2,185 matches
-
viața nu este așa de simplă și are regulile ei, ce nu pot fi schimbate. Cineva totuși dirija lumea asta și îi cerea să plătească. Și nu după moarte, ci acum, în acest timp, pe acest Pământ. Ce pedeapsă mai cruntă putea căpăta? Șerban zâmbea în continuare. Un junghi dureros îi săgetă inima și se încăpățână să rămână acolo, înțepenit, ca și cum ar fi o menghină ruginită, imposibil de desfăcut. Îi amintea că are o inimă pe care și-o umpluse cu
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
dragostei jertire, Asta e îndumnezeire! Cluj Napoca, 20 iunie 2015 Steag de izbăvire O lume-ntreagă m-ar opri să spun De Dumnezeu, de Viață, de Iubire Și tot mai mulți cad pradă de război, Răului ce duce cu Binele O cruntă bătălie. O lume-ntreagă-n decădere ar dori Să tacă toți preoții, artiștii, poeții, Prozatorii, jurnaliștii și toți cei care luptă Pentru Dreptate, Cinste, Adevăr Și binele omenirii. O lume-ntreagă ar opri azi harul, Ce curge de milenii peste
OGLINDIREA NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365915_a_367244]
-
lui cântând: „Eu sunt virusul dizenteriei și am să-ți fac praf și pulbere intestinele” „Eu, al hepatitei și am să-ți distrug ficatul!” „Eu, al tuberculozei și am să-ți găuresc plămânii!”... Policarp sări ca ars din pat. Foamea cruntă ce-l chinuia îl dădu în sete: „O să fierb niște apă și o s-o răcesc în frigider, dar în ce, vasele spălate de femeia aceea precis sunt pline de microbii de pe mâinile ei de țărancă ignorantă”. Căută o cutie cu
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
Ferindu-i de lumină Și-a lumii ură ce-a ucis Pe Fiul fără vină... Și de atunci, doar într-o zi Și numai într-o seară, Avea pe veci a înflori Gingașa floare rară. Spre amintire tuturor De patimile crunte Ce vrednicul Mântuitor Le-avea pe trup și frunte. Și de aceea are-n foi Trei crestături de cuie Și cupa ei are un croi Cu vine roșii: nu e Decât corola ca de foc Când spini L-au pus
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
feciorii și-adună: - „Dragii mei copii, luați armele-n mană! Pământul meu scump să-l eliberați!... La luptă, la luptă!... În război plecați!!!... Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi... Trec batalioane în marș avântat, Țara sîngerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fii săi. Un pas n-au cedat, n-
„JURNAL DE RĂZBOI (1916-11919) CPT. DR. CONSTANTIN COSMA” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365383_a_366712]
-
în anul 1700 o mână de ajutor, așa au ajuns ei la descoperirea originii romane și au articulat programul național. 3) Moldovenii au luat contact cu occidental prin catolicismul polonez de la Cracovia în evul mediu. Fără ocupație militară și asuprire cruntă că în Ardeal, aici s-a relizat cea mai reușită simbioză culturală romano-occidentala, în afară de Școala Adeleană, care este etalonul încă neegalat al programului de emancipare națională și socială. Valahii au luat ultimii contact cu occidentul la Paris, în capitala sec
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
decât un colțișor din inima sa, unde m-aș putea cuibări pentru o clipă, ca să mă lase apoi în tăcere să mă pierd. Mi-ar place să-l pot face fericit pentru că sunt plină de dor. Știu că iubirea este cruntă și uneori doare, numai că atunci când îi văd obrazul noaptea în somn, iar inima-mi bate cu disperare și când mă trezesc dimineața, chipul său nu-l mai zăresc și pe buze-mi stăruie mereu aceeași întrebare, ce este iubirea
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
neadevărul, grosolănia, nici măcar șmecheria, cea cultivată de privilegiați, la guvernare așezați! Așa cum am spus, nu mai pleci capul, nu întorci privirea, nici măcar palmele nu le bați cu cei deveniți bogați! Halal bogăție, când din guvernarea ta a rezultat cea mai cruntă sărăcie! Copii înfometați, merite nerecunoscute, dreptate inexistentă, chiar mai mult, spitale sub teroare, în lipsuri și mizerie funcționând. Iar școala... în frig și nedotată, devine coșmar greu de dus, de suportat, de cei ce reprezintă viitorul, vița nouă, vlăstarele în
OCAZIE! de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365538_a_366867]
-
belele. Iar scaunul de judecată cu-nvinuitul la mijloc, era de-oșteni încercuit ca gloata să o țină-n loc. Altminteri, hidra ghiftuită cu fanatism necruțător, în bucățele L-ar fi rupt pe preadivinul Reconstructor. Pătruns de milă-I cercetam făptura crunt batjocorită de toți aceia ce mai ieri nu se-ndoiau măcar o clipă de firea Sa-ndumnezeită. Și suferința mea sporea când fața-nvinețită I-o vedeam, deși era vădit c-o frumusețe nepământeană ca a Sa nu poate fi de om
