714 matches
-
probleme în înțelegerea lor. Termenii populari întâlniți se referă fie la obiecte necesare ocupației țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor (carafă, clondir, laviță). Unele cuvinte populare întăresc coloratura lexicului prin aspectul fonetic pe care-l capătă (crivăț, hău, merei) și ele apar motivate și de necesități de rimă (ex: stâns/plâns). Cuvintele și expresiile populare ocupă un loc aparte în poezia lui Labiș. Trăind la sat, având legături directe cu folclorul, poetul și-a axat creația pe
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
unul dintre cei mai citați istorici ai bisericii iudeo-creștine, Eusebiu din Cezareea, spune în Istoria bisericească la V,19,3 că pe la mijlocul secolului ll, granițele religiei satanist-cretine se întindea în nord pînă în...Tracia, ori această zicere spulberă ca un crivăț mitul crăcănat de confrații lui întru plăsmuiri, și de românii smintiți ce spun că ne-a creștinat ivritul Saul/Pavel și care venind pînă la Istru, și-a ridicat odată poalele pînă peste cap și astfel geții au văzut tot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
despre tipografiile de la Bârlad (1909), în colaborare cu I. Antonovici, și pe avocatul Lascăr Costin, iar girant responsabil îl citează pe D. Irimescu. Ziarul „Drapelul" a fost lucrat la Tipografia Cațafany. Costin Lascăr era autorul unor lucrări („Apărarea lui David Crivăț și a Elenei G. Andreescu, acuzați de infanticid, înaintea Curții cu jurați Tecuci, 6 septembrie 1876, 1878; Maxime și reflecții, 1893) tipărite la tipografia Cațafany. Era licențiat în drept de la Paris, proprietar al moșiei Banca și ca student publicase și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D. Caracostea, Balada Crivățului, RFR, 1943, 8; Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru, Moștenirea științifică a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său cade; Demonii râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie În apărare. Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfâșie guri însetabile, Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
soare) și creează astfel la noi poezia intimității: Perdelele-s lăsate și lampele aprinse; În sobă arde focul, tovarăș mângâios, Și cadrele aurite ce de păreți sunt prinse Sub palida lumină apar misterios. Afară plouă, ninge; afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit... Așa-n singurătate, pe când afară ninge, Gândirea mea se primblă pe mândri curcubei Pîn' ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge, Și saltă cățelușu-mi de pe genunchii mei. Groaza de fenomenul boreal i-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și pe ele se așează bolta cerului senină Unde luna își aprinde farul tainic de lumină. O! tablou măreț, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca veșnice făclii. Munții sunt a lui altare, codrii organe sonoare Unde crivățul pătrunde, scoțând note-ngrozitoare. Totul e în neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă nici un pas; Dar ce văd?... în raza lunii o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oceanul de ninsoare, Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi. Romanticii cădeau în melancolii în fața lacurilor. Pe Alecsandri îl umple de o surdă spaimă șuierul vîntului: Ziua scade: iarna vine, vine pe crivăț călare, Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare. Boii rag, caii rânchează, cânii latră launloc, Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc. Prin temperamentul său de șopârlă, Alecsandri notează în chip fericit plăcerea nemișcării la soare, pirotirea euforică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cer de plumb întunecos, Pe câmp plin de zăpadă Se trăgănează-ncet pe jos O jalnică grămadă De oameni triști și înghețați Cu lanțuri ferecați. E lung cel șir de osîndiți! Pe vânăta lor față Necontenit sunt pălmuiți De-un crivăț plin de gheață, Și pe-al lor trup de sânge ud Des cade biciul crud. Sărmani!... de șase luni acum, Ei merg fară-ncetare Pe-un larg pustiu ce n-are drum, Nici adăpost, nici zare. Din când în când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
