13,465 matches
-
al englezilor etc. Care ar fi o asemenea creație emblematica pentru noi, românii? Miorița? Fără a se deroba de la aprecierea ca atare a celebrei balade, Sergiu Pavel Dan propune o alternativă și anume Povestea lui Harap Alb a lui Ion Creangă, "istoria fabuloasă a confruntării dintre legitimitate și uzurpare". Punct de vedere interesant, întrucît ne dam seama că o multitudine de realități ale istoriei, mai cu seamă contemporane, pot fi puse în relație cu "tîlcul alegoric al acestei izvodiri feerice", "de la
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
teritorii locuite de români ori sechestrarea averilor, marginalizarea și lichidarea fizică a foștilor pînă la refuzul urmașilor, reformați de nevoie, ai agenților marelui frate de la răsărit de a restitui ceea ce au capturat prin abuz, ei și înaintașii lor". Spinul lui Creangă este și "strămoșul literar al ahtiaților de putere cu orice preț, din Decembrie ^89". Jurămîntul pretins de vicleanul ipochimen lui Harap Alb (" Și atîta vreme ai a ma sluji pînă îi muri și iar îi învia") sugerează "pariul" cu eternitatea
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
mata !!! Cum îți permiți gunoi ratat să vorbești și să jignești oamni , din buzunarul cărora se duc bani în contul tău ? Nu este exclus să vă găsesc (pe tine și pe jegosul de Ponta) și să vă agat peste o creangă , pentru a vedea care santeti gunoaie mai mari !!!" • "TU CINE MAI EȘTI MAI LEULE CU CAP DE MUSCA ,DEOARECE PÂNĂ AZI EU NU AM AUZIT DE MATALE BRE ?" • "Mare dobitoc mai ești cretinule. TE PLĂTESC DIN BANII MEI JIGODIE Stimate
Ce amenințări a primit Palada prin SMS: Leule cu cap de muscă, o să te agăț peste o creangă, cu Ponta, gunoaielor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21773_a_23098]
-
fost obținute de Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov - "Interferențe Culturale Româno-Poloneze" (59.436 de lei) și "Obiceiurile de peste an ale junilor din Scheii Brașovului și Brașovul vechi. Tradiții ancestrale românești și influențe multiculturale" (58.075 de lei), Comuna Ion Creangă, Județul Neamț - "Cântece și Datini Păstorești. Pe sub creanga de arin. Festival - Concurs de Cântece și Datini Păstorești interpretate la diferite instrumente vechi" (59.182 de lei) și Universitatea Babeș-Bolyai - "Memorii intersectate. Memoria locurilor în orașele multiculturale ale Transilvaniei secolului XX
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
Brașov - "Interferențe Culturale Româno-Poloneze" (59.436 de lei) și "Obiceiurile de peste an ale junilor din Scheii Brașovului și Brașovul vechi. Tradiții ancestrale românești și influențe multiculturale" (58.075 de lei), Comuna Ion Creangă, Județul Neamț - "Cântece și Datini Păstorești. Pe sub creanga de arin. Festival - Concurs de Cântece și Datini Păstorești interpretate la diferite instrumente vechi" (59.182 de lei) și Universitatea Babeș-Bolyai - "Memorii intersectate. Memoria locurilor în orașele multiculturale ale Transilvaniei secolului XX: Satu-Mare, Sighișoara, Turda" (56.410 lei), în timp ce Asociația
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
sau ucide ci, dimpotrivă, pentru a-i acorda, în raritatea ei, o funcție sacră. Distanța dintre Orbitor și celelalte romane ale copilăriei apărute în literatura noastră e enormă. Cărtărescu mătură dintr-un condei o întreagă tradiție care - de la Eminescu și Creangă la Sadoveanu și Teodoreanu - concepea invariabil aventurile vârstei fragede într-un paradis rural inundat de vegetație sau, cel mult, în patriarhale orașe de provincie. O literatură care nu concepea altfel accesul la capitală decât ca pe un semn al căderii
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
de alta și cum "japii", spre sfârșitul bătăliei, deciși să moară cu arma în mână,... ceea ce pentru ei era suprema onoare,... se cocoțau în arborii cei mai stufoși, cu frunzișul rămas intact după atâtea explozii. Și cum, legați zdravăn de crengile groase, trăgeau din copaci în inamic, în infanteria americană, debarcată în insulă de pe navele de luptă, făcând astfel multe victime. Joe mai povestește cum artileria lor, văzând tactica "japilor", trăgeau mai întâi în arbori, cu obuze incendiare, făcând să le
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
