51,468 matches
-
de urgență a Guvernului nr. 34/2006, „În măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu prevede altfel, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun“, Curtea a observat că acestea au incidență și în constatarea nulității contractelor de achiziție publică, textul de lege criticat apărând ca un mijloc de garanție a principiului legalității prin care se asigură realizarea celor două funcții ale nulității: preventivă și sancționatorie. ... 27. Nulitatea contractului este reglementată în Codul civil prin art. 1.246-1.265 și este definită expres ca sancțiune care
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune“. ... 28. Pe de altă parte, din interpretarea gramaticală a sintagmei „în alte cazuri prevăzute de lege“, cuprinsă de dispoziția legală criticată, rezultă că intenția legiuitorului nu a fost aceea de a restrânge motivele de nulitate a contractului de achiziție publică la cele strict prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, ci, prin inserarea lit. d) în alin. (1) al
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
1) al art. 287^10 din ordonanța de urgență antereferită, acesta a apreciat că sunt aplicabile și alte motive de nulitate cuprinse atât în ordonanța de urgență menționată, cât și într-un act normativ distinct de aceasta. Așadar, prin dispoziția legală criticată se creează posibilitatea părții interesate de a solicita constatarea nulității unui contract de achiziție publică ori de câte ori acesta este încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale sau prin fraudarea legii. ... 29. În concordanță cu prevederile art. 1 alin. (5) din
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
constatarea nulității unui contract de achiziție publică ori de câte ori acesta este încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale sau prin fraudarea legii. ... 29. În concordanță cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind calitatea legilor, dispozițiile legale criticate sunt clare și neechivoce, întrucât destinatarul normei are posibilitatea să prevadă condițiile cerute la încheierea unui contract de achiziție publică, sens în care își poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
și nu încape îndoială că instanțele interne sunt cele mai în măsură să examineze și să interpreteze legislația națională. ... 31. Față de această împrejurare, Curtea nu a reținut pretinsa încălcare a principiului legalității în componenta privind calitatea legii, deoarece normele criticate, astfel cum sunt configurate în cuprinsul legii, sunt suficient de clare și de previzibile, sens în care, prin sintagma „în alte cazuri prevăzute de lege“ legiuitorul a avut în vedere motivele de nulitate reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
de previzibile, sens în care, prin sintagma „în alte cazuri prevăzute de lege“ legiuitorul a avut în vedere motivele de nulitate reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 sau de un alt act normativ. ... 32. De asemenea, prevederile criticate nu îngrădesc nici accesul liber la justiție și nici dreptul la apărare. Judecătorii nu sunt puși în situația să adauge la lege cazurile de nulitate a contractelor de achiziție publică prevăzute de legile civile, deoarece textul criticat, prin sfera sa
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
De asemenea, prevederile criticate nu îngrădesc nici accesul liber la justiție și nici dreptul la apărare. Judecătorii nu sunt puși în situația să adauge la lege cazurile de nulitate a contractelor de achiziție publică prevăzute de legile civile, deoarece textul criticat, prin sfera sa normativă, permite aplicarea în privința contractelor de achiziție publică a sancțiunii nulității cuprinsă în orice act normativ indicat. Prin urmare, textul reprezintă o garanție pentru justițiabil, care are, astfel, deschisă calea acțiunii în justiție în vederea contestării
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
sancțiunii nulității cuprinsă în orice act normativ indicat. Prin urmare, textul reprezintă o garanție pentru justițiabil, care are, astfel, deschisă calea acțiunii în justiție în vederea contestării nulității absolute a contractelor de achiziție publică în mod plenar. Totodată, dispozițiile legale criticate au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, având în vedere specificul acestor proceduri și celeritatea cu care ele trebuie să se desfășoare. ... 33. Aceste considerente
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
Apel P. în Dosarul nr. 772/46/2020, ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a Hotărârii nr. 142/F-CONT/2020 date de Curtea de Apel P. Se arată că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente: – hotărârea criticată cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei, art. 488 pct. 6 din Codul de procedură civilă; ... – hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept, art. 488 pct. 8 din Codul procedură civilă; ... – hotărârea
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
între candidați, sunt nelegale. Consideră că dispozițiile art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt nelegale pentru următoarele considerente: a) Instituirea de criterii de departajare între candidații pentru profesia de executor prin dispoziția legală criticată s-a realizat cu exces de putere de către pârât ca urmare a depășirii competenței stabilite prin art. 21 alin. (2) din Legea nr. 188/2000, potrivit căruia „condițiile de desfășurare a acestor concursuri sau examene se stabilesc prin regulamentul de
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
cerința de previzibilitate a legii impusă prin art. 1 din Constituție, în condițiile în care nu se poate cunoaște de către solicitanții pentru accesul la profesia de executor care sunt celelalte aspecte relevante utilizate pentru selecția solicitanților. Din considerentele hotărârii criticate nu rezultă care sunt probele ce au condus la opinia instanței de respingere a cererii de chemare în judecată. Instanța a reținut apărarea pârâtei potrivit căreia accederea în profesia de executor judecătoresc se face prin promovarea unui examen sau concurs
