985 matches
-
transcende obiectul. Lui Arghezi i-ar fi plăcut, probabil, seria „crocodililor” lui Saul. Nu doar crocodilul care se hrănește și se perpetuează prin autodevorare, digerându-și coada, ci, mai ales, un altul sau același, aflat și el În serviciul simbolului. Crocodilul acesta mușca, cu dinții-fierăstrău, din strigătul „HELP”, Înscris pe un soi de franzelă abstractă. Strigătul disperatului era, astfel, și legătură cu agresorul care Îl Înhăța, ca pradă. Nota explicativă a autorului suna astfel: „Partea vulnerabilă a omului aflat În primejdie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
franzelă abstractă. Strigătul disperatului era, astfel, și legătură cu agresorul care Îl Înhăța, ca pradă. Nota explicativă a autorului suna astfel: „Partea vulnerabilă a omului aflat În primejdie este strigătul după ajutor, tocmai partea, cu funcția de aperitiv, prin care crocodilul Îl Înhață. Ce vreau să spun? Că cel care Își strigă spaima devine victima propriului apel”. I-ar fi plăcut lui Arghezi Întreaga operă a lui Saul, sunt convins, și ar fi contemplat cu simpatie și „pisicile” lui Saul, cele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pustiitoare. Mitologia infantilă și esențială a acestei Țări a Făgăduinței ne oferă, În desenele sale, un Unchi Sam În postura de Sfinx, Statuia Libertății În cămașă de noapte. Ne oferă și feeria „consumistă” a obiectelor-jucării, peisajele de om create, păsările, crocodilii și pisicile și creioanele și vedetele de om create și, În cele din urmă, acel inepuizabil „self-made man”, el Însuși, stăpânul marelui truc al universului: METAMORFOZA. Metamorfoza modernă a omului, nu doar În gândacul kafkian, ci și În zgârie-nori și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
VII. Bestiarul / 127 A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului / 128 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul / 167 3. Lupul filosof / 176 4. Brehnacea în căutarea adevărului / 192 5. Metamorfoza Șoimului / 207 6. Liliacul angelic / 219 7. Ciacalul în slujba dreptății / 230 8. Crocodilul rațional / 237 Index / 247 I. PREMISE DIMITRIE CANTEMIR ÎNTRE EPISTEME DIFERITE După o lungă perioadă în care nu a fost conștientă de tradiția sa, cultura română a început, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să își recupereze
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
autohton însă, chiar dacă ocurența lor este mai mică decât a celor familiare. Pomelnicul personajelor din Istoria ieroglifică demonstrează clar că cele mai multe dintre ele nu aparțin faunei reale a Țărilor Române. Așa, de pildă, Leul, Pardosul, Moimâța, Camelopardalul (girafa), Filul (elefantul), Crocodilul, Hameleonul, Strutocamila, Papagaia majoritatea personaje cu roluri importante în desfășurarea intrigii. Acest lucru demonstrează încă o dată că Dimitrie Cantemir nu își culege sursele din rezervorul tradiției autohtone și, mai ales, faptul că ceea ce îl interesează este funcția simbolică a măștilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mult decât atât, ierarhiile sociale se alcătuiesc în funcție de rapacitatea animalelor și păsărilor, cele de pradă ocupând prim-planul, iar victimele treapta cea mai de jos. În plus, nu aș spune că lipsește monstruosul din menajeria cantemiriană. Pe de o parte, Crocodilul reprezintă imaginea monstrului absolut, un adevărat Leviathan al cărții, de colții căruia nu reușește să se ferească nici măcar Inorogul. Pe de altă parte, descris cu minuțiozitate, adus aproape, ca sub lupă, Hameleonul însuși capătă dimensiuni înspământătoare, în pofida gabaritului său neimpresionant
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comentariu la ediția sa critică, Virgil Cândea sugerează posibilitatea ca tocmai acestă versiune românească în manuscris să-i fi stat la îndemână tânărului pincipe atunci când redacta, grăbit, Divanul 84. Unele animale pot veni în Istoria ieroglifică din Istoriile lui Herodot. Crocodilul, de exemplu, descris minuțios acolo. Dar, dacă e plauzibil ca junele Cantemir, ambițios și dornic să demonstreze ceea ce a acumulat și să impresioneze prin erudiția sa, s-a putut baza pe un contact mai vechi cu textul românesc, este puțin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
