1,106 matches
-
atârnând de pretutindeni ca țâțele vacilor. Numai după ce am urcat pe jumătate pi eptul dealului și am poposit pe un fel de platou, într-o ogradă imensă, umbrită de copaci groși cât roata carului, printre care abia apăreau hambarele, grajdurile, cramele enorme și în fund de tot, cerdacul conacului boieresc, mi s-a părut că pătrund într o altă lume, într-o altă viață... Conu Manole mergea încet (avea 90 de ani n.n.), oprindu-se la tot pasul. Voia numai să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
continuu, dominau cântecele culegătorilor. S ar fi spus că o moară de apă era prin apropiere sau o prisacă în toiul roitului. As cultam și eu zgomotul, fără să bănuiesc de unde vine. Mi l am explicat când am ajuns în dreptul cramei. Prin ușa cât zece din zilele noastre, adevărată poartă de cetate, cu două caturi masive de stejar ferecate și deschise larg în lături, am văzut un sat întreg la muncă. Copile râzâtoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deschise larg în lături, am văzut un sat întreg la muncă. Copile râzâtoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări im provizate, le deșărtau în trei călcătoare, de doi stânjeni lungime fiecare și așezate de-a curmezișul cramei. Panerele golite zburau pri n aer, însoțite de strigări și glume pipărate. Fetele le prindeau din zbor. Nici una nu se lăsa mai prejos. Răspundeau la fel, cu glume în doi peri, sau cu pumni de struguri aruncați feciorilor în față
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole se mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la o masă bogată, conu Manole
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
apă, nu s a gândit nimeni. Eu n-am văzut-o dar mi-a spus Jenică Melinte că e mai mult decât dureros să privești. Noroc că au putut scoate budanele la timp . Altfel, se ducea și vinul, nu numai crama și pivnițele. - Și eu te asigur, cucoane Stejărel, că de pe piață t ot n-ar fi dispărut Cotnarul. - Apoi de asta nu trebuie să mă asiguri tu, c ă sunt e u mai sigur decât tine. Au ajuns. Până în sat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu numai a-l bea! Ajungând în creasta întâiului colnic, s au rupt din drumul cel mare, apucând în mică coborâre stâ nga. Le-a ieșit înainte o poartă. De aici începe via lui Jenică Melinte. Uite beciul și uite crama... .................................................................................... Melinte nu era acasă, dar i-a „omenit” meșterul Antioh. „La o masă de afară le-a întins repede albitură și i-a poftit să ia loc. - Ai dreptate, cucoane Stejărel, frumoasă priveliște - spuse Neculai Brateș. Fericită idee am avut
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se așeză la vorbă lungă. - Să ți-l arăt, Culai. Am s-o iau din iasʹ parte și am să-i urmez limita. Dealul acela îi Năslăul. Nu ți ne de Co tnari. Pe el sunt viile Vlădoiancii. Acolo sus, crama și ceva mai jos, în coastă, beciul cel cu vinuri vechi. Nu umblă la el ni meni. Numai la rare ocazii se scoate de acolo vin și numai de ea. Dar cum nu mai vede, umblă în butoaie un afurisit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
stat. Schimbă tocmeala vremii Din smalț și adieri Și de atunci, pe-acolo, E toamna vinovată Că este mai frumoasă Cum nu e nicăieri. Elegie Aracii-și spun povestea în surdină Vierul s-a țicnit din rock și pop. La cramă-i bal cu stripteuse de rugină. Se bea Cotnar cu pepsy și sirop. Nu mai surâd capsulele de ceară N-auzi cântând vechimea-n zăcători N-a mai venit astâmpărul de seară Să ne călătorească până-n zori. Visez atunci, departe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Astăzi viața e mai grea, mai trepi dantă. C ine mai are timp de comunicarea și comuniunea propuse de dumnea- voastră. Cine să mai ridice sindrofia la rang de banchet, de symposion? Cine să mai caute azi perimetrul dezinhibator al cramei și fluidul dionisiac al vieții?” “Prietine, oamenii nu s au schimbat în esența lor. Ve șnica prefacere este a vieții, nu a omului. Ca să vorbesc precum un critic, reabilitarea etică și estetică a teme i erotic o-bahice, pe care
