Parcul Copou lângă Teiul lui Eminescu. Scrie un dialog pe care l-ai purta cu copacul despre marele poet. *Sugestii de lectură: Citiți de același poet: Crăiasa din povești, Lacul, Revedere, Ce te legeni... Se dă textul: "Un țap, voind să treacă într-o livadă, fu silit să treacă o apă ce curgea pe acolo. Când era pe la jumătatea gârlei, se pomenește pe lângă dânsul cu un șarpe
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
care vrea să-și convingă tatăl că Edgar este vinovat. Arcadia a fost folosită de Shakespeare cu mult mai mult decît am surprins aici. Edmund Spenser (?1552-1599) publică în 1590 una din cele mai influente poeme ale Renașterii, Faerie Queene (Crăiasa zînelor), din care Shakespeare preia numele de Cordelia și sfîrșitul ei tragic prin spînzurare. 1594 La 14 mai este înregistrată oficial în Stationers' Register, sistem de protecție a autorilor, valoroasă sursă bibliografica ce ne dă o idee despre comerțul cu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un fagure de miere...” (M. Eminescu) „De leneș ce era, nici Îmbucătura din gură nu și-o mesteca...” (Ion Creangă) 3. Figurile ambiguității: - alegorie: Înșiruire de comparații, metafore, personificări. „Să le spui curat / Că m-am Însurat / C-o mândră crăiasă / A lumii mireasă...” - antiteza: prezintă idei, imagini sau noțiuni contrare, menite să se lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Plecat să caute pe fata Împăratului Roș, Harap-Alb Întâlnește În drum „ajutoarele”; fără ele nu poate duce la Împlinire ce i s-a poruncit. Naratorul Îi scoate În drum o nuntă de furnici; el o ocrotește, trecând prin apă, iar Crăiasa furnicilor Îi oferă o aripă căreia, atunci când va avea nevoie de ajutorul furnicilor, să-i dea foc. Apoi Întâlnește un roi de albine și Îl așază Într-un stup dintr-o scorbură de copac. Drept mulțumire, Crăiasa albinelor Îi oferă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin apă, iar Crăiasa furnicilor Îi oferă o aripă căreia, atunci când va avea nevoie de ajutorul furnicilor, să-i dea foc. Apoi Întâlnește un roi de albine și Îl așază Într-un stup dintr-o scorbură de copac. Drept mulțumire, Crăiasa albinelor Îi oferă și ea o aripă căreia Îi va da foc atunci când va avea nevoie de ajutorul lor. Urmează suita ajutoarelor reprezentate de făpturi aparținând lumii obișnuite, dar cu comportamente hiperbolizate. Astfel, lui HarapAlb Îi ies În cale pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
putea că crapă de sete...” Cele două Încercări nu-l determină pe Împăratul Roș să-i dea fata lui Harap-Alb și le mai oferă Încă trei asemenea munci, una Îndeplinită cu ajutorul furnicilor, după ce Harap-Alb a dat foc aripei oferite de crăiasa lor. Ele au ales macul dintr-o „mierță de sămânță de mac, amestecată cu una de nisip mărunțel...” Crăiasa albinelor Îl ajută pe erou s-o recunoască pe fata Împăratului Roș din două făpturi asemănătoare. Ea se așază pe umărul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Harap-Alb și le mai oferă Încă trei asemenea munci, una Îndeplinită cu ajutorul furnicilor, după ce Harap-Alb a dat foc aripei oferite de crăiasa lor. Ele au ales macul dintr-o „mierță de sămânță de mac, amestecată cu una de nisip mărunțel...” Crăiasa albinelor Îl ajută pe erou s-o recunoască pe fata Împăratului Roș din două făpturi asemănătoare. Ea se așază pe umărul celei adevărate. În sfârșit, prefăcută Într-o pasăre, fata Împăratului Roș zboară, dar ascunsă tocmai În dosul lunii, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă), fuziunea dintre real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă simplitate si oralitate (prezența exclamațiilor, interjecțiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; repetiția formulelor tipice basmului, precum și frecvența dialogului și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă), fuziunea dintre real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă simplitate si oralitate (prezența exclamațiilor, interjecțiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; repetiția formulelor tipice basmului, precum și frecvența dialogului și monologului). Dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numele (pronumele) obiect direct, ca atribut predicativ). De exemplu: Ca circumstanțial (de mod): Vedeam oile plângând, câinii tot lătrând. „Topica adverbială a gerunziului circumstanțial se subînțelege ușor chiar în condițiile inversiunii poetice: Pe-un nor de aur lunecând, a zânelor Crăiasă venea. - adică: Crăiasa venea lunecând pe-un nor de aur. Ca atribut: Urmând după un substantiv în N.: Auzi, mândro, ce s aude, trei miori dalbe zbierând? Urmând după un substantiv în Ac.: A privit cercetător prin înserare pe uliță
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
direct, ca atribut predicativ). De exemplu: Ca circumstanțial (de mod): Vedeam oile plângând, câinii tot lătrând. „Topica adverbială a gerunziului circumstanțial se subînțelege ușor chiar în condițiile inversiunii poetice: Pe-un nor de aur lunecând, a zânelor Crăiasă venea. - adică: Crăiasa venea lunecând pe-un nor de aur. Ca atribut: Urmând după un substantiv în N.: Auzi, mândro, ce s aude, trei miori dalbe zbierând? Urmând după un substantiv în Ac.: A privit cercetător prin înserare pe uliță în jos, dar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]