ÎNTOARCEREA ÎN TIMP de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365140_a_366469]
-
în niciun oraș din România n-a putut face așa ceva; ori, permisiv cum sunt, pot zice că nu s-a gândit la așa ceva. Au trecut peste 20 de ani de la fatidicul 1989 și poporul nostru zace într-o mizerie mai cruntă decât cea lăsată „moștenire” de Ceaușescu. În anul de grație 2011, an în care țara nu mai este condusă ci deposedată de ultimele valori de care dispune și care se numește „om român” - am avut curaj să-mi investesc banii
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
în niciun oraș din România n-a putut face așa ceva; ori, permisiv cum sunt, pot zice că nu s-a gândit la așa ceva. Au trecut peste 20 de ani de la fatidicul 1989 și poporul nostru zace într-o mizerie mai cruntă decât cea lăsată „moștenire” de Ceaușescu.În anul de grație 2011, an în care țara nu mai este condusă ci deposedată de ultimele valori de care dispune și care se numește „om român” - am avut curaj să-mi investesc banii
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
suficientă de fantastic, cât să ne facă să credem în existența minunii. A minunii, simplu numită copil, care zâmbește, alinta, bucură dar și a celui care suferă în tăcere, visează, atinge stele cu mâna sau poartă în suflet mari de cruntă dezamăgire. Cu un ton ușor maternal, prin dialogurile cu farmec aparte construite, autoarea știe să-și apropie micuții, fiindu-le în mod constant mama, educatoare, confesoare, sprijin și partener de joacă.” Gheorghe A. STROIA PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest
O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: ANGELA BURTEA – POVEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365233_a_366562]
-
Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Și ce dacă-i 1 Martie? Vestitorul Primăvara asta oare mă voi dezbăra de tine cu speranțe-ncrucișate, cu nopți calme și senine? Am scăpat din iarna cruntă zgribulit, firav și totuși zornăindu-mi clopoțeii și mănușile din ceară; lotuși în zăpada înghețată biruită de-un sor vesel... iară captivat de-a ta menire am lansat o circulară. Primăvara asta oare mă voi sătura de tine ? Mărțișor Primește
ŞI CE DACĂ-I 1 MARTIE? de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365243_a_366572]
-
E PRIMĂVARĂ! Iarba rară stă să sară La bătaie cu-n ciulin. El de sus privește-n silă La un câmp de verde plin. În grădină ceapa-și cere Dreptul sfânt la frunze noi. A răbdat ca omu-n iarnă Gerul cruntelor nevoi. Usturoiu-i dă cu tifla, Verde-crud, îngemănat. Nu a pierdut nici o frunză; E de-o lună semănat. În pridvor, ca răbufnirea Vitelor din jug scăpate, Doi căței se iau la harță, Lângă blidul plin cu lapte. O fetiță le zâmbește
E PRIMĂVARĂ! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365251_a_366580]
-
Dorul nației mă-ngână, O iubesc, o prețuiesc. Și când nația-mi străbună, Zace bolnavă în pat, Și dușmanii îi cântă-n strună, Cântec jalnic întristat. Eu atunci cu mângâiere, Mă închin pe al ei sân, Și-i leg rana cruntă, mare, Că-s copilă de român. IV Și dacă în pieptu-mi june, Se va naște un sentiment, Ce te nalță și străpunge, Într-un cerc măreț și sfânt. Dacă voi păstra odată, Și eu un secret ceresc, O simțire delicată
COPILA ROMÂNĂ AUTOR NECUNOSCUT II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364812_a_366141]
-
și mirosul de mir ni se lipește de mâini. Apoi, ne ducem la Izvorul Tămăduirii. Luăm apă, copiii ascultă atenți explicațiile Părintelui. Ce șansă, totuși, pentru acești copii! Trăind în mediul de acasă, destinul lor ar fi fost mult mai crunt. „Mai mergeam pe la bunica. Dar nu-mi mai place să mă duc. Frate-miu o bate, ca să-i dea bani.” „Și pe noi ne bătea tata. Cu o curea ne-a bătut ultima dată.” „Tata câștigă 40 de milioane.” „Și
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
simt spiritul vesel. Crescând în dulcele-mi vis stins, În focul pălind crește. Necunoscutu-n zări topește curajul ploii amare Pe alba lună neagră, Păzindu-i misterul neatins și nepătat De mintea crescândă, Adânc și necuprins în val, Frânt, de pictiseala cruntă a ploii rare, Din sânul cald al mării pline, Din neincercatul țel rămas. Prin ochii mei o vezi pe ea Necugetata împlinire a veșniciei îndurări... CONTINUĂ AȘTEPTARE Mă liniștesc așteptându-mi clipa, de a fi renegată, mișcându-mi un simț