abstinenței devine efigia lăcomiei, a iubirii de putere și a prostiei; nevăstuica, simbol al Sfintei Fecioare sau, după caz, al lui Iisus însuși nu este în Istoria ieroglifică decât o soție adulterină, o stricată irezistibil de frumoasă, ce e drept; Crocodilul, monstrul absolut, Leviathanul în unele interpretări, dovedește trăsături raționaliste și cultivă un spirit al dreptății străin altor personaje; Inorogul însuși are certe calități de politician, de intrigant și refuză sistematic să se lase prins, semn că refuză și ipostaza de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această ipostază, hristică sau, după caz, erotică, a unicornului prins cu ajutorul unei fecioare? Există în carte un episod esențial din acest punct de vedere. În partea a opta, încrâncenarea Hameleonului de a-l prinde la Inorog stârnește până și nedumerirea Crocodilului, prototip, în toate bestiarele, de monstru absolut, lipsit de sentimente. Justificarea ticălosului trădător aduce în discuție un aspect esențial al Inorogului, simbol al perfecțiunii, mască auctorială nedisimulată. Autorul are însă grijă să își avertizeze, din start, cititorul: "îndată minciuna zămisli
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
despiritualizată, care slujește cu încăpățânare răul. Personajul însuși este conștient de vocația sa, pe care nu ezită să o folosească atunci când se află la ananghie, ca de pildă în momentul când încearcă să-și răscumpere libertatea, prins fiind în colții Crocodilului: "Iară împăratul vostru cu mine omenie de va face, binele de la dânsul voi cunoaște. Pentru care bine, în ceastă dată altă răsplătire să-i fac nu pociu, fără numai știind că firea lui pururea în apă de sete să frige
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
voi da, carile spre po tolirea arsurii lui nu puțină putere are"74. Prin urmare, Inorogul nu este un naiv; el are nu doar intuiția marii sale puteri, ci și știința farmaceutică a folosirii cornului ca leac. În plus, însuși Crocodilul îi datorează viața, căci odinioară l-a ajutat să se hrănească. Prin urmare, Inorogul pare a fi ființa perfectă, care i-a îndatorat nu doar pe cei buni, ci și pe cei răi. A acumulat un capital care acum îi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de ataraxie. Și totuși, ce face el imediat după ce dă glas acestor principii atât de nobile? Ei bine, negociază. Și, trebuie să o spun, se dovedește foarte priceput în această artă. Amintește de ajutorul pe care l-a dat odinioară Crocodilului, pomenește și de faptul că el nu este o hrană pe măsura stomacului acestuia și, apoi, își oferă serviciile pentru a-și răscumpăra libertatea. Deși capturat, nu renunță atât de ușor la viață pe cât o făceau stoicii autentici și mândrii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căzut în mâna (colții) inamicilor săi, care nu l-ar fi iertat, personajul, care, fără doar și poate, este o victimă a ticăloșiei Corbului, ticluiește un plan abil de a scăpa. Mai întâi, se jeluiește, pentru a-l impresiona pe Crocodil, acuzând răutatea fără margini a Hameleonului. După aceea rostește discursul impresionant, mai sus reprodus și comentat. După care trece la atac, dovedindu-se un bun diplomat. În acest mod, reușește ceea ce părea imposibil: să-l înduplece pe cel lipsit, prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inaccesibile, dar și total nepotrivite. Prin urmare, cărturarul român răstălmăcește încă o dată tradiția, modifică senin modelul, la care nu se raportează decât formal. Personajele sale au propria logică, independentă de cea a prototipurilor diverse în care își au obârșia. 8. Crocodilul rațional Imaginea crocodilului, animal african, care popula apele Nilului, a trecut în cultura europeană prin intermediul descrierii amănunțite pe care Herodot i-o face în cea de a doua carte a Istoriilor sale: "Vreme de patru luni pe an, în lunile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
total nepotrivite. Prin urmare, cărturarul român răstălmăcește încă o dată tradiția, modifică senin modelul, la care nu se raportează decât formal. Personajele sale au propria logică, independentă de cea a prototipurilor diverse în care își au obârșia. 8. Crocodilul rațional Imaginea crocodilului, animal african, care popula apele Nilului, a trecut în cultura europeană prin intermediul descrierii amănunțite pe care Herodot i-o face în cea de a doua carte a Istoriilor sale: "Vreme de patru luni pe an, în lunile cele mai friguroase
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în cultura europeană prin intermediul descrierii amănunțite pe care Herodot i-o face în cea de a doua carte a Istoriilor sale: "Vreme de patru luni pe an, în lunile cele mai friguroase, el nu mănâncă nimic. Deoarece are patru picioare, crocodilul trăiește și pe uscat și în apă. Ouăle și le depune pe malul apei, unde le și clocește. Cea mai mare parte a zilei și-o petrece pe uscat, dar toată noaptea stă în fluviu, deoarece apa este mai caldă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apei, unde le și clocește. Cea mai mare parte a zilei și-o petrece pe uscat, dar toată noaptea stă în fluviu, deoarece apa este mai caldă decât aerul și decât roua dimineții. Dintre toate viețuitoarele pe care le cunoaștem crocodilul crește cel mai mult față de mărimea de la care a pornit; într-adevăr, el face ouă nu cu mult mai mari decât cele de gâscă și puiul iese pe măsura oului. Crescând apoi într-una, puiul ajunge și de șaptesprezece coți
