1,170 matches
-
deja mi s-a adus la cunoștință momentul când sentința va fi dusă la îndeplinire! Care morală are nevoie, și de ultimul horcăit prin care îți dai cel din urmă atom din viață, ascultând consolările prințului, care, în demonstrațiile lui creștine, va ajunge negreșit la ideea oportună că, în esență, e chiar mai bine că mori? (Creștinii de felul lor au ajuns întotdeauna la această idee, ea e calul lor preferat de bătaie.) Și ce-or fi tot vrând ei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Departe de a voi să punem vro piedică înaintării acestei clădiri, nu avem decât a felicita episcopia din București pentru zelul religios ce-l dezvoltă în privirea aceasta și toleranța românilor pentru toate riturile, cu atât mai mult pentru cele creștine, fiind bine cunoscută, n-am găsi nimic de zis în contra modului de a aduna fondul de construcție al bisericii, dacă prescripțiuni hotărâte ale unei legi fundamentale nu s-ar opune în mod precis și cert acestui mod. Ar fi nedrept
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și cel mai adesea prost Înțeleasă, secularizarea galopantă a tot ceea ce constituie valoare, Îndeosebi morală, au făcut ca multe dintre cutumele vieții sociale aparținând moralei să fie aruncate În derizoriu sau chiar persiflate. Dincolo de aceste vicisitudini ale momentului, principiul carității creștine ca parte integrantă a moralei creștine, rămâne valabil ca punct de plecare, element de referință și sprijin pentru cel ce Îngrijește omul În suferință. Pentru că doctorul tratează, dar numai Dumnezeu vindecă, de aici și Înalta demnitate a profesiei medicale. „Cinstește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
biserica catolică promovează politici sociale conservatoare și acordă sprijin politicienilor, în mare măsură republicani, care le reprezintă interesele pe plan local, statal și federal. Deoarece orientări conservatoare, de păstrare a unor valori tradiționale, există și în cadrul unor orientări religioase ne-creștine (ale musulmanilor și evreilor, de exemplu), termenul de dreapta religioasă este uneori folosit ca sinonim. Diferențe totuși există: atât dreapta creștină cât și dreapta religioasă se pronunță împotriva avortului și a căsătoriilor homosexuale, dar cea de-a doua nu sprijină
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care‑i Îngrijeau pe semenii lor considerau că, În ceea ce privește valoarea și Însemnătatea omului, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu ; slujeau pe cei bolnavi cu dragoste creștină, Îi Îmbărbătau În răbdare 99, le insuflau nădejdi de mai bine, le mângâiau sufletele, reme‑ morau sensul bolii și scopul principal al vieții pământești caduce - aceasta mai ales bolnavilor aflați Într‑o stare ter‑ minală sau celor cărora li s
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
singur”127 V. Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer V.1. Spiritualitatea, sensul și calitatea vieții Un număr de cercetări asupra pacienților bolnavi cu can‑ cer128 au demonstrat că aceștia au identificat redescoperirea sensului vieții și a spiritualității creștine ca fiind foarte importante În suferirea bolii. Când unui grup de aproape 300 de pacienți diagnosticați cu cancer li s‑a cerut să gradeze importanța problemelor În rezolvarea cărora ar avea cel mai mult nevoie de ajutor, 51% au raportat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a răspuns : „— Acum eu sufăr ceea ce sufăr. Acolo, Însă, un altul (Hristos) va fi În mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El”. Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut‑o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei182. Putem conchide că aceia pe care tiranii i‑au silit să tră‑ deze credința creștină În public, s‑au arătat Învingători prin aceea că au primit cu nepăsare tot felul de tortúri În tru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Azarie, datorită neputinței lui, a decis În sfârșit să rămână În mănăs‑ tire. După acest episod, el a fost pus să păzească porțile mănăstirii. A fost chemat la Domnul În anul 1836. Moaștele Sfântului Pantelimon au fost răspândite În toată lumea creștină, spre alinarea și vindecarea credincioșilor suferinzi. Multe biserici, capele, paraclise, mănăstiri, spitale, cabinete și instituții medicale sunt puse sub ocrotirea Sfân‑ tului Mucenic Pantelimon. La noi În țară, Catedrala Mitropolitană din Iași, Catedrala Episcopală din Galați păstrează, cu mare bucurie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la statul de drept, cu înfrângerea tendințelor oligarhice. Dar comuniunea dialogică a lumii nu-i posibilă decât într-o lume în care Dumnezeu n-a fost condamnat la moarte. De aceea, în istoria Europei, singura "revoluție" reușită a fost cea creștină, în care biruitorii nu mai oprimă. Revoluțiile ca rotiri oarbe între "ciocan" și "ilău" se recunosc ușor, fiindcă ele adâncesc nenorocirile unui popor, nefiind vorba de nici o "mântuire", cum pretind actorii lor. Revoluția comunistă a însemnat aruncarea României cu decenii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