de pe navele de luptă, făcând astfel multe victime. Joe mai povestește cum artileria lor, văzând tactica "japilor", trăgeau mai întâi în arbori, cu obuze incendiare, făcând să le cadă frunzele ce mascau japonezii, care, de regulă, mureau acolo, legați de crengi, arși de vii, mai spunea Joe, strâmbându-se de dezgust. Fuseseră momente în care el trăsese cu arma lui cu lunetă în arborii mai înalți, rămași întregi după bombardamente. Omorâse vreo cinci. Trăsese la nimereală. Abia pe urmă îi văzuse
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
l-am găsit pe multitalentatul nostru colaborator Pavel Șușară (critic de artă, poet, gazetar, prozator și și altele) cu o năstrușnicie ce poartă titlul Povestea povestitorilor - un experiment literar postmodern virtuoz (și deloc virtuos) pornind de la coroziva poveste a lui Creangă. Cum ceea ce am putut citi nu e decît primul capitol dintr-un volum în pregătire, nu ne-am putut da seama dacă miza acestei "jucărele" licențioase e mai mult decît o parodie spirituală, plină de aluzii și referințe contemporane. Oricum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
Z. Ornea Descedența transilvană a lui Ion Creangă nu e deloc o noutate în istoriografia noastră literară. Despre asta a vorbit chiar scriitorul: Cînd am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Vasile și Nică, din Ardeal în Pipirig, acum șaizeci de ani trecuți, unde
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistășiei mai mult, pe cîte știu eu". În ciuda multor amănunte date în acest pasaj, autorul încurcă vizibil lucrurile. De fapt, demonstrează dl Teodor Tanco în cartea sa Lumea transilvană a lui Ion Creangă, bine hrănită documentar, din această mărturisire a scriitorului valabil e numai descendența transilvană. Așezarea Crengeștilor în Moldova e mult mai îndepărtată în timp, scriitorul fiind a șasea generație din cei care, la început, au trecut munții. Și Călinescu, în cartea
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
a scriitorului valabil e numai descendența transilvană. Așezarea Crengeștilor în Moldova e mult mai îndepărtată în timp, scriitorul fiind a șasea generație din cei care, la început, au trecut munții. Și Călinescu, în cartea sa despre viața și opera lui Creangă, afirmase că "strămoșii lui Creangă, dinspre mamă, s-au tras încoace de prin Maramureș pe la sfîrșitul veacului al XVIII-lea. Familii întregi de mocani din Ardeal s-au strămutat pe Valea Bistriței, în care multe sate sînt de componență transilvană
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
descendența transilvană. Așezarea Crengeștilor în Moldova e mult mai îndepărtată în timp, scriitorul fiind a șasea generație din cei care, la început, au trecut munții. Și Călinescu, în cartea sa despre viața și opera lui Creangă, afirmase că "strămoșii lui Creangă, dinspre mamă, s-au tras încoace de prin Maramureș pe la sfîrșitul veacului al XVIII-lea. Familii întregi de mocani din Ardeal s-au strămutat pe Valea Bistriței, în care multe sate sînt de componență transilvană". Și Vladimir Streinu apreciase că
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
au tras încoace de prin Maramureș pe la sfîrșitul veacului al XVIII-lea. Familii întregi de mocani din Ardeal s-au strămutat pe Valea Bistriței, în care multe sate sînt de componență transilvană". Și Vladimir Streinu apreciase că "cel mai vechi Creangă, Mihai sau Ștefan, venise din Transilvania probabil, de undeva de pe partea cealaltă a munților, de îndată ce se stabilește dincoace tot în ținutul muntos". Au mai relatat despre asta Gh. Ungureanu, autor al unui remarcabil volum de documente Creangă, și Petru Rezuș
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
cel mai vechi Creangă, Mihai sau Ștefan, venise din Transilvania probabil, de undeva de pe partea cealaltă a munților, de îndată ce se stabilește dincoace tot în ținutul muntos". Au mai relatat despre asta Gh. Ungureanu, autor al unui remarcabil volum de documente Creangă, și Petru Rezuș, autor al unei monografii închinată marelui prozator. Dl Teodor Tanco trece în revistă unele dintre aceste aprecieri pentru a le contesta. Sigur, în toate aceste mențiuni e recunoașterea descendenței transilvane a scriitorului. Dar contestă ideea că originea
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din sudul Transilvaniei, ci din nordul ei. Populația veche românească din zona năsăudeană a Bistriței
