1,224 matches
-
se pare acceptabil în viață în afara producerii unei mari opere sau a delectării cu cele pe care le datorăm celor mai geniale minți ale omenirii. Wittgenstein respingea orice concesie care ar fi putut să aducă atingere acelui ideal de perfecțiune creatoare ale cărui ingrediente principale erau claritatea cristalină și simplitatea austeră. Cercetarea fundamentelor logicii îi apărea drept un domeniu de supremă puritate, comparabil, din acest punct de vedere, cu zonele înalte ale muzicii. În prima perioadă a relațiilor sale cu Russell
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
spre impulsul metamorfotic, ea dovedește ulterior că nu face altceva decât să graviteze în jurul câtorva centri tematici. Două sunt, de fapt, marile obsesii ori, în termenii lui Marian Popa, "fixațiile cu efecte literare absolute" din care "condamnatul la veșnică pândă" creatoare își alimentează lirismul: socialul și eroticul. Ambele vor fi de altfel recunoscute ca dominante ale creației ("acolo unde mă așezam între două iubiri/ să-mi scriu poemele sociale" incertitudini pe picior de război). Gazetarul atent la tot ce mișcă în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
A părea înlocuiește categoriile clasice ale frumosului/uratului 161. Pentru Pariziana, forma e deasupra fondului. Pariziana instituie o poetica și o estetică nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Beauvoir,1998, I, p.140, subl.n.]. Astfel, doamne distinse "se află în centrul baletului modern al politicii, finanțelor și ideilor, caracteristic pentru lumea nouă care ține de libertatea de spirit și a moravurilor" [Furet, p.21]. Femeile sunt "principalele creatoare ale "opiniei publice", inițiatoare recunoscute ale unor tipuri de acțiune publică (...) și, nu în ultimul rând, persoanele care nu numai că învățaseră să-și manipuleze bărbații, dar și cele în fața cărora, în anumite probleme și în anumite situații, era de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pare să fie următoarea, care se constituie într-o veritabilă declarație de poetica: Desișul meu este Sicilia; un desiș care închide civilizații și necropole străvechi, si cariere de piatră, si telamoni fărâmați în iarbă.21 Conform propriei declarații sensibilitatea să creatoare e triplu condiționată: în primul rând de sentimentul de apartenență la spațiul copilăriei, la insula natală, Sicilia; în al doilea rând, de umbrele antichității încă vii pe aceste meleaguri; în final, de operă leopardiană, ce nu o dată i-a oferit
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prin urmare o condiție a eului. Reluarea dialogului cu natura, înțelegerea profundă a glasului ei și alinarea suferințelor umane în caldă îmbrățișare a acesteia sunt, în gândirea leopardiană matură, idealuri de neatins. Gânditorul din Recanati consideră că bunăvoință cu care creatoarea părea să îi trateze pe fiii ei era complet iluzorie, aceasta manifestând, în fapt, o indiferență distrugătoare față de toate fapturile sale. Mai puțin drastică, perspectiva sicilianului include doar ideea păstrată de Leopardi temporar, de natură binevoitoare, ce îi oferă eului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lui. Critica surselor nu a murit, ea a nutrit, ca metode și scop, critica genetică. Critica genetică se apleacă asupra manuscriselor, bruioanelor și avantextelor pentru a elucida sensul. Criticul descoperă arhiva, pe care o transformă în dovezi materiale ale dinamicii creatoare, pentru ca, foarte important, să propună apoi ipoteze despre drumul parcurs de scriitură și despre semnificațiile posibile ale acestui proces creator (Almuth Grésillon apud Gignoux: 2005, pp. 83-84). Bruionul reprezintă un document relevant (vezi Fragmentarium, la Mihai Eminescu), un "moment al
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o viziune originală, prin modalizarea punctului de vedere asupra autorului cu ajutorul adjectivului interior, care plasează centrul de interes al actului critic în planul interiorității, al sufletescului. Pe lângă această serie cvasi sinonimică circumscrise unei perspective "clasice" în legătură cu duplicarea textuală a instanței creatoare, întâlnim, în scrierile Elvirei Sorohan, o altă categorie de "imagini" care proiectează dimensiunea vizuală în planul artelor plastice, într-un prim moment de particularizare a tratării critice a situației autorului în spațiul receptării, prin folosirea repetată a unor termeni precum