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o amplă activitate de creație și de cercetare. Redăm din opera sa o „închinăciune” dedicată Marelui Ștefan pentru a cărui preaslăvire a făcut 6 a ni de pu șcărie. Pagini de letopiseț Măria sa Ștefan avea, se spune, Când poposea în cramă la Cotnar, O binecuvântată slăbiciune. De care prea puțini aveau habar. Se mângâia cu Grasa și Feteasca. Și dulci, și seci, și, vorba aia, Când degusta din ploscă și Băbeasca, Poftea să-i toarne vinul Răreșoaia ... Apoi paharnicul pleca prin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de sânge îmi închină auz și văz esenței care bate. Prin cataractele din rădăcină, Cât cerul gurii cupe îndesate respiră muzica și nestemate în orb rozariu joacă o lumină. sentimentală și începe visul nuntaș cobor ca la-nceputul lumii în crama ce deschide paradisul. La cina cea de taină-mi văd bătrânii Cotnarul blând plângând printre cuvinte a viței sfântă floare la sorginte. O societate economică - nu-i spun numele - care lucrează și se îndulcește din ceea ce produc rădăcinile vițe i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
COTNARIUL îN LITERATURĂ ȘI ARTĂ realizată acum de CONSTANTIN HUȘANU, printre ei și localnicul Cezar Petrescu, scriam mai sus. Dar iată - l pe un alt făuritor de cuvin te - bârlădeanul N. D. Cocea, conducându ne, cu vorbe tare frumoase, către crama de la Cotnari, proprietate a unui producător de vinuri, în cartea sa Vinul de viață lungă: “Via lui conu Manole A rcașu, a șezată pe cea mai înaltă culme a Cotnarilor, se lăsa la vale, până la Fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în stânga, de a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciuri... Și ce poloboace, domnul e ! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime, frățioare! De pe vreme a lui Vodă Cuza, dacă n or fi și mai de mult... La cramă ? Prin ușa cât zece din zilele noastre, adevărată poartă de cetate, cu două caturi masive de stejar ferecate și deschise larg în lături, am văzut un sat întreg la muncă”, ne asigură fostul vizitator. Și ne descria atmosfera găsită. „Copile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și numai specialiștii ce poartă răspunderea reproducerii acestor arome unice au acces la formulele secrete, mult solicitate, și de aceea păstrate cu sfințenie. Așteptând să dobândească mirosul dorit, parfumurile Dior se „odihnesc” în imense bazine din piele, un fel de cramă a aromelor, unică în lume, unde, departe de lumină și aer, se maturizează. • Miss Dior. Prezentat în anul 1947 la prima paradă de modă „Haute Couture - Christian Dior”, parfumul Miss Dior este o reflecție a elegantei și feminității. Este parfumul
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
au rămas în istorie sub forma hiperbolizanta a legendelor , însă popasurile sale de-alungul vieții au lăsat urme reale: la Erfurt mai există clădirea unde a locuit Faust, mai târziu ajungând școală de corecție; aventurile sale vor fi imortalizate pe zidurile cramei Auerbach din Leipzig sub forma a două fresce; denumit și “bucătăria lui Faust”, laboratorul său s-a aflat într-un turn din mănăstirea Maulbronn. Ceea ce i-a dezamăgit pe istoricii literari a fost latura pestriță, cu inflexiuni tonale de legendă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care se intitula pur și simplu: „La castel”: „După ce un învestitor providențial, cu știință în turism, va da peste acest castel, îl va restaura, va rezidi turnul de pe arcul de piatră al intrării în pivniță, amenajând apoi un local tip <<Cramă>> cu terasă, care toamna se poate transforma în <<mustărie>>. Va scoate de la naftalină niște birje trase de <<Ducipali>> focoși și după o publicitate deșteaptă nu va trebui să aștepte prea mult mușteriii autohtoni, dar cel mai sigur pe cei străini
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
am avut pre Valea i Cozmoaie, ...” De la această dată înainte încep să se înmulțească actele care pomenesc de această vale. La 11 nov.1628, Miron Barnovschi voievod întărește Mănăstirii Bârnova dreptul de stăpânire asupra a patru fălci de vie cu cramă și livadă de lângă Iași, cumpărate de Dima călăraș de Țarigrad. Auzi numai ce frumos sună: „Călăraș de Țarigrad”. Parcă îl și vezi pe acest Dima, dus ca vântul de un armăsar înspumat, purtând asupra lui cine știe ce documente sau veste spre
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
