2,383 matches
-
Tronul domnesc se păstrează la Muzeul Etnografic din Iași. Un rând de veșminte arhierești și o Evanghelie de la mitropolitul Veniamin Costachi se află la Catedrala Mitropolitană din Iași. Mănăstirea Slatina este necropolă domnească, aici fiind înmormântată familia domnitorului Alexandru Lăpușneanu, ctitorul lăcașului de cult. În partea dreaptă a pronaosului se află mormântul domniței Teofana, una din fiicele lui Alexandru Lăpușneanu. Lespedea sa funerară are o frumoasă ornamentație și inscripția: ""Acest mormânt l-a făcut Io Alexandru Voievod, fiicei sale Teofana, care
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
7069"" (1561). Între pronaos și naos a fost amenajată o încăpere a mormintelor. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, peretele despărțitor care separa încăperea mormintelor de naos a fost demolat pentru lărgirea naosului. După distrugerea camerei mormintelor, osemintele ctitorilor s-au strămutat în mormântul domniței Teofana. Lângă peretele sudic, se afla mormântul domnitorului Alexandru Lăpușneanu, deasupra căruia era o lespede cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""(Acest mormânt este al monahului) Pahomie, care s-a strămutat din viața de
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
murit la 18 decembrie 1846. La dorința sa, a fost înmormântat sub streașina bisericii pentru ca ""picăturile de ploaie să-i sfredelească piatra funerară"". La 30 decembrie 1886, după sfințirea noii catedrale mitropolitane din Iași (la care Veniamin Costachi era considerat ctitor), osemintele sale au fost strămutate în Catedrala din Iași. Mormântul său era inițial străjuit de un gard de fier. În anul 1986, la 100 ani de la strămutarea osemintelor, mitropolitul Teoctist Arăpașu a amplasat o placă tombală peste locul unde a
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
la nivelul pavajului curții. Alte două intrări aflate pa latura sudică duceau la un grup de încăperi mai mici. În prezent, în Casa Domnească se află Muzeul mănăstirii. Aici sunt păstrate țesături scumpe, între care unele și cu portretele familiei ctitorului. Deasupra intrării în Casa Domnească se află o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: ""Acest izvor și cu fântâna le-a făcut Alexandru-Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei; la anul 7069, s-
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
în vremea lui Eminescu - o parte din Pădurea Carpadia) cu Lunca Gilortului și a Jiului de Mijloc. Nicolae Mândrea, român-moldovean, născut în Focșani, la 22 mai 1842 (după cum aflăm din "Albumul Societății Junimea", album în care figură al optulea, „după ctitori“: Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp, Neculai Culianu, Gh. Racovitza, Neculai Mândrea s. a.), a intrat în posesia moșiei și a conacului de la Florești în urmă căsătoriei cu Zoe, fiica lui Barbu Bălcescu, nepoata celebrului revoluționar
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Tattarescu ; tâmpla fiind pictată cam în același timp de C. Lecca (1810-1887) și de Mișu Popp (1827-1892). În 1938, prin grija lui N. Iorga, s-au scos la lumină de sub pictura lui Tattarescu frescele primare. Portretul votiv îl prezintă pe ctitor drept vel serdar, alături de panița Sanda . Adresa: str. Orzoaia de sus nr. 12 "Conacul Bellu" este un monument reprezentativ pentru arhitectura veche romanească și a făcut parte dintr-un complex arhitectonic ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea. Celelalte
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
cască și frunze de laur, iar și mai sus inscripția: Eroilor urlățeni morți în războiul pentru întregirea neamului 1916-1918. Pe spatele soclului alte inscripții: Cetățenii urlățeni recunoscători eroilor morți în războiul pentru întregirea neamului. 1916-1918, Asociația Arta Română - turnătorie București, Ctitor medic Ștefănescu Mihail, iar pe laterale listele cu numele a 154 eroi locali. În arhivele prahovene se păstrează un dosar de corespondență cu privire la ajutorul acordat de către Prefectura prahoveană pentru ridicarea monumentului .
