47,661 matches
-
național, românesc: o extindere explicabila cel puțin în parte prin dorința de a evita prezența sau măcar repetarea termenilor citați. Cele mai multe apariții ale adjectivului în presa românească de azi sînt în sintagma capital autohton (în opoziție cu capital străin): "stimularea creării și dezvoltării capitalului autohton prin consolidarea marelui capital viabil și susținerea producătorilor mici și mijlocii" (programul unui partid politic, în campania electorală din 2000); "Capitalul autohton trebuie să devină o prioritate națională" (Piața financiară, nr. 3, 1998); în contexte asemănătoare
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
regimului, autorul recurge la analogia cu paradigma religioasă. Dacă scopul propagandei era să pregătească soldații partidului, fervenți susținători ai idealului comunist, dacă se urmărea în primul rînd transformarea datelor ideologiei în sentimente active, schimbarea în mod radical a mentalităților și crearea omului nou, atunci ce alt mijloc putea fi mai eficient decît repetarea acelorași teme, cu mici variațiuni, întocmai ca în incantațiile din timpul ritualurilor religioase? Ca orice religie în faza sa fundamentalistă, propaganda urmărea, prin această reluare neistovită de teme
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
s-a demonstrat a fi Bucureștiul l-a impresionat prin numărul, mai întîi, al bisericilor și prin dimensiunea populației (150.000), cam la fel ca al Berlinului, trăind toți în 15000 de case. Și iată impresia generală despre arhitectonica Bucureștiului: "Crearea Bucureștiului nu a fost stăpînita însă de necesitate și calcul, ci de înclinație și capriciu. Nu s-a făcut nicăieri economie de spațiu, bărăgan de jur-împrejur cît încape. Aici s-a ridicat un palat, dincolo un bordei, aici s-a
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
ai secolului XIX și-au asumat-o", dar urmașii lor nu. Din nou, mi se pare că schimbarea e mai curînd iluzorie. Europa n-a dus lipsa de profeți nici în secolul XX. Eu aș lega această funcție de aceea de creare a utopiilor. sînt dintotdeauna furnizorii de utopii sociale și politice ai omenirii, chiar înainte de a se angaja ca lideri de opinie și ca lideri politici. Și sub acest raport secolul XX e semnificativ, ca laborator al celor mai teribile utopii
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
corupției, inflației și șomajului. Dar chiar dacă așa stau lucrurile, indiferența electoratului la mesajul violent antisemit și xenofob nu e mai puțin gravă și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei preocupați de formarea opiniei publice, de crearea mecanismelor societății civile, care înseamnă înainte de toate participare și atitudine." Comparînd mișcările naționaliste și manifestările antisemite din România anilor '30 cu acelea din anii '90, Leon Volovici observă că diferența cea mai frapantă este refuzul ideologilor antisemiți de azi de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
că întrucît ambele tabere din conflagrație (Antanta și Puterile Centrale) duceau un război imperialist (de mare putere era teza lui Lenin în această privință), și România, de îndată ce s-a alăturat Antantei, urmărea țeluri imperialiste. Nu conta marele deziderat național al creării României Mari (pentru care Ion I.C.Brătianu căpătase asigurări, prin tratatul politic din august 1916, că vom căpăta Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina) care a și fost înfăptuit. Acest înalt deziderat național al creării României Mari era taxat drept
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
conta marele deziderat național al creării României Mari (pentru care Ion I.C.Brătianu căpătase asigurări, prin tratatul politic din august 1916, că vom căpăta Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina) care a și fost înfăptuit. Acest înalt deziderat național al creării României Mari era taxat drept "naționalist" și "șovin", participarea României în război fiind considerată, cum spuneam, ca avînd un caracter nezmintit imperialist. Aceasta era, de fapt, o mai veche teză a Cominternului controlat de sovietici, afirmată în documentele congreselor P.C.R.
