3,503 matches
-
doză și timp de expunere. 5. Carcinogeni fizici: Expunerea la diferite tipuri de radiații este reputată drept cauzatoare de neoplazii: razele ultraviolete produc cancere cutanate, radiațiile ionizante sarcoame, leucoze, cancere tiroidiene, iar razele X cancere cutanate, etc. Radiațiile acționează asupra cromozomilor determinând alterarea acestora care conduce la apariția și selectarea clonelor tumorale. Efectul carcinogenetic este dependent de doză și timp de expunere. 6. Carcinogeni virali: Există multiple dovezi ale efectului carcinogenic al unor virusuri asupra animalelor și a omului. Sunt implicați
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
antioncogene (gene supresoare ale tumorilor) ce inhibă proliferarea celulară. Caracterul dominant sau recesiv al genelor, interacțiunile lor modifică evoluția celulei normale transformând-o stadial în celulă tumorală. Modificări cromozomiale. Celula tumorală are modificări de număr și/sau de structură ale cromozomilor. Poate fi o celulă diploidă (număr normal de cromozomi) dar modificați structural sau aneuploidă (număr multiplu de cromozomi). Modificările structurale interesează unul sau mai mulți cromozomi prin depleție, inversie, translocații sau apariția cromozomilor inelari. Modificări funcționale. Celula tumorală este o
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
Caracterul dominant sau recesiv al genelor, interacțiunile lor modifică evoluția celulei normale transformând-o stadial în celulă tumorală. Modificări cromozomiale. Celula tumorală are modificări de număr și/sau de structură ale cromozomilor. Poate fi o celulă diploidă (număr normal de cromozomi) dar modificați structural sau aneuploidă (număr multiplu de cromozomi). Modificările structurale interesează unul sau mai mulți cromozomi prin depleție, inversie, translocații sau apariția cromozomilor inelari. Modificări funcționale. Celula tumorală este o celulă autonomă, aptă de proliferare, migrare și grefare. Ea
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
evoluția celulei normale transformând-o stadial în celulă tumorală. Modificări cromozomiale. Celula tumorală are modificări de număr și/sau de structură ale cromozomilor. Poate fi o celulă diploidă (număr normal de cromozomi) dar modificați structural sau aneuploidă (număr multiplu de cromozomi). Modificările structurale interesează unul sau mai mulți cromozomi prin depleție, inversie, translocații sau apariția cromozomilor inelari. Modificări funcționale. Celula tumorală este o celulă autonomă, aptă de proliferare, migrare și grefare. Ea se caracterizează și prin: alterarea inhibiției de contact a
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
tumorală. Modificări cromozomiale. Celula tumorală are modificări de număr și/sau de structură ale cromozomilor. Poate fi o celulă diploidă (număr normal de cromozomi) dar modificați structural sau aneuploidă (număr multiplu de cromozomi). Modificările structurale interesează unul sau mai mulți cromozomi prin depleție, inversie, translocații sau apariția cromozomilor inelari. Modificări funcționale. Celula tumorală este o celulă autonomă, aptă de proliferare, migrare și grefare. Ea se caracterizează și prin: alterarea inhibiției de contact a mișcării și a diviziunii chiar și în mediu
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
de număr și/sau de structură ale cromozomilor. Poate fi o celulă diploidă (număr normal de cromozomi) dar modificați structural sau aneuploidă (număr multiplu de cromozomi). Modificările structurale interesează unul sau mai mulți cromozomi prin depleție, inversie, translocații sau apariția cromozomilor inelari. Modificări funcționale. Celula tumorală este o celulă autonomă, aptă de proliferare, migrare și grefare. Ea se caracterizează și prin: alterarea inhibiției de contact a mișcării și a diviziunii chiar și în mediu lichid, diminuarea joncțiunilor intercelulare, modificarea potențialelor de
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
formează în picnidii cu pereți alcătuiți din împletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din interior sunt numiți picnospori. Înmulțirea sexuată În ciclul de viață al ciupercilor există două faze și anume, o fază haploidală sau haplofaza, reprezentată prin celule cu n cromozomi și faza diploidă sau diplofaza cu celule cu 2 n cromozomi. Trecerea de la faza haploidală la cea diploidă se face prin procesul de fecundație (F), iar prin meioză diviziunea reducătoare (R), se face trecerea de la diplofază din nou la haplofază
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sporii din interior sunt numiți picnospori. Înmulțirea sexuată În ciclul de viață al ciupercilor există două faze și anume, o fază haploidală sau haplofaza, reprezentată prin celule cu n cromozomi și faza diploidă sau diplofaza cu celule cu 2 n cromozomi. Trecerea de la faza haploidală la cea diploidă se face prin procesul de fecundație (F), iar prin meioză diviziunea reducătoare (R), se face trecerea de la diplofază din nou la haplofază. În procesul de fecundație întâlnim două etape și anume, plasmogamia (P
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