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Moldova, i-a dăruit lui banii aduși; sol în Polonia la 1506 pentru a cere în căsătorie, pentru Bogdan al III-lea, pe sora regelui Poloniei și din nou sol în Polonia pentru încheierea păcii la 1510 - 1511. A fost ctitorul bisericii din Bălinești, unde a fost și unde i se păstrează portretul, și probabil al m-rii Trestiana și al bis. Adormirea-Iași. Copiii săi nu au mai ajuns mari dregători: Petru (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Teodor, (d. 1494, înhumat
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
apar în șiruri numele meșterilor implicați în ridicarea bisericii: "„Mina meșt[e]ru, Tănase meșt[e]ru, Dumitru meșter, Marinu meșteru, Stanciu me[șter], Barbu mește[r]”". În afară de aceștia mai apar trei nume fără titlul de meșter: "„Marinu, Mina, Matei”". Ctitorii lăcașului sunt reținuți de inscripția din dreapta intrării în biserică, de-asupra funiei mediane, într-o grafie îngrijită: "„Titori Drăguț, Costandin, Drăguș, Badea, Nicolae, Pătru, Marin, Du[mitru], Stanciu 7322”". În linie cu aceștia, aproape de cheotorile cu peretele de sud, în
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
aceștia, aproape de cheotorile cu peretele de sud, în aceeași grafie îngrijită, apare numele lui "„Costandin cruceriu”", sub care mai apare cel al lui "„Tănase”". Sub brâul median mai apar menționați: "„Enache meșteru, ...”". Din inscripțiile adunate în pridvor se pot distinge ctitorii, meșterii care au ridicat biserica, crucerul care a executat iconostasul și icoanele trebuincioase precum și data ridicării ei, anul 7322 al erei bizantine, adică anii 1813-1814 ai erei noastre. Biserica de lemn din Drăguțești a fost salvată de la dispariție prin transferul
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
(n. 1905, Ieud - d. 15 august 1972, Cluj) a fost un preot greco-catolic român, ctitorul bisericii greco-catolice din cartierul clujean Iris (neretrocedată), bătut în plină stradă în anul 1942 de autoritățile horthyste, unul din conducătorii rezistenței greco-catolice clujene din timpul perioadei comuniste. A legat o strânsă prietenie cu scriitorul și preotul ortodox Gala Galaction și
Vasile Chindriș () [Corola-website/Science/303911_a_305240]
-
total distrus. În incinta Mănăstirii Văcărești, cu puțin timp înainte de demolare, Sergiu Nicolaescu a turnat câteva scene de luptă, cu tancuri, pentru filmul "Noi, cei din linia întâi", aducând grave deteriorări ansamblului, precum fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat, forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii mari, fapt ce a determinat intervenția la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului București. Există încă o polemică
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
Edificiul a avut inițial ziduri despărțitoare între pridvor și pronaos și între pronaos și naos, acestea fiind demantelate ulterior. Porțiunile de zid păstrate în fundație aveau câte o fractură plasată aproximativ la mijloc, aceasta putând fi cauza demolării zidurilor. [3] Ctitorul bisericii mănăstirii Coșula este vistiernicul și apoi logofătul Mateiaș, fiul pârcălabului Grumaz. Acesta provenea dintr-o veche familie de boieri din Moldova. [4] El a ocupat dregătoria de mare vistiernic în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538), prima sa
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
Istrati a construit o nouă biserică pe moșia sa din Rotopănești, la îndemnul soției sale, Sevastia născută Ciudin, și a fiului lor, Titus Istrati. Construirea lăcașului de cult s-a făcut cu binecuvântarea episcopului Meletie Istrati al Hușilor (1851-1857), fratele ctitorului. Deasupra intrării în biserică se află o pisanie cu următorul text în limba română cu caractere latine: "Aquestu templu, dedicatŭ Săntei Treimi, cu bine-cuvîntarea Prӗ-santieĭ sale episcopului de Hussi, domnul domnŭ Meletie Istrati, s'au fundatŭ de fratele seu, mare
