55,062 matches
-
credința, ceea ce e același lucru cu a spune că o pune în acord cu rațiunea. „Înțeleg ca să cred; cred ca să înțeleg” înseamnă că eu, înainte de a crede, am nevoie de a stabili cu ajutorul rațiunii discursive motivele de credibilitate sau temeiurile credinței mele. La fel, odată credincios, rațiunea fiecăruia are a se exercita mereu dacă vrea să pătrundă armonia adevărurilor dogmatice între ele sau concordanța lor cu rațiunea. Numai în acest caz credinciosul va experimenta veracitatea creștinismului. Lui Augustin îi place să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
comenteze un vers din Scriptură: scientia inflat, caritas vero aedificat (1 Corinteni 8, 1 - „numai iubirea zidește, știința îngâmfă”). Asta vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși obiectul ei, și chiar atunci când ea vrea să cunoască lucrările credinței, dacă nu e îndreptată înspre progresul iubirii spirituale, tot coruptă se cheamă că este. Care mai este, în acest caz, conținutul culturii creștine?, și, mai mult, ce respinge Augustin din cultura tradițională? Respinge cultura literară pe motiv că era singura
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dar nu mai puțin eficace (pragmatică), după cum are a practica și asprimea. Lui Deogratias îi atrage Augustin atenția să-și exulte interesul față de caracterul misterios al Stripturii (și Augustin e alexandrin, nu antiohian; exegeza ad litteram este o exegeză a credinței, una căreia i se supune în mod conștient, deși nu cu multă plăcere)<footnote Ibidem, 397. footnote>. Sensul literal este repede expediat de Augustin, uneori e chiar neglijat. Sensul mistic îl interesează cu precădere. Augustin degajă sensul strict al textului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme, și anume a modului în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. De aceea, scriitorii creștini greci și latini au încercat să exprime adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dus la apariția unei noi probleme, și anume a modului în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. De aceea, scriitorii creștini greci și latini au încercat să exprime adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
of Religion in Late Antiquity, Ashgate, 2009. footnote> etc. Mai puțin studiată a fost atitudinea scriitorilor creștini față de arta oratorică pagână. De aceea, în cele ce urmează, ne propunem să evidențiem modul în care Ioan Hrisostom a exprimat adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman, se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Libanius, Symmachus ș.a. au supus unor atacuri înverșunate scrierile prin intermediul cărora creștinii apărau și susțineau superioritatea religiei lor. Cei dintâi îi desconsiderau pe autorii creștini pentru simplitatea și lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea adevărurilor de credință și pentru faptul că operele lor nu corespundeau regulilor a ceea ce, în general, era socotit a fi un stil rafinat<footnote Or., Comm. in Jo., 7: „limbajul simplu al Scripturii, pe care grecii sunt înclinați să-l disprețuiască, arată puterea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sunt înclinați să-l disprețuiască, arată puterea cea nemărginită a lui Dumnezeu” (PSB 7, 333-334). footnote>. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme, și anume cea a modului în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. Începând cu apostolul Pavel, toate mijloacele și procedeele tradiției oratorice clasice au fost eliminate ca dăunătoare. Apostolul Pavel, bazânduse numai pe adevărul mesajului creștin, socotea că pregătirea în arta oratorică era inutilă<footnote
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Acesta răstignit. Și eu întru slăbiciune și cu frică și cu cutremur mare am fost la voi. Iar cuvântul meu și propovăduirea mea nu stăteau în cuvinte de înduplecare ale înțelepciunii omenești, ci în adeverirea Duhului și a puterii. Pentru ca credința voastră să nu fie în înțelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu”; 1 Cor., 2, 13: „Pe care le și grăim, dar nu în cuvinte învățate din înțelepciunea omenească, ci în cuvinte învățate de la Duhul Sfânt, lămurind lucruri duhovnicești oamenilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Acesta răstignit. Și eu întru slăbiciune și cu frică și cu cutremur mare am fost la voi. Iar cuvântul meu și propovăduirea mea nu stăteau în cuvinte de înduplecare ale înțelepciunii omenești, ci în adeverirea Duhului și a puterii. Pentru ca credința voastră să nu fie în înțelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu”. footnote>. Cu toate acestea, el admitea apelul la metodele și mijloacele retoricii clasice pentru propovăduitorul creștin numai în disputele publice cu intelectualii neconvertiți<footnote V. Florescu, op. cit., 93