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
boicotînd" istoria. În jurul lui se făcea de către alții, străini de neamul nostru, istorie: satul nostru s-a păstrat". Întrebîndu-se, rămînînd în spațiul filosofiei blagiene, dacă se optează între cultura minoră și cea majoră, Noica preferă, cum am arătat, cultivarea și crearea culturii majore. Asta pentru că "de mai bine de 100 de ani, România e îmbrîncită spre istorie sau, alteori, se îndreaptă singură spre ea". Și enumeră ca moment de început pacea de la Adrianopole din 1829, apoi patruzecioptismul. "Totul, în economie, în
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Editura Minerva, o ediție de Opere alese George Coșbuc, alcătuită după un păgubos procedeu al selecției, agreat de regimul comunist în așa-zisa "valorificare a clasicilor", practicată cu precauție în perioada proletcultistă. E adevărat că după înființarea Editurii Minerva și crearea unui colectiv editorial profesionist s-a putut pune în aplicare, nu fără piedicile cenzurii, principiul editării integrale a unui clasic, dar de care Coșbuc nu a beneficiat. În Nota asupra ediției, însoțind primul volum, Gavril Scridon își înfățișa astfel proiectul
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
Ťartať critică rămîne." În aceeași "mahie" dintre poezie și poetică, dintre evenimentul genuin și glosele (prea) tehnice îl găsim pe Valéry. Metoda lui Leonardo da Vinci, despre care a scris, pare să-i domine propria operă: Metterci molta fattica a creare cosa che sembrano fatte senza sforzo (Să trudești să creezi lucruri care să pară făcute fără efort.) Așadar, cîte potriviri de geometru în spatele bunului gust, parcă înnăscut... Îl vezi, într-un cadru depărtat, pe Spinoza șlefuind oglinzi. Acele oglinzi în
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
dar nimeni nu i-a contestat numirea doar pentru că era prietenă cu președintele. A, desigur, dacă se va dovedi că prin numirea lui Gheorghe Seculici Traian Băsescu a urmărit scopuri care depășesc limitele mandatul său normal și că se vizează crearea unui nou sistem de "cumetrii" bazate pe atacul la baionetă, în stilul pesedeilor, atunci va trebui, firește, să reacționăm. Și încă deosebit de energic. Până atunci, însă, cred că noi, jurnaliștii, ar trebui să acordăm măcar prezumția de nevinovăție unui politician
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
de jos poate coborî în penibil cel care părea a fi liderul pe viață al partidului. Dat peste de cap de pierderea puterii, Vadim și-a explicat renunțarea printr-un amestec de sacrificiu și ambiții: motivele ar fi concentarea pe crearea unui post de televiziune, "ancorarea" partidului (cu noua titulatură cu tot) la structurile europene și, în fine, finalizarea unei teze de doctorat! Un talmeș-balmeș uluitor de public și privat, de proiect politic și ambâț personal. Nimic nou, firește, pentru că și
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
Cu timpul. Cînd vicepreședinta Fundației a fost Carmen Firan, m-am apropiat serios de proiectele și de atmosfera de acolo. Mi-am temperat excesele. Numele strînse în echipa Fundației, abilitatea cu care s-au speculat calități profesionale și umane excepționale, crearea unei edituri, a unor relații la care poate nici nu visam înainte, m-au învățat să mă maturizez, să pricep că lucrurile trebuie percepute cu nuanțe și folosul trebuie contabilizat pe termen lung. Am participat la colocvii, la București, la
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
de o nobilă ambiție - de a zidi o asemenea carte de sonete (numai retrogradus, lucru deloc ușor!) face din cei doi autori, Alexandrina Chelu și Florian Chelu Madeva, o pereche paternal-filială exemplară, demnă de admirație. Cunoscându-le strădania însumată întru crearea sonetelor muzicale pe textele unor poeți români (dar și ale unor celebri creatori din afară), mă entuziasmează dăruirea coautorilor - orădeni de elită - în suișul către împliniri artistice superioare. Ei se înscriu, de altfel, în mișcarea de înnoire a poeziei cu
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
să rămână fără obiect. De aici și ideea de manipulare ocultă, de lovitură de stat, etc., puse pe seama Președintelui, Serviciilor secrete și Procuraturii. În constrast, la Cotroceni, apare o mișcare contrară, împotriva Președintelui și a DNA-ului ( adevărații vinovați de crearea acestei situații! ), în sprijinul Guvernului și apărarea rezultatului alegerilor parlamentare din decembrie 2016. Toți sunt de acord că abuzul în serviciu, așa cum este definit, permite procurorilor să aresteze pe oricine pentru orice, iar denunțul poate opera, fără nicio limitare în
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
nu este prea tîrziu ca să prindem din mers cel mai fastuos tren care a fost pus vreodată în mișcare: cel al integrării informatice, al comunității internaționale a oamenilor care gîndesc și schimbă între ei informații și idei. Inteligența artificială, la crearea căreia într-o anumită formă (cea a calculatoarelor capabile să se răzgîndească) se muncește pe brînci, există deja prin conexiunea sutelor de milioane de calculatoare care, împreună, furnizează omului cel mai puternic instrument pe care acesta l-a avut vreodată
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