6 ianuarie, data de naștere a celui de al doilea fiu al perechii Isis-Osiris, pe nume Aion) până la iconografia Fecioarei Maria cu pruncul, aceeași ipostază cu a lui Isis alăptându-l pe Horus. Treimea egipteană e cotată ca superioară Treimii creștine, deoarece ultima e integral "masculină", pe când prima include central feminitatea zeiței Isis, alături de Osiris și de Horus. Iisus a fost, în realitate, un magician, inițiat în misterele egiptene și în această postură a făcut "minuni". Dumnezeul lui era Helios (Amon-Ra
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
romane, pierzându-și cheia spiritualistă. Ea nu era legată de homosexualitate. Denis de Rougemont pune criza căsătoriei moderne și postmoderne pe seama reminiscențelor confluente a două tradiții religioase, cea catară (care respingea dogma întrupării ca și religia cavalerilor templieri) și cea creștină. Erezia feministă, argumentează savantul francez, n-a ieșit înfrântă de creștinism din pricina pretinsei "falsificări" a Bibliei de către Constantin cel Mare, ci din pricina tendinței elitare, de confrerie secretă, neaderentă la omul de rând. Iubirea creștină se numește agapè: "Întruparea Cuvântului pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
inedit, tipărit în 1998), ca să nu mai vorbesc de discipolii săi Georges Mathieu, Basarab Nicolescu, Marc Beigbeder, Alain Bosquet, Alain de Benoist ș. a. Există o solidaritate între logica triadică a lui Ștefan Lupașcu, logica nicasiană a lui Hermes și Treimea creștină. Noica arăta că marea minune a civilizației și culturii europene a fost posibilă prin decizia ecumenică de la Niceea (325), în pofida logicii monovalente aristotelice și a oricărui monoteism noncreștin, asupra recunoașterii ca fundament al creștinismului a Sfintei Treimi. Nici o gnoză nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Platon și din măștile nietzscheene) pierd onticitatea lumii, înlocuind omogenul (cosmosul) cu o eterogenitate nestăvilită ca haosmos. Autonomizate, ambele direcții alunecă spre extreme. Or, trionticitatea lupasciană depășește în chip remarcabil orice formă de metafizică autarhică, reapropiindu-se de spiritul Treimii creștine. În ontologia lupasciană, atât monismul, cât și dualismul sunt abolite în favoarea unui triunghi ontologic, al celor trei materii: macrofizică, a mineralului și a omogenului, dominantă în universul nostru, supusă celui de al doilea principiu al termodinamicii, tinzând către entropie maximă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
foarte departe de ethosul transmodern, căci se nutrește din eticile omogenizantă și eterogenizantă din primele două niveluri de Realitate. Transmoderne, în schimb, sunt eticile rezultate din logica nicasiană a lui Hermes, din logica transdisciplinară și din cea concrescută din Treimea creștină, sau cea taoistă. Gândirea clasică avea două soluții: revoluția socială sau întoarcerea la "vârsta de aur". Prima a fost experimentată fără succes, a doua e de negăsit. Transdisciplinaritatea exprimă nevoia de punți. Nietzsche avea dreptate să vadă în om menirea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aceea, Biserica creștin] își încheie rug]ciunile cu sintagma: „Domnul nostru Iisus Hristos”. Chiar și termenul de „înviere”, care indic] biruința lui Hristos asupra morții, provine din ebraica ultimelor secole ce preced] venirea lui Hristos. Inițial, în cadrul primelor comunit]ți creștine, înv]ț]turile lui Iisus s-au transmis pe cale oral], iar mai tarziu, au fost incluse în cele patru Evanghelii, a c]ror form] de prezentare este diferit]. Evanghelia dup] Marcu deține primatul cronologic, ea fiind scris] în jurul anului 64
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oral], iar mai tarziu, au fost incluse în cele patru Evanghelii, a c]ror form] de prezentare este diferit]. Evanghelia dup] Marcu deține primatul cronologic, ea fiind scris] în jurul anului 64. Epistolele Sfanțului Apostol Pavel c]tre diverse comunit]ți creștine, întemeiate de el, au fost scrise înaintea Evangheliei dup] Marcu. Aceste epistole prezint] atât aspecte de etic] și de credinț] creștin], cât și soluții date de Pavel diverselor probleme de ordin etic ap]rute în viață comunit]ților respective. A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ordin etic ap]rute în viață comunit]ților respective. A fost nevoie de trei sau patru secole pentru că Biserică s] stabileasc] definitiv c]rțile care urmau s] între în componență Bibliei, așa cum o știm noi ast]zi. Sursele eticii creștine includ, de asemenea, reflecțiile de ordin moral enunțate de Biseric] de-a lungul secolelor sau detalii legate de diverse probleme cu care aceasta s-a confruntat. La baza acestor surse st] conștiința (sau puterea de a cugeta asupra problemelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la toate problemele etice care apar în lume. Mai degrab], exist] o varietate de posibilit]ți, dintre care unele se exclud. Recunoașterea ambiguit]ții alegerii reprezint] o parte din sarcina eticii creștine. îi. Iisus Revenim la r]d]cinile eticii creștine în timpul propov]duirii lui Iisus, în special la înv]ț]tură conținut] în așa-numitele evanghelii sinoptice, a lui Marcu, a lui Matei și a lui Luca. A patra, a lui Ioan, poate fi privit], cel mai bine, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la perfecțiune și al preceptelor. Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente disparate, deși a r]mas mereu o surs] a înnoirii în Biseric], încurajând schimbarea. iv. Critici la adresa eticii creștine Problemele privind trecerea de la Biblie la lumea modern] conținu] a fi cercetate, la fel ca diversele tradiții legate de aspectele etice dezvoltate pe parcursul istoriei creștine. Între acestea, este de menționat includerea dreptului natural în etică creștin] (vezi capitolul 11, „Etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Între acestea, este de menționat includerea dreptului natural în etică creștin] (vezi capitolul 11, „Etică Evului Mediu și a Renașterii” și capitolul 13, „Dreptul natural”). Este necesar s] mențion]m câteva dintre criticile contemporane ce se aduc, de obicei, eticii creștine. 1) Etică creștin] este intolerant] și alimenteaz] intoleranță. Exist] multe dovezi în sprijinul acestei acuzații. Toate tradițiile confesionale majore s-au atacat reciproc. Într-adev]r, doar la Conciliul Vatican ÎI (1962-1965) Biserică romano-catolic] a abandonat, în cele din urm], poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și cultural. • Biserica are o contribuție majoră la realizarea educației moral-religioase a adulților, fiind inițiate, în acest sens, o serie de demersuri cu caracter educativ adresate credincioșilor: înființarea unor așezăminte religioase, organizarea unor manifestări diverse, în conformitate cu valorile spiritual-morale și cultural-artistice creștine, dar există și o serie de inițiative caritabile, de servicii comunitare educaționale și sociale derulate de centre sau ONG-uri aparținând diferitelor culte. Biserica rămâne, în continuare, un pol de educație moral-comunitară. • Partidele politice au înființat propriile departamente și fundații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și cultural. • Biserica are o contribuție majoră la realizarea educației moral-religioase a adulților, fiind inițiate, în acest sens, o serie de demersuri cu caracter educativ adresate credincioșilor: înființarea unor așezăminte religioase, organizarea unor manifestări diverse, în conformitate cu valorile spiritual-morale și cultural-artistice creștine, dar există și o serie de inițiative caritabile, de servicii comunitare educaționale și sociale derulate de centre sau ONG-uri aparținând diferitelor culte. Biserica rămâne, în continuare, un pol de educație moral-comunitară. • Partidele politice au înființat propriile departamente și fundații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unei persoane particulare, atât timp cât este respectat dreptul fiecăruia la intimitate și la propria imagine. Arhivele trebuie să pună la dispoziția publicului informațiile cu caracter public, dar trebuie să protejeze acea entitate care, Într-o viziune liberală (dar și Într-una creștină), reprezintă valoarea supremă pe pământ, mai presus de public, de națiune și de orice altă colectivitate: trebuie să protejeze interesele individului. Mulți colegi cercetători regretă faptul că nu mai au acces la o serie de izvoare istorice prețioase, de pe la 1905
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
către George Bariț XE "Bariț" , scrisoare din ianuarie 1845, publicată În volumul Ștefan Pascu, Iosif Pervain (coord.), George Bariț și contemporanii săi, IV, Editura Minerva, București, 1978, p. 205. Pentru aceste aspecte, vezi și Geneza identității naționale..., capitolul „Salvatorii Europei creștine În Evul Mediu”, pp. 282-287. Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea națională. 1834-1849, Editura Academiei, București, 1967, pp. 343-344. Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Istoria românilor din Dacia Superioară, tom II, Tipografia Gerold, Viena, 1852, pp. XXX
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
printre figuri geometrice sacre, se încheie triumfal cu simbolul noii ordini corintiene și cu baia rituală, simbol al unui nou început. Putem concluziona că Ludovic al XIV-lea era la curent cu simbolurile ezoterice, cu miturile păgâne și cu cele creștine. Dar se afla și în postura monarhului absolut, care trebuia să rămână dedicat ritualurilor creștinismului strict, catolic, riguros. Prin urmare, asemeni marilor inițiați alchimiști, alege calea artei pentru a arăta profanilor o frântură din marile secrete ale lumii, transmițând un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]