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Theohl. Ant., Autol., 1, 1 (PSB 2, 282; PG 6, col. 1025). footnote>, Tatian<footnote Tat., Orat., 1 (ed. rom., 68-69; PG 6, col. 806). footnote>, Clement Alexandrinul<footnote Clem., Str., 1, 2, 20, 2: „...filosofia nu ne desparte de credință, că filosofia nu ne amăgește cu o artă înșelătoare, ci dimpotrivă, ca să spun așa, filosofia ne dă mai multă tărie și, într-un fel oarecare, este un fel de exercițiu intelectual pentru primirea credinței” (PSB 5, 21; PG 8, col
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
2: „...filosofia nu ne desparte de credință, că filosofia nu ne amăgește cu o artă înșelătoare, ci dimpotrivă, ca să spun așa, filosofia ne dă mai multă tărie și, într-un fel oarecare, este un fel de exercițiu intelectual pentru primirea credinței” (PSB 5, 21; PG 8, col. 710); 1, 5, 28, 1: „Filosofia este o pregătire intelectuală pentru cei care, prin demonstrație, dobândesc credința” (PSB 5, 25; PG 8, col. 718); 1, 5, 29, 9 (PSB 5, 26; PG 8, col
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dă mai multă tărie și, într-un fel oarecare, este un fel de exercițiu intelectual pentru primirea credinței” (PSB 5, 21; PG 8, col. 710); 1, 5, 28, 1: „Filosofia este o pregătire intelectuală pentru cei care, prin demonstrație, dobândesc credința” (PSB 5, 25; PG 8, col. 718); 1, 5, 29, 9 (PSB 5, 26; PG 8, col. 722); 6, 10, 80, 1 (PSB 5, 432; PG 9, col. 299-302); 1, 8, 39, 1 (PSB 5, 32; PG 8, col. 735
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cer ca asemenea podoabe străine să fie cuprinse în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă, cere ca meritele proprii ale fiecăruia să formeze izvorul cu vântărilor de laudă” (PSB 17, 583-584; PG 31, col. 592); Hex., 1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele logice” (PSB 17, 82); 3, 8: „Nimeni să nu compare duhovniceasca noastră învățătură, care este simplă și nemeșteșugită, cu curiozitățile celor care au filosofat despre cer. Pe cât de frumoasă este frumusețea femeilor cinstite
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Chrys., De proph. obsc., 1, 1 (ed. rom., 508; PG 56, col. 165). footnote>. Așadar, deși Ioan Hrisostom a permis apelul la mijloacele oratoriei clasice în anumite situații, totuși, admirând stilul scrierilor vetero și neotestamentare, a susținut expunerea adevărului de credință într-o formă elegantă și simplă. Mai mult, nefiind impresionat de stilul pompos și prefe rând vorbele puține, dar care spun mult, a arătat cu insistență că mesajul creștin trebuie să urmărească simplitatea adevărului, întrucât a respecta acest adevăr în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
100-145; include subcapitolele 5.1. Culte greco-romane, 5.2. Culte orientale, 5.3. Culte africane, 5.4. Culte microasiatice, 5.5. Culte egiptene, 5.6. Culte celto-germanice, 5.7. Culte traco-moesice, 5.8. Situația social-etnică a dedicanților și legătura cu credințele religioase, 5.9. Locuri de des coperire - locuri de cult, 5.10. Temple, 5.11. Religia militarilor din Dacia în timpul Dinastiei Antoninilor, 5.12. Religia militarilor pe parcursul secolului III) și 6. Mobilitatea socială în cadrul armatei, mediul provincial și impactul asupra
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al lui Mallarmé. Actual se dovedește și Baudelaire, de asemeni părinte de trib, de vreme ce influența lui se întinde de la britanicul Swinburne la italianul d^Annunzio, la germanul Stefan George, spaniolul Rubén Darío, ungurul Ady, rusul Valerii Briusov. Un mistic fără credință, ajungând, prin suferință și umilință la Dumnezeu, Les fleures du Mal impunându-se ca o carte esențial catolică, și, specifică Ion Pillat - mai mult decât creștină! Într-o strânsă expunere asupra simbolismului, o rară notă de trimitere la autor: “Această
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