similar procesului produs în timpul realizării unei explorări prin rezonanță magnetică, induce o formă geometrică tridimensională, similară cumva unei holograme. Printr-o serie de experimente, Gariaev și echipa sa, despre care am mai vorbit în alt capitol, au demonstrat că acești cromozomi emit diverse forme de radiație electromagnetică, putând transforma chiar frecvențele, în scopul transmiterii informației biologice. Într-unul dintre experimente, ei au bombardat ADN-ul cu radiație laser, constatând că acesta convertea radiația laserului în frecvență radio sau unde sonore, ceea ce
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sunt reprezentate de accidentul vascular cerebral, hipertrofia ventriculului stâng și disfuncția diastolică stângă [22]. Există câteva diferențe între sexe legate de prevalența hipertensiunii arteriale și factorii determinanți ai acesteia [8]. Aceste diferențe pot fi atribuite în mare măsură factorilor genetici (cromozomul X sau Y), respectiv genelor care controlează sinteza și metabolismul hormonilor steroizi [8]. Astfel, cromozomul Y, care contribuie la apariția caracterelor masculine, ar putea să fie responsabil și de diferențele intersexuale care privesc valorile tensiunii arteriale și de răspunsul la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
câteva diferențe între sexe legate de prevalența hipertensiunii arteriale și factorii determinanți ai acesteia [8]. Aceste diferențe pot fi atribuite în mare măsură factorilor genetici (cromozomul X sau Y), respectiv genelor care controlează sinteza și metabolismul hormonilor steroizi [8]. Astfel, cromozomul Y, care contribuie la apariția caracterelor masculine, ar putea să fie responsabil și de diferențele intersexuale care privesc valorile tensiunii arteriale și de răspunsul la stres [8], prin intermediul activării sistemului nervos simpatic, scăderii turnover-ului norepinefrinei și modulării răspunsului la ingestia
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
apariția caracterelor masculine, ar putea să fie responsabil și de diferențele intersexuale care privesc valorile tensiunii arteriale și de răspunsul la stres [8], prin intermediul activării sistemului nervos simpatic, scăderii turnover-ului norepinefrinei și modulării răspunsului la ingestia de sare [8]. Totodată, cromozomul X, prezent la ambele sexe, poate juca un rol important în apariția hipertensiunii și a altor boli cardiovasculare (precum malformații cardiovasculare, sindrom Turner, cardiomiopatie dilatativă) [8]. Sistemul renină-angiotensină joacă un rol important în reglarea tensiunii arteriale prin influențarea homeostaziei sare-apă
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
apar aceste modificări depinde de fondul genetic al indivizilor, de sex și de vârstă. Dimorfismul sexual al insulinorezistenței se manifestă încă din copilărie, de-a lungul pubertății și adolescenței, diabetul zaharat și alterarea homeostaziei glucozei fiind legate de loci de pe cromozomul X [19-21]. Din punctul de vedere al dereglărilor metabolismului glucidic, alterarea glicemiei bazale este mai frecventă la sexul masculin, în timp ce femeile au niveluri glicemice mai joase à jeun; la sexul feminin apare cu precădere scăderea toleranței la glucoză. Femeile vârstnice
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
celulare ale testosteronului și dihidrotestosteronului (DHT). Cuplarea acestor liganzi hidrofobi determină o modificare conformațională a receptorului care duce la activarea (sau inhibarea) transcripției genice și permite transformarea semnalelor extracelulare în răspunsuri intracelulare [2]. Gena receptorului androgenic este localizată la nivelul cromozomului X în regiunea q11-q12 și are o lungime de aproximativ 90 kilobaze (kb). Regiunea codantă conține 8 exoni. Au fost descrise mai multe subtipuri de ARN pentru receptorul androgenic în organismele eucariote. Receptorul androgenic este exprimat în majoritatea țesuturilor umane
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în regiunea N-terminală a genei receptorului androgenic determină apariția unui codon stop prematur. Aceste animale sunt complet insensibile la androgeni, iar masculii au aspect exterior feminin (Tfm - testicular feminization mutation). În plus, deoarece gena receptorului androgenic este situată pe cromozomul X, toate animalele androgen insensibile sunt genetic masculi. Este astfel imposibilă obținerea prin împerechere convențională de femele homozigote pentru gena mutantă. Acest model a permis elucidarea rolului modulator al testosteronului asupra aparatului cardiovascular. Încrucișarea șobolanilor Tfm cu șobolani transgenici hipertensivi
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
individual), populațiile locale (reprezentând nivelul populațional) și biocenoza (autorul vizează ecosistemele locale și regionale). * Diversitatea genealogică se referă la numărul taxonilor dintr-un ram monofiletic. Punctul de plecare al autorului este genomul, ca și când reproducerea și înmulțirea ar reprezenta funcții ale cromozomilor și nu ale celulei. În viziunea lui Eldredge, diversitatea genealogică include genomul, organismul, populația locală, specia și taxonii monofiletici. * Diversitatea fenotipică reprezintă suma variațiilor sau a deosebirilor din interiorul și dintre populațiile unei specii (sau taxon de rang superior speciei