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vedere lexico-semantic, acest palier de viziune este asumat discursiv de structuri verbale și substantivale din sfera psihologiei și psihanalizei, căi privilegiate de scrutare a interiorității auctoriale. Din numeroasele fragmente care ar putea fi circumscrise unei analize psihologice sui-generis a instanței creatoare, oferim doar câteva exemple care ilustrează importanța pe care Elvira Sorohan o acordă înțelegerii omului "din spatele textului": Ipostaze... "Eul social al revoltatului, oprimat sau înfrânt și de aceea refulat, își pune pecetea sufletească asupra scrisului heliadesc" (p. 37); "Și care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Cantal. Adolescentă, descoperă Parisul cu ocazia unui Salon al agriculturii și înțelege că singura ei salvare stă în cărți, așa încît va face totul pentru a fi cea mai bună și a cîștiga o bursă la Sorbona, unde (ca și creatoarea ei) alege să studieze... limbile moarte, greaca și latina. Limbi moarte pentru a scăpa de o lume moartă, limbi moarte pentru a se simți vie, altfel. Semn major al emancipării și al distanțării de locurile natale, studiul acestor limbi și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
realizează cel puțin o parte a acestor activități Într-o altă țară, diferită de cea de origine. Prin urmare, putem distinge două trăsături majore ale corporației transnaționale: pe de o parte, faptul că ea organizează, coordonează și controlează activități multiple creatoare de valoare și generatoare de venituri dincolo de granițele naționale și, pe de altă parte, faptul că transnaționala internalizează piețele mondiale pentru produsele intermediare ce rezultă din aceste activități. De aceea, ceea ce individualizează, În mod net, transnaționala este faptul că nici o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
bunămăsură omogenizarea socio-culturală a spațiilor ocupate. Valențele confesionale ale expansiunii au avut reverberații mult mai profunde decât cele etno lingvistice, cultura islamică dovedind o capacitate de contagiune etno-teritorială pe o arie ce transcede cu mult spațiul ocupat de arabi. În calitate de creatoare a Islamului, arabitatea s-a înscris drept exponentă a difuziunii matricei spirituale islamice, iar pe filonul etno-cultural arab a fost clădit primul ciclu istoric de dezvoltare a noii religii. În plan politico-geografic, principala consecință a extensiei arabe a fost teritorializarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
Alexandrescu face o dublă lectură, freudiană / jungiană a himerelor lui Paciurea, fie ca realizare a unei tensiuni în cuplul de forțe al elementarelor Liebenstriebe/Todestriebe freudiene, fie prin selectarea din cuplul de forțe jungian anima/animus a unei anime benevolente, creatoare. Oricum, este evident că, spre deosebire de himerele și sfincșii decadenți, a dispărut la Paciurea elementul care le edifica, tensiunea dintre principiul plăcerii și pulsiunile tanatice, care configurau un erotism contrariant, deviant, morbid. Formalismului decorativist, sau ceea ce John Reed definește ca Stil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că în aceste figuri feminoide, larvare, turgescente nu avem deplina realizare a unei feminități devoratoare înscrisă în bestiarul decadent și că, în contextul simbolist al ipostazierii geniului, ele nu marchează o insurgență malefică, ci dimpotrivă, semnifică domeniul fertil al imaginației creatoare conotată întrucâtva voluptuos. Chiar dacă subliniază clivajul, opoziția, între spiritual și instinctual, între masculin și feminin, așa cum apar în ecuația decadentă cu resorturile violent contrastive de rezultantă estetică, Paciurea face un pas în afara esteticii simbolisto-decadente când transferă distincția de gen(der
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sociologi, care au ajuns la concluzia că efectele negative ar fi mai pregnante decât cele pozitive. Printre efectele pozitive ar fi folosirea păpușii ca mijloc educațional. Astfel, într-un articol publicat în Saturday Evening Post în 1964, este citată creatoarea Ruth Handler, care susține că părinții sunt recunoscători păpușii pentru că: ,,Înainte nu-și puteau convinge fetele să se pieptene să se îmbrace cu altceva decât în jeans, să se spele bine pe față și pe păr. Aici intervine Barbie. Barbie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Barbie-mireasă, Barbie-pilot, Barbie în campania prezidențială etc. Madonna oferă și ea constant noi modele, toate marca Madonna, care diferă doar prin haine și accesorii: Madonna-jucăria bărbaților, Madonna-materialista, Madonna-manechin, Madonna în costum bărbătesc, Madonna-sadomasochistă etc137." La fel ca Barbie, Madonna este creatoarea unei iluzii. Dar puterea ei și influența asupra admiratorilor sunt mai mari decât ale păpușii, pentru că, spre deosebire de Barbie, care, fiind neînsuflețită, este doar produsul creatorilor ei, Madonna produce iluzia că este propriul ei creator, iar nu un simplu obiect în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
