11,169 matches
-
fost prezentat de actrița Miruna Ionescu, gazda Popasurilor folclorice de la TVR2. Ținutele sale de scenă au purtat semnătură inconfundabila a creatoarei Oana Radu. De asemenea, tricourile și rochiile purtate de echipă și invitați în timpul festivalului, au fost create de tânăra creatoare de handmade din București, Aida Lorena, în atelierul Feathers. Tortul care a marcat cei 18 ani de existență a acestei manifestări a fost oferit de cofetăria Claus, iar vinul de la petreceri de Villa Vinea. Setea invitaților cât și a voluntarilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/callatis-fest-2015/ [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
omului și că ea reprezintă conexiunea și interpretarea umanității în timp prin care putem înțelege, fenomenologic, o anumită transformare a unui loc - spațiu. Prin corelarea individului, a persoanei în cadrul comunității, pe o perioadă de timp concretă, s-a fundamentat umanitatea creatoare în istorie. [1] Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Ideile materializate, tot ce se realizează în artă, literatură, rămân ca o bogăție a lumii în care trăim. Kant în „Critica rațiunii pure” afirmă că „rațiunea umană cuprinde nu numai Idei, ci și idealuri care, fără îndoială, nu au forța creatoare ca cele platonice, dar care au totuși forța practică și se află la baza posibilității perfecției unor anumite acțiuni. Conceptele morale nu sunt concepte absolut pure ale intelectului, căci la baza lor se află ceva empiric (plăcerea sau neplăcerea). Totuși
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
e plină de mesaje și de speranță, e foarte aproape de noi, nu mai e opacă”. Așa vedea Eliade lumea în viitorul apropiat lui, creativitatea - radical reînnoită și totul bazat pe redescoperirea lui Homo religiosus care va avea consecințe existențiale și creatoare culturale: „sterilitatea, plictisul, decadența, sfârșitul - simptome contemporane încă, dar idei la modă, acum 30-40 de ani, vor fi abolite prin simplu fapt că deschiderea spre alte lumi spirituale, alte universuri imaginare, nu poate rămâne fără efect. Deci, pot spune ca
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
și explică progresul fulminant al niponilor. Șintoismul este religia tradițională politeistă a Japoniei, care implică venerarea unor zei numiți kami, divinități locale, dar și personificări de monumente sau fenomene naturale, precum Muntele Fuji sau Amaterasu - zeiță soarelui. Kami este puterea creatoare și susținătoare a tot ce există sub soare, iar cele două silabe împreunate ale cuvântului Shinto deslușesc înțelesul de Cale a Zeilor. Pregătirea mea științifică nu exclude umanismul de mare inspirație și clarviziune. Am simțit imediat cum devin mai bun
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_mihai_stefanescu_1481865303.html [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
mai fecunzi ai literaturii române, reprezentant tipic al realismului liric, antropologic și etnografic, prin tematică, și al romantismului, prin sentimente și unele subiecte’’ (Marian Popa), descinzând din linia cronicarului Ion Neculce, a lui Ion Creangă și din eposul popular. Neastâmpărul creator al Marianei Didu se regăsește din plin în volumele sale ,,Stele în fântânile dorului’’ (2008, eseuri, reflecții, maxime), ,,Teatru’’ (2010), ca și în insolita carte de graniță: ,,Jurnal despre limitele existenței’’, care poate fi considerată, în egală măsură, literatură (roman
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
periculoase, care i-ar fi putut cantona volumul la nivelul unor simple speculații sau conspecte pe teme de interes major, pentru un intelectual veritabil. Iată câteva dintre aceste ,,jaloane’’, de care autoarea a ținut cont, le-a evaluat cu inteligență creatoare, le-a asimilat și le-a valorificat fără a lăsa vreun moment impresia că nu le-ar cunoaște ori că, dimpotrivă, ar fi inhibată de ele: 1. Poeticul locuiește omul, parafrază pe care Heidegger a făcut-o după o cunoscută
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
te lovești de propriile ei praguri. Ai vrea să vezi cuprinsul limbii, dar te cuprinde și te absoarbe ea, întocmai cum se întâmplă în lumea firii’’. Tigrii sunt, în cazul de față, exact provocările cu care se confruntă poeta, provocări creatoare lansate de versetele biblice ale regelui Solomon din ,,Cântarea cântărilor’’, de legendara prietenie dintre Enkidu și Ghilgameș, de Heidegger, Noica, Eminescu, Brâncuși și ceilalți ,,protagoniști’’ - nu neapărat ca persoane/ personalități, ci ca entități culturale de sine stătătoare. Maiestuos precum Sfinxul
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
parte din cercul de prieteni ai fostului ministru de Justiție Lucrețiu Pătrășcanu (Lena Constante fiind angajată în acea vreme ca scenograf la teatrul bucureștean „Țăndărică” alături de soția ministrului, Elena Pătrășcanu), dacă una dintre cele mai nobile și mai curate inteligențe creatoare ale spațiului cultural românesc și universal, deopotrivă, Profesorul Edgar Papu, a fost, la rându-i - în urma unei banale discuții cu un coleg de catedră pe stradă -, trecută prin chingile iadului cu vizetă și mâini murdare al carcerei staliniste, dacă Nicole