suflet te vede În orice meteor. Pe orice spăimîntează, ș-amerință viața, În orice loc de groază, acolo te zăresc; Ca tunetul ți-e glasul, ca fulgerul ți-e fața! Fulger În mine trece cînd ochii-mi te-ntîlnesc! Viforul bubuie, zboară, Crivățul vîjÎie, trece, Tremurul saltă, doboară, Trăsnetul arde, petrece Cu cugetul cînd vii, Grindina bate, rănește, Stingerea pasu-i urmează; Seceta seacă, sterpează, Foametea rumpe, răcnește, Boalele zbiară, turbează, Moartea doboară, cosește Osînda tu cînd ții”... Avem aici concentrate aproape toate elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină — Mihnea tresare. Fulgerul scînteie, tunetul bubuie, Calul său cade; Demonii rîseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iar Încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfîrÎie În apărare. ,Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfîșie guri Însetabile. Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute cu fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fîlfîie Pe osăminte; Barba
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adeseori Îndemnul său; Încep prin corespondența cu Londra, cu Parisul, cu Bucureștii, cu lașul, cu Montpellier, chiar și cu America; apoi mă apuc de vreo lucrare mai serioasă și ziua trece făr-a băga de seamă dacă ninge și dacă suflă crivățul.” Însă bucuria scrisului se exprimă cu discreție, trebuie să citești cu atenție propozițiile pline de vaiete și suspine pentru a deduce, totuși, gîndul ascuns al așteptării, pregătirea discretă pentru o sărbătoare fără fast. Poeziile, proza, scrisorile sînt pline de referințe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poeziei. Să cităm cîteva fragmente din Serile de la Mircești: „Perdelele-s lăsate și lampele aprinse, În sobă arde focul, tovarăș mîngîios Și cadrele-aurite, ce de pereți sînt prinse, Sub palida lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul Înnegrit; Iar eu, retras În pace, aștept din cer să vie O zînă drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lîngă masă, avînd condeiul-n mînă, CÎnd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor, .......................................................................... O
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe sînul lui nu crește, În veci dorita ploaie, nici rouă nu-l stropește, Iar dac-un nor se sparge deasupra-i cîteodată, Cu lacrimi lungi de sînge e ploaia-amestecată. De cîmpul cel de groază chiar gîndul se ferește; Chiar crivățul pe margini din zboru-i se oprește, Atît este de mare pe locul de-anatemuri Urgia nempăcată cereștilor blăstemuri!” Peisajul are Însă consistență materială, mai mare, În orice caz, decît priveliștile ce primesc adeziunea poetului. Alecsandri devine, fără voia lui, un remarcabil
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu negrul ei pămînt, Cu-a sale mari vîrtejuri de colb ce zboară În vînt. De mii de ani În sînu-i dormind, zace ascunsă Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă, Ce-adoarme-n focul verii l-al grierilor hor Și iarna se deșteaptă sub crivăț În fior. Acolo floarea naște și moare-n primăvară, Acolo pere umbra În zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele cîmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de peisajul interior (cabinetul poetului), trei. Cel dintîi sugerează, printr-un șir de tablouri aspre, Încremenirea universului material, colosala amorțire a lucrurilor, stingerea proceselor vitale. În modul lui poetic, Alecsandri lasă privirea să alerge slobod pe astfel de vaste Întinderi: „Crivățul din meazănoapte vîjie prin vijelie, Spulberînd zăpada-n ceruri de pe deal, de pe cîmpie, Valuri albe trec În zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frămîntă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergînd, urlînd În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Și pe ele se așază bolta cerului senină, Unde luna Își aprinde farul tainic de lumină. O! Tablou măreț, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Munții sînt a lui altare, codrii - organe sonoare Unde crivățul pătrunde, scoțînd note-ngrozitoare. Totul e În neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor În atmosferă, pe zăpadă - nici un pas; Dar ce văd?... În raza lunei o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Viscolul, de „o căsuță drăgălașă cu ferestrele lucind”. Aici călătorul urmărit de viscol află dulcea, zîmbitoarea „ospeție”. Focul este simbolul ambivalent al acestui adăpost: este un combustibil și, În același timp, o sursă de lumină. CÎnd iarna vine călare pe crivăț, vîntul șuieră prin hornuri, boii rag, cîinii latră... omul se retrage spre acest obiect ocrotitor și luminos („omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc”). Succedaneu al soarelui, focul mai