datează de altfel câteva scrisori prin care Moravia îi solicita lui Mussolini, într-un stil în care astăzi este greu de stabilit limita dintre deferență și servilism, să îi permită să publice în continuare și îl asigura de propria bună credință față de regim. Epistolele respective, publicate chiar în aceste săptămâni în presa italiană și alăturate acelei așa-zise „abjurări” de la identitatea de evreu, au dat naștere unei îndelungi polemici asupra unei atitudini pe care unii au definit-o drept „nicodemism”, iar
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
ca slugi și plug! Îl blestem pe Mamona, cînd spre faptă Ne-ndeamnă cu comori de vrem, Și cînd el perna ne-o îndreaptă, Făcînd din lene țel suprem! În struguri blestem eu licoarea! Harul iubirii de nespus! Speranța! Și credința! Iar răbdarea O blestem eu de toate mai presus! Mefisto (apărînd de după perdea. În timp ce-o dă de-o parte și se uită îndărăt, se zărește Faust, întins pe un pat străvechi.) Să zaci, nefericitule, aici, Legat cu noduri
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
similitudine) la vârsta de 39 de ani, În aceeași lună: unul pe 14 iunie (Giacomo), celălalt pe 15 iunie (Mihai) la o distanță de 52 de ani (1837;1889). Dar Înrudirea lor este vizibilă și revelatoare mai ales În planul credinței, În temele abordate de la dragostea față de plaiul natal la marile teme filosofice sub semnul unui romantism robust, dar și al unui pesimism specific. Nu Întâmplător, ambele conștiințe debutează ( Într-un sens mai larg) la o vârstă fragedă, cu poezie Închinata
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
proprii. În felul acesta întîlnim motive simboliste tratate prin mijlocirea notării unor senzații acute, rescrise într-un cod al concreteții: “oricare femeie care venea în camera lui Fra, habar n-avea ce-o așteaptă./ Fra era un tînăr de bună credință, hrănit cu spuza notelor/ și cu oftatul diejilor și bemolilor, trăise în luxul imaginației,/ slujea timpul foarte precis și cu mult simț gospodăresc,/ iar la rîndul său, timpul trecea razant pe lîngă obrazul lui,/ neatingîndu-l, doar lăsîndu-i în urmă un
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
lui Brâncuși, mai rar și scrisului său, că jurnalul lui de creație, care se poate circumscrie suitei de aforisme, n-a putut prinde viață din cauza unei atitudini reticente, dar nu Nihiliste, a marelui artist de a le publica. Își Înrădăcinase credința, parcă de tip hasidist, zicem noi astăzi, deși el era ortodox convins, ocazional, făcând parte din corurile unor biserici din România sau din Franța, ca să câștige un ban. Matricea formării copilului, apoi a adolescentului, a rămas imuabilă ori câte straturi
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
reverbera În timp În funcție de starea individului, socială, profesională și de psihologia lui - normală, În parametrii caracterului stabilit, derutată, supravegheată, oscilatorie de către factori perturbatori ai conștientului etc. Ori Brâncuși a crescut Într-un spațiu al satului ancestral În care obiceiurile și credința se perpetuau din tată-n fiu, așa Încât memoria colectivă, pe diverse paliere ale menținerii ei, era drămuită În mod chibzuit fiecărui membru al comunității. Prin grila teoriei hasidinilor, memoria colectivă ca și identitatea religioasă se cuvine a fi consemnate „nu
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
și altele recuperate din mers, pe care editorul le-a grupat tematic Despre artă (de la 1 la 69), Despre viață (de la 170 254). Întârzierea cu care se produsese tipărirea aforismelor a fost datorată exclusiv sculptorului Însuși. Brâncuși „susținea, potrivit unei credințe mai vechi, că orice idee, odată scrisă, Își pierde caracterul oral, viu, de circulație permanentă și șlefuire continuă, devine un lucru Închis , mort, În zidul de cărți, din bibliotecă”. Cum multe dintre aforisme - adevărate pilde de viață și cugetare - erau
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
fi oprit sau străpuns cu lumina din clipa lui Goethe? ori cu ceva de la marginea orei lui Nichita Stănescu? Toate alcătuiesc o biruință În genunchi pe care o fortifică acel carpe diem. Revelația și pentru aceste clipe vine din interiorul credinței, chiar dacă aproapele, pierdut În alte orizonturi, nu poate să mai dea semne firești de viață. Iată o strofă zguduitoare, cu vizibile tușe filosofice: „Mă-nvăluie chinul În trup pătrunzând, / de știut nu știu de mai știu, /rămâne privirea uitată-n apus
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]