că aceasta înseamnă un restaurant clasic, cu profil etnic, un fast-food sau acasă la prieteni, nu mai este percepută ca un act de afirmare identitară, ci ca un mod de socializare sau, mai simplu, ca "distracție" generatoare de "plăcere" și creatoare (a iluziei) de "bunăstare". Iluzia este generată, conform unor cercetători, și de așa-numita "mâncare etnică". Însuși termenul de "mâncare etnică" are conotații speciale. Potrivit antropologilor britanici, "mâncărurile etnice [...] sunt mâncăruri originare din țări non-europene177", ceea ce înseamnă că pizza și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prin această metodă să se diminueze caracterul euristic al Învățării și să se reducă participarea creativă a elevilor În procesul de Învățământ. Trebuie evidențiat Însă că Între algoritmică și euristică se stabilesc relații complementare, de disociere și conjugare funcțională. Activitatea creatoare presupune și beneficiează de utilizarea unor procedee de lucru algoritmice. În același timp, există posibilitatea ca, odată verificate și 17 completate, procedeele euristice să se transforme În algoritmi, iar la nivelul ei elementar euristica rezidă În alegerea algoritmului potrivit pentru
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
a pregăti individul pentru o societate a informației, pentru ca acesta să poată fi capabil, să selecteze din acest nou univers care se manifestă în viața socială, ceea ce trebuie să dobăndească pentru a putea să se manifeste ca o personalitate unică, creatoare și responsabilă. Educația devine, deci, prin forma sa de manifestare socială și un act religios, pentru că, prin însuși faptul că lucrează asupra individului, este o formă de desăvărșire a personalității, prin care omul se manifestă după principii moral religioase bine
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
grecească (phantasia)60. Tradiția latină a Evului Mediu înțelege termenii de "imaginație" și de "fantezie" fie că sinonimi (cazul lui Toma din Aquino), fie că desemnând realități distincte (cazul lui Albertus Magnus)61. Fiindcă discursul meu este centrat asupra imaginației creatoare, este util să mă opresc pe scurt asupra expunerii genealogice a acestei facultăți intelectuale pe care o face James Engell 62. Pornind de la premisa că imaginația este un concept independent forjat, în sensul modern, de Epocă Luminilor, Engell afirmă că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
că imaginația este un concept independent forjat, în sensul modern, de Epocă Luminilor, Engell afirmă că respectiva idee este instrumentul fundamental pentru înțelegerea atât a luminismului, cât și a romantismului 63. Caracteristicile inerente ale acestei forțe sunt rezumate astfel: "Imaginația creatoare a devenit modul de unificare a psihicului uman și, prin extensiune, al reunificării omului cu natura, de revenire pe căile conștiinței de sine la o stare a naturii superioare, o stare a sublimului, în care simțurile, intelectul și spiritul înaltă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
bucurie, fericire, satisfacție, sentimentul că obiectul percepției este sacru sau divin și caracterul paradoxal se aplică și vizionarismului blakean. Contribuția lui N. D. O'Donoghue la tema dezbătută în aceste rânduri este importantă prin aceea că leagă misticismul de imaginația creatoare, ultima devenind un adevărat tipar gnoseologic: "acea formă de cunoaștere liberă și nelimitată, pe care am încercat s-o descriu în termenii unui câmp vibratoriu, ceva ce au în comun poetul, artistul și filosoful" (1986, p. 187). Astfel ar putea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ebraica: viziunea profetului Iezechiel descrie patru creaturi aflate pe malul râului Chebar. Damon observa că animalele respective "sunt identificate curent cu cei patru evangheliști" (1988, p. 458). La Blake, Zoa se leagă de cele patru calități constitutive ale omului, facultatea creatoare (imaginația), facultatea rațională, dorința sexuală și corpul fizic. Acestea constituie triada divină (sfântă treime), la care se adaugă adversarul (diavolul). S-ar putea lua, concomitent, în calcul alte posibile legături, importante în cazul textelor vizionar-apocaliptice: atât numele secret al lui
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poate fi pus în paralel cu perspectivă lui Blake asupra abstracțiunilor ca factor organizator al fenomenologiei. În fine, Schiller indică necesitatea impulsului ludic, Spieltrieb, fiind de părere că singura cale care conduce la împlinirea de sine este cea a inocentei creatoare (în interpretarea schilleriană, arta însăși este un joc subtil și elaborat). Viața unui individ capătă sens doar prin exercițiul imaginației lipsite de complexe. Pledoaria lui Schiller pentru o existență consumată sub semnul esteticului își are corespondentul în perspectiva pe care
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sîrbă, franceză, engleză sau georgiană nu poate fi înțeles, în primul rînd, în termeni neomarxiști, ca un răspuns politic al unei burghezii rănite sau expansioniste (austromarxismul) sau al claselor exploatate de capitalismul imperialist (Tom Nairn) sau ca urmare a distrugerii creatoare, dar nesăbuite, a economiei globale capitaliste (Slavoj Žižek). Dominația de clasă, dezindustrializarea, șomajul și formarea unei subclase noi de cetățeni neliniștiți, toate acestea sînt, într-adevăr, consecințele contemporane ale economiilor structurate de producția de mărfuri, dar acestea nu provoacă în
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]