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
face parte din specia canis lupus, Împreună cu câinele, vulpea, șacalul și enotul. Toate animalele sălbatice din familia canidae sunt foarte apropiate genetic și se pot Încrucișa unele cu altele, existând posibilitatea nașterii unor produși metiși, Întrucât au același număr de cromozomi. Lupul are un rol deosebit În transmiterea materialului genetic prețios ce-l posedă, mai ales prin Încrucișarea cu câinele, cu care este perfect compatibil din punct de vedere reproductiv. Este un bun sanitar Întrucât curăță natura de cadavre (necrofagă și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
structura genetică a rasei „ber de Beauce”, ca și a câinelui molinez sau a câinelui ciobănesc scoțian de vechiul tip. Revenind la lupul sălbatic, rezultă că acesta și-a transmis ponderea bogăției genetice câinelui-lup care are același număr de 30 cromozomi cu el. Din punct de vedere morfologic, Încrucișarea dintre lup și câine este susținută și de aspectul general al corpului cu baza sa osoasă, dinții și principalele aparate, printre care cel locomotor, care ia imprimat asemănător lupului, un mers ușor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care auzim vorbindu-se mult În zilele noastre? Științific este demonstrat că fiecare celulă ce compune organismul viu conține unele elemente ce fac legătura Între o generație și alta. Printre aceste elemente cele mai importante sunt cunoscute sub denumirea de cromozomi nucleali pentru că se află În nucleul celulei, precum și elemente denumite mitocondrii și microsomi, care Își au sediul În citoplasmă (un lichid celular În care plutescă cu o structură foarte complexă, ce nu pot fi observate cu ochiul liber. Aceste elemente
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
gene sau material genetic de la o generație la alta este denumită ereditate. Așadar, doar În celulă, care este cea mai mică unitate din structura organismului câinelui, pot avea loc toate procesele vitale. Genele, la rândul lor, sunt elemente constitutive ale cromozomilor nucleali, considerate ca unitate de bază a eredității și ele sunt dispuse perechi-perechi În interiorul cromozomilor. Numărul cromozomilor la specia canină este de 78. Gena este cea care dă individului un anumit caracter, o anumită fire a câinelui. De aceea, când
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
celulă, care este cea mai mică unitate din structura organismului câinelui, pot avea loc toate procesele vitale. Genele, la rândul lor, sunt elemente constitutive ale cromozomilor nucleali, considerate ca unitate de bază a eredității și ele sunt dispuse perechi-perechi În interiorul cromozomilor. Numărul cromozomilor la specia canină este de 78. Gena este cea care dă individului un anumit caracter, o anumită fire a câinelui. De aceea, când un câine are un anumit comportament, rău sau bun, i se spune, ca și omului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este cea mai mică unitate din structura organismului câinelui, pot avea loc toate procesele vitale. Genele, la rândul lor, sunt elemente constitutive ale cromozomilor nucleali, considerate ca unitate de bază a eredității și ele sunt dispuse perechi-perechi În interiorul cromozomilor. Numărul cromozomilor la specia canină este de 78. Gena este cea care dă individului un anumit caracter, o anumită fire a câinelui. De aceea, când un câine are un anumit comportament, rău sau bun, i se spune, ca și omului, de altfel
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se spune, ca și omului, de altfel, „n-ai ce-i face, aceasta Îi este gena din care se trage”, care, constatăm că s-a transmis de la o generație la alta. Este important de a se mai reține că În cromozomi, despre care s-a mai spus că reprezintă elementele principale din conținutul materialului genetic, se găsesc anumiți compuși chimici, ca proteine și acizi nucleici, ce reprezintă ADN - acidul dezoxiribonucleic și ARN - acidul ribonucleic, ambii cu rol genetic. Genotipul unui câine
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și cele dominante, se află În conținutul celulelor organismului. Cele recesive sunt gene ascunse ce nu se manifestă fenotipic. Gena dominantă este aceea care are un efect mai puternic decât perechea sa, gena recesivă, cu care ocupă același loc În cromozom. Când efectul acestor două gene diferite este identic, avem de-a face cu un genotip homozigot, iar când celula conține două gene diferite, una dominantă și una recesivă, În cadrul perechii, efectele cor fi diferite iar genotipul se naște heterozigot. Se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se numește gametogeneză. În procesul de gametogeneză intervine legea segregării sau a separării materialului genetic, care are loc astfel: celulele sexuale, până să ajungă la stadiul de spermatozoizi sau ovule, se divid, dar Își păstrează fiecare un număr constant de cromozomi În celulele divizate. În această divizare celulară se află secretul eredității. În conținutul cromozomilor pe care Îi dețin celulele se află gene care hotărăsc destinul cățelului ce se va naște și fac legătura dintre noii produși ce se vor naște
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]