2,476 matches
-
Iancu se așeză pe un scaun, dar imediat sări în sus și începu să se plimbe. Apoi năvăli în separeu, unde, ignorând cu totul clientul, începu să-i explice croitorului ce fel de haine trebuia neapărat să-și comande. Surprins, croitorul nu mai știa ce să facă. Să stea și să-l asculte pe tânărul boier din considerație pentru respectabila lui familie sau să-și vadă de treabă, lăsându-l să turuie. Toate scuzele curtenitoare se dovedeau cu totul inutile. Iancu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Și vesta o vreau cât mai scurtă, croită pătrat, în felul acesta, ca să se vadă bine că am burta suptă. ― Înțeleg, boierule! Preferați moda europeană, ca și monsieur Dante Negro, aici de față. Și, întorcându-se în direcția indicată de croitor, Iancu descoperi abia atunci un tânăr fermecător, cu o barbă potrivită după moda italiană. Panglica neagră care îi acoperea ochiul stâng îi dădea un aer agresiv de lup de mare. Stătea picior peste picior pe un scaun și desena ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Stătea picior peste picior pe un scaun și desena ceva într-un carnet. ― Oh, îmi cer scuze! Nu v-am observat. Dante Negro înclină doar capul, privindu-l rece cu ochiul lui neacoperit, și continuă să deseneze, indiferent la comentariile croitorului. ― Dumnealui este un pictor italian. Și-a pierdut ochiul într-un accident, dar vă asigur că vede întreit cu celălalt. Nu înțelege decât limba italiană, franceză și foarte puțin din română. Mi-a comandat mai multe haine, dar numai ucenicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dar nu este posibil. Sunt extrem de aglomerat. Am o grămadă de comenzi. ― Lași tot și mi le faci! Înțelegi? Pe 3 ianuarie vreau să merg la reprezentațiune cu aceste haine. ― Ah, mergeți la reprezentațiune... La domnișoara Nanone... Ce frumos!... Ochii croitorului priveau undeva, în sus, ca și cum ar fi urmărit acolo evoluția unei apariții minunate, în timp ce mâinile lui îl ajutau pe Luciano, ucenicul lui Dante Negro, să-și scoată hainele pe care tocmai le probase. Imediat vi le aduc și pe celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ca și cum ar fi urmărit acolo evoluția unei apariții minunate, în timp ce mâinile lui îl ajutau pe Luciano, ucenicul lui Dante Negro, să-și scoată hainele pe care tocmai le probase. Imediat vi le aduc și pe celelalte, monsieur. Revin numaidecât. Și croitorul ieși din separeu. Iancu îi salută scurt pe cei doi și se luă după croitor. ― Dar nu pot! Zău! se apăra acesta. V-am spus deja că sunt extrem de ocupat. Am o grămadă de comenzi de la ofițerii ruși. Pe generalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Luciano, ucenicul lui Dante Negro, să-și scoată hainele pe care tocmai le probase. Imediat vi le aduc și pe celelalte, monsieur. Revin numaidecât. Și croitorul ieși din separeu. Iancu îi salută scurt pe cei doi și se luă după croitor. ― Dar nu pot! Zău! se apăra acesta. V-am spus deja că sunt extrem de ocupat. Am o grămadă de comenzi de la ofițerii ruși. Pe generalul Kutuzov îl aștept chiar acum la probă. Trebuie să apară dintr-un moment într-altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
probă. Trebuie să apară dintr-un moment într-altul. N-ați auzit că rușii dau un bal mare de Revelion? Toată lumea vrea haine noi și nu mai sunt nici măcar trei zile întregi până atunci. Iancu tăcu brusc. Stătea neclintit dinaintea croitorului. Arăta extrem de calm. Apoi vocea lui se auzi din nou urcând de la tonul foarte dezamăgit la foarte sfidător, ca să salte în final la supremul grad al revoltei. În același timp începu să se plimbe cu pași mari de la un capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și cu sprâncenele ridicate. Își scosese cușma de Merinos caucazian. Ivan, ordonanța, închisese ușa în urma lui, îl ajutase să-și scoată mantaua și, ascultând de semnul discret al generalui, rămăsese încremenit lângă acesta. În celălalt colț al salonului, ajutorul de croitor executa în disperare seria semnalizărilor de avertisment către patron, direcționate toate spre ușa de la intrare. Și, în acel moment de mare tensiune, când era așteptată doar replica dură a generalului, se petrecu o permutare miraculoasă de persoane. Croitorul se repezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ajutorul de croitor executa în disperare seria semnalizărilor de avertisment către patron, direcționate toate spre ușa de la intrare. Și, în acel moment de mare tensiune, când era așteptată doar replica dură a generalului, se petrecu o permutare miraculoasă de persoane. Croitorul se repezi spre general cu cele mai călduroase cuvinte de întâmpinare, însoțite de numeroase ploconeli, iar Iancu se pomeni tras în separeul ocupat de Dante Negro și ucenicul acestuia. Orice român pricepe italiana, dar, din fericire, Iancu o și vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