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1409057274.html [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
fel de bâiguieli confuze, licențioase și dezlânate, în care ritmul, măsura, rima, semnele de punctuație sunt neglijate în favoarea limbajului vulgar, scăpat din frâie (dar atât de gustat!), de tineri din ce în ce mai năimiți și tulburați de ispitele clipei. Conștientă de darul său creator, Alexandra Mihalache îl pune în valoare în plenitudinea lui, străduindu-se să-și găsească filonul propriu din care extrage pepita prețioasă care-i va aduce recunoașterea și consacrarea. Acest suiș continuu, sisific și perseverent, îi configurează statura morală și spirituală
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
tale și m-am așezat comod în sărutul dulce al sufletului tău! Ți-am privit în ochi zâmbetul curat de limpede azur primăvăratic.Timpul veghează liniștit spiritul veacurilor de dragoste și dăruire! Respiri ușor cu răsuflarea harului din harpa îngerilor creatori. Ei ți-au dat numele și harul lor divin de a bucura sentimentele presărate cu pulberea stelelor călăuzitoare. Ne contopim cu adierea mângâierilor ce răcoresc dogoarea vulcanilor din fluidul rubiniu al ființei umane. Privește încrezător prin puritatea ochilor de copil
NUME DE COD...IUBIRE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nume_de_cod_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/341246_a_342575]
-
Privește încrezător prin puritatea ochilor de copil jucăuș și spală fața lumii cu nevinovăția lor celestă. Lasă lumina să patrundă în ungherele ființei nemuritoare. Căldura universului să aștearnă speranța binelui în fiece colț al inimii ! Înalță piruete cu puterea gândului creator. Sună la ușile magiei cu tremurul ușor din vibrația ce pulsează în divinul suprem al necunoscutului. Ascunde cheia dorințelor în nectarul nepieritor al basmelor. În cutia vrăjită a visurilor, păstrează aspirațiile și crezurile tale căci ele sunt puterea și reușita
NUME DE COD...IUBIRE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nume_de_cod_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/341246_a_342575]
-
orașului, dar nu în circuitul evenimentelor... Toate acestea cu o echipă mai mică decât în 2016, cu mai multe provocări, dar cu mai multă îndârjire. Ce are Clujul și nu au alte orașe? Tinde să devină un pol al energiilor creatoare, al lucrurilor care se fac altfel de restul țării? Clujul are suflet, cum spunea cineva. Are o căldură a lui, Clujul, și nu mă refer la ospitalitate și alte stereotipuri. E o energie aparte a oamenilor tineri, creativi: ne știm
Georgiana Ciceo, co-fondator ZAIN: „În Cluj se simte dezvoltarea pe IT și în sfera creativilor: e o reverberație în piața de creație” by https://republica.ro/georgiana-ciceo-fondatorul-festivalului-zain-zclujul-a-devenit-un-oras-al-evenimentelor-iar-deschiderea [Corola-blog/BlogPost/339203_a_340532]
-
poetică pe care secvențial și-a edificat-o de-a lungul anilor și de la care evită să abdice. Poezia despre care vorbim se instaurează ca funcție asimetrică a patru variabile poetice, conexate în două axe: conștient-spontan, ambiguitate-suveranitate organizatorică a spiritului creator. a) A. Zisu este un poet lucid. Criticul literar Ion Buzera găsește, pe bună dreptate, că Aurelian Zisu este un „autor care își conștientizează arta” („Mozaicul”, nr. 4, 2009, p. 4). În aceeași ordine de idei, criticul literar Dan Ionescu
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
aspect formal de înregimentare, recurgerea la sonet este un gest voluntar de eliberare. După cum știm, în general, textul poetic nu trebuie să se conformeze unor constrângeri în ce privește numărul de versuri. O poezie se poate încheia oricând: în ce privește mărimea textului, spiritul creator trăiește în paralel cu tensiunea lirică a inspirației și neliniștea de a nu ști când poezia se încheie. Din această perspectivă, sonetul reprezintă o asumare prealabilă a libertății de a încheia textul în 14 rânduri. Poetul ce se vrea liber
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
libertate față de sentenționizate și o alta față de măsura și ritmul versului. A doua rană o reprezintă deschiderea din titlu a unei izotopii tematice a rănii ce va lumina revelator mesajul volumului. c) Palierul pe care se face vizibilă suveranitatea spiritului creator este acela al discursului. Prima modalitate și cea mai importantă de intervenție auctorială o reprezintă coordonata tematică. Subsecventă este o decizie a spiritului creator în ce privește fixarea unui sistem de referință intertextual. Sub acest aspect, poezia lui A. Zisu are o
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
rănii ce va lumina revelator mesajul volumului. c) Palierul pe care se face vizibilă suveranitatea spiritului creator este acela al discursului. Prima modalitate și cea mai importantă de intervenție auctorială o reprezintă coordonata tematică. Subsecventă este o decizie a spiritului creator în ce privește fixarea unui sistem de referință intertextual. Sub acest aspect, poezia lui A. Zisu are o evidentă ancorare intertextuală. „Urme pregnante” din M. Dinescu observă C.M. Popa în sonetul „Instigator” și din Ion Caraion în „Larve”, din T. Arghezi în