plopi provin cu siguranță din vestiții codri ai Iașilor, care coborau până la Bariera Socolei. Umblând după documente care să ateste existența acestor codri, am descoperit că se vorbește foarte mult despre case, prăvălii, crâșme, mănăstiri și biserici, ulițe, vii, prisăci, crame, livezi, mori, iazuri și heleștee, dar foarte puțin despre codrii Iașilor. Nicăieri despre vânzarea, moștenirea sau dăruirea unei bucățele cât de mici de pădure. Asta ar putea însemna că pădurea era averea țării și era strașnic păzită. Iubite prietene, îți
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
s-a organizat o drume-ție prin zona viticolă, pe distanțe de 2,8 km., 4 km. și 5,5 km.; a avut loc vernisarea unei expoziții și a unui atelier de sculptură-mozaic. Toate acestea au fost completate de vizite la crame, degustări de vinuri, iar doritorii au putut să-și procure, contra cost, mostre din vinurile preferate: roze din 2009, roșu din 2006, roșu din 2005 și altele. Toate vinuri din zona Corrèze. Am făcut aceste ocolișuri cu o intenție pe
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
laudă unii industriași de vinuri de pe la noi. Am testat toate paletele pieței de desfacere, că să zic așa, pentru că am dorit să mă edific cât de cât, pentru a nu povesti baliverne. Așa că, am băut vi-nuri la producător în cramă; am băut vinuri cumpărate de pe piața liberă; am băut vinuri de la magazine - și la sticlă și la canistre de cinci litri; am băut și vinuri ingenios îmbuteliate în burdufuri făcute dintr-un material special, deo- sebit de flexibil și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
fel de băutură poate fi Vinul Pai. Cu toate că acest vin nu seamănă cu Grasa noastră de Cotnari, eu îl savurez cu aceeași plăce- re, găsind similitudini pe care, din pă-cate, nu sunt în stare să le explic. În... crama preferințelor mele, ele stau alături și se simt bine unul în compania celuilalt. Mai că vorbesc aceeași... limbă. Umblând eu prin acel spațiu în care nasc asemenea minu- nății, am găsit și alte similitudini cu vestita podgorie a Cotnarilor. În
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
domn Birdou? - E cel cu vinurile, Michel, nici atâta lucru nu știi? - Și ce vom face noi acolo, la Bergerac, cu domnul Birdou al tău? - Vai, ce nepriceput ești, Michel, dar e la mintea cocoșului: ce poți face într-o cramă plină cu tot felul de bazine și de butoaie în care se păstrează vinurile cele mai bune?! - La mintea cocoșului galic? - Bineînțeles! a întărit Didier, după care i-a mai explicat lui Mi- chel și alte cele. La despărțire, copilul
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Institutul Astronomic din București să capete numele Fănuș Neagu, Academia de Științe să se numească Fănuș Neagu, Institutul de limbi străine să se numească Fănuș Neagu, Școala Normală din Brăila să se numească Fănuș Neagu, precum și o stradă și o cramă din același oraș"47. În încrucișarea săbiilor dintre cei doi scriitori au fost antrenate persoane din afara cercului literar, mai precis istoricii Paul Cernovodeanu și Nicolae Stoicescu, ajunși, cu sau fără voia lor, în mijlocul pasionalei confruntări. Servindu-i muniție lui Fănuș
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de pe frontul de est tatălui său. Iată cum își încheie epistola: Iar de-ai s-auzi cum bubuie katiușa, Să nu-nchizi ușa! Să ieși înveselit în prag, Cu ea vin eu, fecioru-ți drag. Și-apoi să te repezi în cramă Și-ntr-un clondir, așa, de seamă, Să scoți din vinul cel mai bun, Să-l bei cu mine sus, pe tun". La o primă lectură, s-ar putea crede că feciorul își îndeamnă tatăl la un gest sinucigaș. Dar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sfârșitul deceniului al cincilea, sub denumirea de realism socialist. Este vorba despre o generație numită "pierdută", "reformată", "a războiului", "amânată", "patruzecistă" și din care au făcut parte Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Constant Tonegaru, Ben Corlaciu, Alexandru Lungu, Mircea Popovici, Mihail Crama, Marcel Gafton, Emil Manu, Virgil Torinopol, C.T. Lituon. În cartea Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu propune o nouă abordare a poeziei postavangardei românești, fixată pentru intervalul temporal al anilor 1941-1942, adică al reacției antimoderniste. Drept alternativă de ordin estetic față de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]