își mai amintește. Pe vremea aceea nu eram prea cunoscut. Acum te las în compania lui Luciano. El se pricepe la haine mai bine decât mine. Între timp sosise și prințul, iar generalul uitase insolența tânărului boier și se înseninase. Croitorul și ajutorul acestuia alergau de la unul la altul, îmbiindu-i ba cu cafele, ba cu ciubuce. Ei însă avansaseră deja într-o discuție din care ceilalți erau cu totul excluși, pentru că se întrețineau în limba rusă. Fără să știe, tânărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să acționeze rapid dacă nu dorea să înnebunească. Toinette își flutură genele într-un elan cochet de disponibilitate. Prea târziu însă. Zâmbetul generalului se topise deja, pentru că în spectatorul așezat chiar în spatele lui recunoscuse trăsăturile tânărului boier revoltat din salonul croitorului. Într-adevăr, tânărul Iancu era acolo. Fusese însoțit tot drumul de zborul strălucitoarei comete pe cer, chiar deasupra saniei lui. Un semn de bun augur. Ajunsese devreme, cu mult înainte de începutu la 8 ore seara precis. Experimentase mai multe atitudini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Purta cele mai elegante haine pe care un tânăr boier și le-ar fi dorit. Ar fi arătat bine și în hainele europene la care râvnise atât de mult, numai că, după ce probase tot ceea ce îi oferise Dante Negro la croitor, o inspirație de moment îl făcuse să renunțe. El trebuia să fie pentru Nanone altceva. Și dacă ea avea într-adevăr o sensibilitate de artistă, cu siguranță va aprecia prestanța și rafinamentul stilului oriental. La despărțire, pictorul avusese plăcuta surpriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
toată inima să reușiți. (Hopa! De unde a aflat primadona asta abia sosită de la Londra de intenția mea de a cuceri Constantinopolul? Cu excepția prințului, n-am mai vorbit cu nimeni despre asta. Dar în prinț am totală încredere, chiar dacă atunci, la croitor, nu mi s-a părut prea entuziasmat... Să fi fost croitorul? Exclus! E deja verificat. Nu înțelege o boabă din limba rusă. Doar dacă... Ia stai!... Acum îmi amintesc. Mai era acolo și tânărul acela insolent care tuna și fulgera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sosită de la Londra de intenția mea de a cuceri Constantinopolul? Cu excepția prințului, n-am mai vorbit cu nimeni despre asta. Dar în prinț am totală încredere, chiar dacă atunci, la croitor, nu mi s-a părut prea entuziasmat... Să fi fost croitorul? Exclus! E deja verificat. Nu înțelege o boabă din limba rusă. Doar dacă... Ia stai!... Acum îmi amintesc. Mai era acolo și tânărul acela insolent care tuna și fulgera împotriva mea și a ofițerilor mei... Să fie vreo legătură între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
subtile, moliciuni promițătoare de amețitoare desfătări... Kutuzov sesiză noua orientare a primadonei, se răsuci și surpriza de a se afla atât de aproape, practic nas în nas cu omul la care tocmai se gândea, nimeni altul decât răzvrătitul din salonul croitorului, îl făcu să tresară puternic. Era prea mult pentru demnitatea lui de general. Răbufni cu obrajii dintr-odată stacojii. ― Ce-ce-ce-i cu dumneata, tinere? Nu mai cunoști respectul? N-ai observat că tocmai discutam ceva cu domnișoara Nanone? Lasă-ne singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
-și, din mers, nasturii pantalonilor. Înțepeni dinaintea generalului și-și pocni călcâiele. ― Prezent, să trăiți! ― Lasă asta, ștrengarule! Du-te la cancelarie! Spune-i nacealnicului că am nevoie de un pisar și de un curier special. Dă o fugă până la croitor și spune-i să poftească imediat la mine. Cheamă și bărbierul. Și nu uita să-mi pregătești hainele. Dar adu-mi naibii și ceva de mâncare! Doar nu vrei să mor de foame! Peste două ore, Marele Komandir se privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
arătat cu tata la fereastră toată ziua, bună ziua, și m-ar fi mângâiat pe creștet. Mai târziu ar fi venit și mama la noi. Costumul îi cădea încă bine tatei. Fusese cusut la comandă. Pentru el, tata îi făcuse rost croitorului de niște piese pentru mașină. Doar cravata, cea cu care tata sperase să-i impresioneze pe italieni la sosirea în țara lor, era demodată, prea scurtă și prea îngustă, iar când a apărut scrisoarea și întâlnirea noastră la ambasadă fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