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
poate acționa pe termen scurt până la soluționarea acțiunii în anulare, în mod discreționar, totalitar și abuziv, și nu doar restrânge disproporționat, ba chiar poate încălca drepturi și libertăți fără ca puterea judecătorească să exercite un minim control asupra normelor criticate. A concluzionat reclamantul că lipsa procedurii de suspendare asupra actelor menționate care pot produce prejudicii uno ictu este inadmisibilă într-un stat de drept. Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei în data de 10.02.2021 reclamantul a solicitat ca
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
subliniat că au fost încălcate art. 1 alin. (5), art. 20, art. 53, art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (6) și art. 147 alin. (4) din Constituție. Astfel, pentru a respecta dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, normele criticate ce reglementează dispunerea unor acțiuni și luarea unor măsuri trebuie să fie reglementate în mod previzibil și în limitele unor repere concrete, care să elimine riscul ca, prin ingerința autorităților executive (Guvern, CNSU, comitete locale, județene), măsurile să capete caracter
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
părinții victimelor, de câte 15.000 de euro fraților acestora și de câte 10.000 de euro bunicilor victimelor, cu titlu de despăgubiri morale, este suficientă pentru a acoperi prejudiciul moral suferit de părțile civile. Autorii excepției susțin că textul de lege criticat încalcă și principiul egalității în fața legii, întrucât, dacă părțile civile ar fi ales să își exercite dreptul la despăgubiri pe cale civilă, ar fi avut la dispoziție o cale de atac efectivă, pe care ar fi putut să o
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
urmă căi de atac. Din această perspectivă, restrângerea sferei cazurilor de casare este justificată de finalitatea căii extraordinare de atac, aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, precum și de natura acesteia. Dispozițiile de lege criticate nu generează discriminare între diferiții titulari ai dreptului de a promova recurs în casație, întrucât aceștia au posibilitatea de a uza de calea de atac în condiții asemănătoare, corelat însă cu poziția lor procesuală și specificul interesului procesual urmărit. Prin
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. ... 7. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 8. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textele de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală: „(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Consideră că textele de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care exclud de la beneficiul indemnizației de risc asiguratele care nu au calitatea de salariate. Apreciază că nu există o justificare obiectivă și rezonabilă care să susțină această excludere. Consideră că prin plata contribuției la
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
și Autorității Judecătorești la plata indemnizației pentru concediu de risc maternal, prevăzută de art. 31 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2), ale art. 16 alin. (1), ale art. 44 alin. (1), ale art. 47, ale art. 53 și ale art. 115 alin. (6). Astfel, arată că modalitatea de reglementare a textelor de
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 și de art. 1 alin. (1), art. 2 lit. a), b) și h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003. ... 7. Prin urmare, autoarea excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care creează o discriminare a persoanelor care realizează venituri din activități independente față de persoanele care realizează venituri din salarii, în sensul în care femeile însărcinate salariate pot beneficia de concediu de risc maternal și
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 20. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 21. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
ale art. 2 lit. a), b) și h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 27 octombrie 2003. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: – Art. 31 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005: „(1) Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
motive, se solicită ca analiza concluziilor pe care le pune să se facă prin prisma cetățeanului care nu are cunoștințe juridice, dar are o încredere desăvârșită în Curtea Constituțională care veghează asupra constituționalității legii, prin urmare, și a dispozițiilor legale criticate. ... 4. Cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate, se arată că pe rolul Curții de Apel București există un dosar în care, în decembrie 2018, a fost invocată această excepție de neconstituționalitate, constatându-se că nicio cerere de extrădare formulată
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
un moment dat dispozițiile legale criticate în sensul celor arătate de autorul excepției, dar că dispozițiile art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 au acoperit lacuna legislativă semnalată de autorul excepției. ... 15. Pentru aceste motive, se susține că textul criticat nu contravine art. 20 și 53 din Constituție. ... 16. Mai mult, se apreciază că o parte dintre aspectele invocate de autorul excepției de neconstituționalitate sunt de competența exclusivă a instanței de judecată, astfel cum rezultă din motivele prezentate oral de
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
excepție ridicată de Vlad Călin Nistor într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de extrădare a autorului excepției, formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii. ... 19. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, potrivit textului criticat, judecătorul învestit cu soluționarea cererii de extrădare, în cazul în care consideră că se impune luarea unei măsuri preventive până la soluționarea cererii anterior menționate, nu poate dispune o altă măsură preventivă decât arestarea provizorie. Astfel, dispozițiile legale criticate nu
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]