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
financiară, dar din 1754, conține alte două nume de Crengești viitori. E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar Creanga sau Creangă, observă: "Creangă putea, ca nume, să fie un toponimic, să fie denumirea unui loc, a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
din 1754, conține alte două nume de Crengești viitori. E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar Creanga sau Creangă, observă: "Creangă putea, ca nume, să fie un toponimic, să fie denumirea unui loc, a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
conține alte două nume de Crengești viitori. E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar Creanga sau Creangă, observă: "Creangă putea, ca nume, să fie un toponimic, să fie denumirea unui loc, a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar Creanga sau Creangă, observă: "Creangă putea, ca nume, să fie un toponimic, să fie denumirea unui loc, a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă că numele celor doi din conscripția din 1754 sînt scrise de alți funcționari decît cei ce au scris conscripția
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
mai departe, autorul nostru apreciază că dacă, în acest document, á are valoarea diftongului ea, ne apropiem de forma cu care avea să fie înregistrat, mai tîrziu cu un veac, în documentele moldovene. Potrivit tabelei pe anul 1762/1763 Ștefan Creangă a devenit soldat, infanterist grănicer în plutonul Ilva Mare. Drepturile cuvenite militarilor grăniceri continuau să nu fie acordate. Revenim, așadar, la nesupunerea la jurămîntul din 1763 a regimentului românesc din Năsăud, ceea ce însemna o revoltă, o răscoală a militarilor. Prigoana
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
jurămîntul refuzat și nedepus la 10 mai 1763, uciderii conducătorilor răscoalei și îngrozitoarelor pedepse care s-au aplicat celorlalți, pînă la nivelul fruntașilor satelor și multora dintre militarii români, sancționați de trupele imperiale". Astfel s-a băjenit, peste Carpați, Ștefan Creangă, oprindu-se în Pipirig, cu turmele sale, parcurgînd, din Ilva Mare, numai 100 km. Au fost bine primiți și s-au așezat. Vrednicul cercetător ieșean Gh. Ungureanu a descoperit, în Catagrafia moldovenească din 1774, pe Ștefan Creangă, cu adaosul profesional
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
peste Carpați, Ștefan Creangă, oprindu-se în Pipirig, cu turmele sale, parcurgînd, din Ilva Mare, numai 100 km. Au fost bine primiți și s-au așezat. Vrednicul cercetător ieșean Gh. Ungureanu a descoperit, în Catagrafia moldovenească din 1774, pe Ștefan Creangă, cu adaosul profesional bîrsanul, și pe ceilalți Crengești. Autorul cărții pe care o comentez stabilește, pornind de la întemeietoarea familiei Titiana Creangă șase urmași (Ștefan, Mihai, Ioana, David, Smaranda, Ion scriitorul), toți de prin părțile Neamțului, numele scriitorului humuleștean provenind din
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
primiți și s-au așezat. Vrednicul cercetător ieșean Gh. Ungureanu a descoperit, în Catagrafia moldovenească din 1774, pe Ștefan Creangă, cu adaosul profesional bîrsanul, și pe ceilalți Crengești. Autorul cărții pe care o comentez stabilește, pornind de la întemeietoarea familiei Titiana Creangă șase urmași (Ștefan, Mihai, Ioana, David, Smaranda, Ion scriitorul), toți de prin părțile Neamțului, numele scriitorului humuleștean provenind din familia mamei Smaranda (numai ea fiind o Creangă, fiica lui David), numele tatălui fiind, cum se știe, Petrea Ciubotariul. Dar, o
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
Crengești. Autorul cărții pe care o comentez stabilește, pornind de la întemeietoarea familiei Titiana Creangă șase urmași (Ștefan, Mihai, Ioana, David, Smaranda, Ion scriitorul), toți de prin părțile Neamțului, numele scriitorului humuleștean provenind din familia mamei Smaranda (numai ea fiind o Creangă, fiica lui David), numele tatălui fiind, cum se știe, Petrea Ciubotariul. Dar, o vreme, Ștefan Creangă sau Crengeștii îndeobște n-au stat mult în Pipirig. Vremurile erau aspre, încît au plecat mai departe, în Bucovina, în localitatea Botoșana. Această zonă
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]