are o funcție stimulatorie: provoacă meditația și eliberează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se-ntrec pe cîmpul luciu, scoțînd aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năpraznic, vin, Îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el știe, și eu!” Nota dominantă a acestui spațiu deschis este exuberanța. În locul vuietului Înfricoșător al crivățului se aude acum clinchetul clopoțeilor. Natura e din nou primitoare, spiritul se vindecă de melancolii: „Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe Răpind sania ușoară care lasă urme albe. Surugiul chiuiește; caii zboară ca doi zmei Prin o pulbere de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
26.929 62,3 Pescarilor nr. 29A 7. C.S.V. Lupșanu Lupșanu 26.924 244 8. C.S.V. Alexandru Alexandru 26.904 185 Odobescu Odobescu 9. C.S.V. Belciugatele Belciugatele 26.906 101 10. C.S.V. Budești Budești 26.907 171 11. C.S.V. Crivat Crivăț 26.908 145 12. C.S.V. Chiselet Chiselet 26.909 200 13. C.S.V. Ciocănești Ciocănești 26.910 84 14. C.S.V. Curcani Curcani 26.912 84 15. C.S.V. Cuza Vodă Cuza Vodă 26.913 230 16. C.S.V. Dorobanțu Dorobanțu 26.914 170
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
26.929 62,3 Pescarilor nr. 29A 7. C.S.V. Lupșanu Lupșanu 26.924 244 8. C.S.V. Alexandru Alexandru 26.904 185 Odobescu Odobescu 9. C.S.V. Belciugatele Belciugatele 26.906 101 10. C.S.V. Budești Budești 26.907 171 11. C.S.V. Crivat Crivăț 26.908 145 12. C.S.V. Chiselet Chiselet 26.909 200 13. C.S.V. Ciocănești Ciocănești 26.910 84 14. C.S.V. Curcani Curcani 26.912 84 15. C.S.V. Cuza Vodă Cuza Vodă 26.913 230 16. C.S.V. Dorobanțu Dorobanțu 26.914 170
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
400 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Ulmu Cheltuieli curente și de capital 334 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Plătărești Studii de fezabilitate, distribuție gaze, sistem de canalizare și construcție grădiniță 400 ──────────────────────────────────────────────────────────────────��─────────── Comuna Radovanu Reparație biserică și drumuri 500 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Ciocănești Reabilitare drumuri și alimentare cu apă 450 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Crivăț Reparație trotuare 300 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Vlad Țepeș Pietruire drumuri de interes local 500 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Modelu Reabilitare drumuri 500 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Ulmeni Alimentare cu apă 370 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Nicolae Bălcescu Reabilitare drumuri 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Alei pietonale și reabilitare sistem Alexandru Odobescu alimentare cu apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
26.929 62,3 Pescarilor nr. 29A 7. C.S.V. Lupșanu Lupșanu 26.924 244 8. C.S.V. Alexandru Alexandru 26.904 185 Odobescu Odobescu 9. C.S.V. Belciugatele Belciugatele 26.906 101 10. C.S.V. Budești Budești 26.907 171 11. C.S.V. Crivat Crivăț 26.908 145 12. C.S.V. Chiselet Chiselet 26.909 200 13. C.S.V. Ciocănești Ciocănești 26.910 84 14. C.S.V. Curcani Curcani 26.912 84 15. C.S.V. Cuza Vodă Cuza Vodă 26.913 230 16. C.S.V. Dorobanțu Dorobanțu 26.914 170
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
26.929 62,3 Pescarilor nr. 29A 7. C.S.V. Lupșanu Lupșanu 26.924 244 8. C.S.V. Alexandru Alexandru 26.904 185 Odobescu Odobescu 9. C.S.V. Belciugatele Belciugatele 26.906 101 10. C.S.V. Budești Budești 26.907 171 11. C.S.V. Crivat Crivăț 26.908 145 12. C.S.V. Chiselet Chiselet 26.909 200 13. C.S.V. Ciocănești Ciocănești 26.910 84 14. C.S.V. Curcani Curcani 26.912 84 15. C.S.V. Cuza Vodă Cuza Vodă 26.913 230 16. C.S.V. Dorobanțu Dorobanțu 26.914 170
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
propoziției „. Pentru consolidarea acestei reguli se pot face exerciții de tipul : a) Ordonați cuvintele în propoziție : minunat, dar, Diana , un, a primit. b) Alcătuiți propoziții folosind următoarele cuvinte : Florin, cântec, vară, prietena, școală. c) Scrieți corect textul următor :,, Zăpada cade crivățul o spulberă la colțul străzii s-au adunat copiii dealurile, lunca, satul dorm sub zăpada albă și pufoasă. ” Semnul exclamării Ă ! ) este însușit de elevi mai întâi ca un semn folosit după interjecții : Aaa !, Uuu!, Muuu!, Ooo! ,apoi după propoziții
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]