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
Spre cer plecând Pe vecie. UNIRE Strănut în topirea zăpezii, Și mă nepricep în adunare și în scădere Dar doi formează un tot un tot împlinit și iubit așa am concluzionat eu. Unu cu unu fac doi totdeauna oare? În cruntă nelămurire, rămân dezorientată. Căci, Mut îmi e răgazul, Și răgazul îmi e mut. Potopul îmi face cu mâna Și eu nu mă simt atrasă de-al lui miros. Diferența de a fugi e calmă ca noaptea în discuția cu luna
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
Îmi aud glasul în mutilarea pruncilor În sânul mamei lor În tristă poveste lină În mestecarea apei În arderea ființei sperat și separat În amintirea gloriei. Sperând necioplit, La creatorul meu Ce înfinge în iad Un blestem nevindecat O nedreptate cruntă O iertare și-o pedeapsă Pe urma celor vii Rămași fără atingere Făra pată de nesaț Fără drept de vorbă, Fără nimic. Cu atingeri de neimportanță. Plâng și îmi simt abandonul într-un Cămin de lacrimi false într-un nimic
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
în niciun oraș din România n-a putut face așa ceva; ori, permisiv cum sunt, pot zice că nu s-a gândit la așa ceva. Au trecut peste 20 de ani de la fatidicul 1989 și poporul nostru zace într-o mizerie mai cruntă decât cea lăsată „moștenire” de Ceaușescu. În anul de grație 2011, an în care țara nu mai este condusă ci deposedată de ultimele valori de care dispune și care se numește „om român” - am avut curaj să-mi investesc banii
GRĂDINA LUI DĂNCUŞ de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364990_a_366319]
-
în niciun oraș din România n-a putut face așa ceva; ori, permisiv cum sunt, pot zice că nu s-a gândit la așa ceva. Au trecut peste 20 de ani de la fatidicul 1989 și poporul nostru zace într-o mizerie mai cruntă decât cea lăsată „moștenire” de Ceaușescu.În anul de grație 2011, an în care țara nu mai este condusă ci deposedată de ultimele valori de care dispune și care se numește „om român” - am avut curaj să-mi investesc banii
GRĂDINA LUI DĂNCUŞ de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364990_a_366319]
-
să ne salveze. Tot mai mult începuse să se discute despre acțiunile grupului nostru și autoritățile române erau supuse la presiuni externe.De la Galați m-au deportat în Moldova, pe fâșia de pe Prut. După alt,,sezon de batoane”, adică bătăi crunte, am fost eliberat. Dar toți se uitau la mine ca la un paria. Chiar și tatăl meu, ziarist, rector la Ștefan Gheorghiu. Simțeam că mă sufoc! Nu mai aveam un loc care să-mi aparțină. Ultima speranță era să părăsesc
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
rup alianțe, turte de dat la grinzi ascut dinți de șoarece, dispar clopoțeii săniilor, ciucurii călușeilor, din graba dositului ori nesațului. Feriți casele de iama hoților, podurile de dinții guzganilor, feriți tot ce-i deasupra și ce-i dedesubt, un crunt balaur cu o mie de capete ne va lua poama și gazul, lemnul, coltucul de la gură, lăsându-ne flămânzi, bolânzi, muribunzi, morți. Răsar odgoane legate, spânzurate, temute suflete-și închid prăvăliile, praful acoperă prieteniile, frățiile, pierzându-se tocmai esența, iubirea
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
urmă și văd prin câte am trecut, îmi dau seama cu groază că aș fi putut claca de nenumărate ori dacă..., dacă Cineva acolo sus n-ar fi ho¬tă¬rât altfel! Ei, și aici resimt eu cu tărie adevărul crunt al spuselor lui Leon Blay: ,,Suferința poate trece, dar faptul de a fi suferit nu se șterge nicio¬da¬tă!”. Stigmatul acesta îl suport însă mai ușor da¬torită tuturor celor dragi mie, familiei mele - fapt pentru care-I sunt
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
din România din perioada atee comunistă. Monseniorul Vladimir Ghika este uul dintre ei. A murit în închisoarea comunistă de la Jilava, la 16 mai 1954, la vârsta de 80 de ani, nerenunțând nicio clipă la credința lui în Hristos, în ciuda bătăilor crunte și a terorii la care a fost suspus în perioada 1952-1954 de brutele comandate de comuniști. Monseniorul Ghika avea aproape 79 de ani atunci când a fost arestat de reprezentnții puterii comuniste, la 18 noiembrie 1952, pentru că a susținut comuniunea cu
BEATIFICAREA MONSENIORULUI VLADIMIR GHIKA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366632_a_367961]