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
decât cele de gâscă și puiul iese pe măsura oului. Crescând apoi într-una, puiul ajunge și de șaptesprezece coți, ba chiar și mai mult. Ochii îi sunt ca de porc, are însă dinți mari și colți pe măsura trupului. Crocodilul e singurul animal care nu are limbă și care nu-și mișcă falca de jos, ci, dimpotrivă, este singurul animal care-și aduce falca de sus spre cea de jos. Are și gheare foarte puternice, iar pe spinare o piele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Studitul, preiau fidel elemente din această descriere obiectivă a lui Herodot. Doar că imaginea reptilei va câștiga, în sistemul medieval de reprezentări, atribute fantastice. Sigur, pentru europeanul medieval, obișnuit cu animale terestre, pe care le putea stăpâni, ba chiar domestici, crocodilul părea un monstru prin excelență. Așa s-a și impus animalul în imaginarul zoomorf, simbolic: ca o mașină de ucis, ca un devorator. Jean-Paul Clébert chiar atrage atenția asupra acestui aspect: "Pentru mitolog, marele crocodil este, înainte de toate, Devoratorul care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
putea stăpâni, ba chiar domestici, crocodilul părea un monstru prin excelență. Așa s-a și impus animalul în imaginarul zoomorf, simbolic: ca o mașină de ucis, ca un devorator. Jean-Paul Clébert chiar atrage atenția asupra acestui aspect: "Pentru mitolog, marele crocodil este, înainte de toate, Devoratorul care, din zorii zilei, iese din adâncul mlaștinilor spre a înghiți făpturi vii. Este monstrul preistoric prin excelență și nu e departe de a rivaliza cu dragonul"3. Majoritatea reprezentărilor sale din bestiarele sau enciclopediile vechi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din zorii zilei, iese din adâncul mlaștinilor spre a înghiți făpturi vii. Este monstrul preistoric prin excelență și nu e departe de a rivaliza cu dragonul"3. Majoritatea reprezentărilor sale din bestiarele sau enciclopediile vechi insistă asupra acestui aspect letal: crocodilul înghite, de cele mai multe ori, un biet om. Proporțiile sunt mereu în favoarea sa, după cum și înfățișarea pare a împrumuta, adesea, aspecte ale marilor fiare terestre: într-un rând, reptila pare un fel de urs cu țepi pe spinare și cu un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creștină, diavolul. De altfel, adesea, în iconografia creștină 5, iadul este reprezentat ca o imensă gură căscată, care îi înghite pe păcătoși (ipostază frecventă și în frescele înfățișând Judecata de Apoi pe zidurile vechilor biserici moldovenești). Or, dintre toate animalele, crocodilul este cel mai cunoscut pentru gura sa plină de colți înspăimântători. Gura sa simbolizează, deci, gura iadului. Desigur, nu susțin că în pictura religioasă românească trimiterea se făcea direct la acest animal (necunoscut în mod direct, ci doar prin intermediul unor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o asemenea legătură nu trebuie exclusă. Voi reveni asupra unor amănunte din această imagine-clișeu, a monstrului absolut, pe măsură ce voi simți nevoia să le confrunt cu unele aspecte ale personajului din Istoria ieroglifică. În mare, Cantemir respectă tradiția schițată mai sus. Crocodilul său este un monstru, plasat exact acolo unde îl plasează și cele mai multe surse: la hotarul dintre uscat și acvatic. El e un paznic, un străjer al graniței dintre cele două împărății, deci. Un supraveghetor, mai bine spus, simbol al autorității
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
supraveghetor, mai bine spus, simbol al autorității Împărăției peștilor. Cea dintâi ipostază a sa este cea de fiară feroce, obișnuită să înhațe; nu e lipsit de importanță că prima sa victimă este Hameleonul, descris, nu doar de Cantemir, ca un crocodil în miniatură: "Iară povestea Hameleonului într-acesta chip era: odinăoară, Hameleonul, prin prundișul apei aceiia îmblând, apa poate fi Nilul era, căci din apă un crocodil mare groznic ieșind, pre becisnicul Hameleon, pentru că să-l înghită, în fălci îl luă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
importanță că prima sa victimă este Hameleonul, descris, nu doar de Cantemir, ca un crocodil în miniatură: "Iară povestea Hameleonului într-acesta chip era: odinăoară, Hameleonul, prin prundișul apei aceiia îmblând, apa poate fi Nilul era, căci din apă un crocodil mare groznic ieșind, pre becisnicul Hameleon, pentru că să-l înghită, în fălci îl luă"6. Fiara apare din senin, protejată de unda apei înșelătoare și atacă. Știe, prin urmare, să profite de elementul-surpriză, știe să-și disimuleze prezența și să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]