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
se subsumează unei teme majore - (moartea) - și unora complinitoare: iubirea, beția și arta (poezia). Toate aceste patru teme sunt impregnate de ideea rănii în accepția de demers determinat ca deficitar, ca lipsit de plenitudine. S-ar zice că un spirit creator își sesizează și înfruntă rana majoră de a fi om și o exprimă prin figuri ale afectului ca durerea accentuată de „conștiința prezentului” (Camus citat de A. Zisu ca motto, p. 36). Figura morții are acoperire generală și se impune
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
intră ca element al izotopiei rănilor omului. Alcoolul dăunează, este toxic, rănește. Este apoi o experiență corporală cu valoare de gest opozitiv. În al treilea rând, beția este o componentă a poeticii, aceea responsabilă de starea de inspirație a eului creator. Ea se integrează ca fond și ca amplificator al inspirației lirice. Beția este vrăjitoria calmă ce asigură ieșirea din efemer, din caducitate, din precaritate. Beția salvează, ea anesteziază timpul, fiind o eclipsă a subiectului. Eul liric ajunge „să se-mbete
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
fiindcă,așa cum sublinia Nietzsche,Dumnezeu poate tot ce dorește decât ceea ce substanța primordială a sa îl obligă să vrea acest lucru pe când omul nu poate atinge ”condiția divină” și nu are voie să ia viața altui semen chiar dacă se crede creator.Natura și istoria sunt în mâinile lui Dumnezeu,nu detaliile lucrurilor sau evenimentelor.Acestea din urmă sunt la îndemâna omului și contribuie sau influențează viața acestuia,în mod pozitiv sau negativ.Intre aceste evenimente extreme se află viața.Acțiunile din baladele
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_tragicului_din_literatura_populara.html [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
-mi răcoresc o viitoare trudă / pe când ivit hazardul îmi dezminte / că străluciri de suflet vor s-ascundă / trăirile ce înfloresc cuvinte”, („Înflorind cuvinte”). Sufletul exprimă, deopotrivă, demonie și lumină, satisfacție și melancolie, credință și căință (ca în „Rătăcire”), dar opoziția creatoare rămâne iubire/ură. Idealul utopic rămâne o existență ceremonială marcată de ritualul erotic, care oprește timpul și proiectează cotidianul sufocant în universul eflorescent al poveștilor. Câte un poem însă spune întreg adevărul de tristețe și solitudine: „Am întrebat stânca / în
INFLORIND CUVINTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1423033659.html [Corola-blog/BlogPost/376078_a_377407]
-
secolul următor, vreme de apogeu pentru întreaga spiritualitate românească premodernă. Fenomenul se explică printr-un complex de împrejurări, care a permis dezvoltarea accentuată și continuă a mijloacelor de răspândire a culturii începând, firește, cu învățătura de carte și cu spiritul creator și administrativ. La aceasta a contribuit existența unei perioade de stabilitate internă, datorată unor lungi domnii (Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino, C-tin Brâncoveanu) dar și al existenței pe plan internațional, a unor neîncetate frământari, schimbări generatoare de noi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
aprilie s-au împlinit 80 de ani de când scriitorul și gazetarul Panait Istrati a părăsit această lume, care i-a oferit de-a lungul vieții atât bucurii, dar și tristeți care i-au marcat existența lui de om și persoană creatoare. Sunt mulți care știu despre aplecarea mea asupra textelor literare și publicistice ale lui Panait Istrati. Recunosc că am intrat în contact cu opera lui destul de târziu, în 2002, momentul „întâlnirii” mele cu cel care avea să devină apropiatul lui
GABRIEL DRAGNEA by http://confluente.ro/articole/gabriel_dragnea/canal [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
aprilie s-au împlinit 80 de ani de când scriitorul și gazetarul Panait Istrati a părăsit această lume, care i-a oferit de-a lungul vieții atât bucurii, dar și tristeți care i-au marcat existența lui de om și persoană creatoare.Sunt mulți care știu despre aplecarea mea asupra textelor literare și publicistice ale lui Panait Istrati. Recunosc că am intrat în contact cu opera lui destul de târziu, în 2002, momentul „întâlnirii” mele cu cel care avea să devină apropiatul lui
GABRIEL DRAGNEA by http://confluente.ro/articole/gabriel_dragnea/canal [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
filozofia pentru a crea tot ce-mi doresc. Descopăr astfel că zborul însăși e vis, mit, realitate, absolutul e „necondiționatul limitat”, misterul mă eliberează de neliniștile mărginirii mele, filozofia e o pregătire pentru moarte și faptul că iubirea este forța creatoare care poate învinge moartea. Zborul, ca orice vis are tendința de a se transforma în realitate. Acesta a fost unul dintre cele mai arzătoare și îndrăznețe visuri pe care le-a avut omul, încă de la începuturile sale. Această năzuință a
“ZBORUL…, CE FERICIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1436956434.html [Corola-blog/BlogPost/374793_a_376122]