mai ales cu o accentuare a dezbaterii teoretice și cu o extindere de la analiza de text la analiza semiotică a fenomenolor socio-culturale (abordare care implică și o anumită relaxare stilistică). Studiul Marianei Neț încearcă deci să descrie fenomenul complex al creării unei atmosfere urmărindu-l în multe texte literare, dar și în alte manifestări culturale și artistice (spectacole de teatru, scenografie, fotografie, muzică, amenajarea unor spații istorice celebre, a unor muzee etc.) și chiar în experiența cotidiană. Un capitol al cărții
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
de Piața Universității - ca fenomen real și ca proces de ficționalizare asumat chiar de participanți. Metoda dominantă nefiind analiza lingvistică sau stilistică, ci abordarea semiotică, sînt luate în considerare mai ales macrostructuri textuale, fragmente mai ample care pot conține mărcile creării a cel puțin două lumi imaginare (cea în care naratorul se află și cea a lumii alternative, rememorate, dorite, visate etc.); se urmăresc astfel mecanismele textuale dar - mai ales - condițiile culturale, psihologice etc. care generează ceea ce numim "atmosfera" unei opere
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
fenomenului (legarea lui de romantism, referirea la o perioadă de refuz al literaturii de atmosferă, apoi la redescoperirea sa în postmodernitate), ca și semnalarea pericolului de alunecare din atmosferă în kitsch. Sînt discutate premisele pentru a judeca succesul sau eșecul creării unei atmosfere: în raport cu ironia și parodia, dar și cu excesul care duce la kitschul turistic și la înscenările de tip Disneyland. Cred că ar merita investigat, pornind de la această carte (și în ciuda riscurilor de a reduce la elemente minimale un
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
canonul etic: Eliade, Cioran. În același canon intră Vianu sau Adrian Marino, discutați în cîteva eseuri în volumul de față. Un concept interesant este cel de "nișă". Nu rezistența prin cultură sau prin estetism sînt ieșirile viabile din comunism, ci crearea unei nișe individuale. Astfel, Vianu propune o "atitudine stilistică", o citire printre rînduri a operei literare, aceasta este nișa lui. Vianu însuși îl dă drept exemplu pe profesorul său Ovid Densușianu căruia îi dădea poezii în tinerețe și acesta, ferindu
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
organizează în data de 11 aprilie, cu începere de la ora 10, o masă rotundă cu tema: „O șansă pentru mamele singure“. Manifestarea, găzduită de clubul „Rustic“ reunește un număr mare de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale, având ca scop crearea unei rețele informale de suport la nivel local pentru mamele singure, la care există un risc crescut de abandon al copiilor. Întâlnirea se înscrie în cadrul proiectului „Sprijin pentru mamele singure din județul Timiș“, finanțat de Uniunea Europeană cu suma de 31
Agenda2003-15-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280890_a_282219]
-
de Vest, de la ora 17, iar temele abordate vor fi: condiția tânărului în societatea românească, nonviolența, implicarea tinerilor în acțiunile civile și sociale, stagiul militar obligatoriu etc. ( A. M. P.) Întâlnire Grupul „Aici și Acum“ lansează o invitație persoanelor interesate în crearea unui cadru de înțelegere și acceptare, de abordare diferită a optimizării umane. Întâlnirile au loc în fiecare zi de sâmbătă, de la ora 17, la Școala Generală nr. 12, din cartierul Iosefin. ( M. D. P.) Dividende S.I.F. „Banat-Crișana“ anunță că a
Agenda2003-14-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280870_a_282199]
-
sediul administrativ al Direcției Sanitare Veterinare; etajul III - Laboratorul de control alimente, care va comunica direct cu vechea clădire a direcției (va fi utilizată numai pentru laborator). Scopul investiției este separarea laboratorului de sediul administrativ al Direcției Sanitare Veterinare și crearea unor fluxuri proprii (intrări, ieșiri, filtre, dușuri). După cum ne-a mai precizat dl dr. Ciceronis Cumpănășoiu, directorul D.S.V. Timiș, suprafața nou construită va fi de cca 600 mp. VALI CORDUNEANU Șomajul în județul Timiș l Situația din luna martie La
Agenda2003-16-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280914_a_282243]
-
Luca 24, 48), ca și când am fi fost prezenți la toate arătările Domnului după Înviere. Preot HORIA ȚÂRU Ziua Europei l Program în perioada 8-17 mai Ziua de 9 mai semnifică începutul construcției europene, data când s-a propus planul de creare a Uniunii Europene. Pentru România, anul acesta are o semnificație aparte, deoarece se împlinesc 10 ani de la semnarea Acordului de asociere România - U.E. Cu sprijinul Delegației Comisiei Europene în România și a Guvernului României, se organizează o serie de manifestări
Agenda2003-17-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280934_a_282263]
-
de atragere a unei noi firme din cadrul concernului „Continental“ pentru activități de producție la Timișoara. Extinderea investiției din Parcul Industrial Freidorf prevede construirea a două noi hale de producție de 3 500 mp, respectiv 7 000 mp, ceea ce presupune și crearea a 400 noi locuri de muncă. LILIANA SCRIPCĂ Operator de telefonie l Convorbiri pe linii directe După cum ne-a informat dl Eugen Brad, directorul Direcției de Radiocomunicații Timișoara, în cursul acestei săptămâni echipamentele S.N. Radiocomunicații au fost conectate, cu semnalizare
Agenda2003-16-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280928_a_282257]