vreo groapă, taică-meu strângea frâul, cobora din căruță, vorbea cu boul, îl trăgea într-o parte și apoi înainte. Eu n-aveam voie să mă dau jos, ca să nu-mi murdăresc costumul. Pentru costumul acela, tata îl plătise pe croitorul din sat cu o găină și un purcel și ceva bani pe deasupra. Ședeam pe un ziar desfăcut și mă străduiam să nu fac mișcări de prisos, ca să nu stârnesc praful. Așa e la țară, acolo se stârnește doar praful. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Mă sprijineam cu brațele întinse, iar mâinile mi le încleștasem de marginile căruței. Legănam picioarele, urmărind cu privirea dungile pantalonilor. Vezi de câte îmi amintesc acum? Strașnică memorie, nu? «După o dungă ca asta se cunoaște un domn elegant», spusese croitorul. Într-un târziu, drumul cu gropi s-a sfârșit. Începea o șosea națională. Știi, pe aceea o folosiseră nemții cu zece ani înainte, în al doilea război mondial, mai întâi în direcția est și la sfârșit înapoi, către casă. În locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
un pardesiu gri de-al răposatului Firidă. Sabina era într-un deux-pièce roșu și zâmbea topită toată. Eu purtam costumul bej pe care-l făcusem la Casa de Modă din Arad, cu ocazia absolvirii liceului. La probe mă dezbrăcam, iar croitorul mă ruga să-i arăt câteva poziții de la concursurile de culturism. Când începeam să mă încordez, își striga colegii: alo, băieții, veniți pân-aici, să vedeți ce n-ați mai văzut! Acum costumul, cândva strâmt, cam flutura pe mine. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
câteva fleacuri, botezate bibelouri de familie, era a lui Titu. În curte, mai încolo, stătea un cizmar evreu, Mendelson, cu cinci copii, dintre care cel mare își termina armata la artilerie, apoi un plăcintar bulgar cu dugheana în vecini, un croitor rămas văduv de curând cu patru copii mici, un pensionar cu soție tânără, având în gazdă un student... De cum păși în curte, tânărul Herdelea auzi ciripirile mulțumite ale doamnei Alexandrescu și înțelese că Jean trebuie să fi plecat la birou
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu menținerea curbei sagitale; apare în ocluziile cap la cap; Grupa IV - atriția orientează fața ocluzală maxilară de sus în jos, spre lingual. 13.2. Uzura dentară de cauză patologică, denumită “abrazie dentară” apare datorită: - exercitării parafuncțiilor: ticuri profesionale (tapițer, croitor, instrumente de suflat); - obiceiuri vicioase - consumatori de semințe, geofagi (consumatori de pământ), consumatori de betel etc. Constant, bruxismul este cauză de uzură dentară. Abrazia patologică se poate localiza: - la nivelul unui dinte și se datorează efortului de a se înlătura
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Scoase și rochița asta și căută ceva mai sofisticat. Găsi pe un umeraș o altă rochie, de seară, neagră, cu fire de argint, foarte decoltată și terminîndu-se, sub talia înaltă, romantică, într-o spumă de volane. Materialul era ieftin, dar croitorul fusese la înălțime. Așa mergea, deși pieptul... în fine, o să vadă. Rămase cu rochia asta, care mergea și cu ciorapii, dar la care îi trebuiau și niște pantofi negri ca lumea. Cât de mult iubise întotdeauna pantofii! Nu era zi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
găsești azi nicăieri. Dacă veneai de pe Ștefan cel Mare, te năpădea mulțimea firmelor de toate formele, dimensiunile, culorile, scrise pe sticlă sau pe lemn, cu litere de mână, caligrafiate frumos, sau cu cele mai variate caractere de tipar. Sobari, plăpumari, croitori, "Geamuri și oglinzi", ceasornicari, "Pompe funebre" (aici era mereu câte un coșciug proptit de ușă, căptușit pe dinăuntru cu valuri de satin), câte o cheie uriașă de lemn atârnată perpendicular pe perete, și pe care scria YALE, câte un ceas
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lista cu persoanele la care s ar putea apela, chiar ipotetice ca șansă. 2. De făcut primele vizite în acest scop. Pe cât se poate la cele mai influente, nu uitat Dimitriu, de la Interne. Apoi : 1. De scos costumul nou de la croitor. 2. De comandat un coș de fructe la Capșa. Adresa familiei Mir. și ora invitației : Voulez-vous nous faire l’honeur de venir dîner chez nous après-midi Vendredi, 12 août, à 7 heures ? Après dîner on fera un peu de musique
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]