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
iată eu, robul stăpânului Hristosului meu, Io Caraiman mare paharnic și Kneaghina mea Anastasia, am zidit această biserică întru lauda Pogorârii Sfântului Duh, pe temelia cea veche aici în satul Dulcești, întru pomenirea noastră și a copiilor noștri și a ctitorilor cei de la început. Și s-a început și s-a înălțat în zilele dreptcredinciosului domnului nostru Io Ieremia Moghilă Voevod și Elisabeta Doamna, în anul 7113 (=1605) aprilie 26. Și s-a săvârșit la august 20 și s-a sfințit
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
cea de la Săsciori. De asemenea, în interiorul bisericii ortodoxe de zid a cimitirului (sec. XVIII) din municipiul Sebeș există lucrări ale lui Sava Henția. La Mănăstirea Cernica, în biserica principală a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, în pronaos se găsesc portretele ctitorilor acestei biserici, operă a pictorului Sava Henția. A fost primul profesor al pictoriței Ottilia Michail Oteteleșanu (între 1899 și 1903), înainte ca aceasta să fie descoperită de Nicolae Grigorescu, în anturajul casei regale. A fost căsătorit cu Irina Tranko rezultatul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Sebeș - Alba. A decorat deasemenea peretele de nord al bisericii Sfânta Treime din Săsciori și a donat acestei biserici icoana de hram și un epitaf cu scena "Punerea în mormânt". La Mănăstirea Cernica a realizat mural în pronaosul bisericii, portretele ctitorilor: Sfantul Ierarh Calinic și episcopul Ioanichie Stratonichios. Sava Henția a realizat împreună cu fiul său Alexandru Henția, pictura murală a bisericii din Alexandria. Ca rezultat al peregrinărilor pictorului în mijlocul naturii, cele mai valoroase reușite au fost naturile moarte, mai mult decât
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
cel tipic moldovenesc, din epoca medievală - acesta fiind dealtfel singurul monument de cult păstrat din acea epocă pe teritoriul Republicii Moldova. Alexandru Lăpușneanu, născut în zona Lăpușnei, a efectuat noi lucrări de întărire și dezvoltare și a făcut importante donații mănăstirii. Ctitor a fost și domnitorul Vasile Lupu, care a reînnoit prestolul, pavimentul și iconostasul bisericii voievodale. La sfârșitul secolului al XVII-lea, mănăstirea Căpriana cunoaște o perioadă de declin. În 1698, mănăstirea a fost închinată mănăstirii Zografu de pe Muntele Atos. După
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
moaștelor sfintei mucenice Filofteia, de la Tîrnovo (Țaratul Bulgar, ) la Argeș, fapt petrecut în preajma anului 1384 [un an după moartea sa?!], când scena este imortalizată pe pereții bisericii domnești de la Curtea de Argeș, căreia i-au fost lăsate în grijă și a cărui ctitor era voievodul, alături de fratele și părintele său. De altfel activitatea de ctitor de lăcașe de cult îl situează printre cei mai activi domnitori ai Țării Românești, în timpul domniei sale construindu-se, printre altele mai mărunte, importantele mănăstiri Tismana, Cozia și Cotmeana
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
în preajma anului 1384 [un an după moartea sa?!], când scena este imortalizată pe pereții bisericii domnești de la Curtea de Argeș, căreia i-au fost lăsate în grijă și a cărui ctitor era voievodul, alături de fratele și părintele său. De altfel activitatea de ctitor de lăcașe de cult îl situează printre cei mai activi domnitori ai Țării Românești, în timpul domniei sale construindu-se, printre altele mai mărunte, importantele mănăstiri Tismana, Cozia și Cotmeana. Tot în timpul domniei lui Radu I se înființează cele două episcopii catolice
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
voievodul fusese înmormântat pe 13 drugi de fier, cu capul tăiat, sprijinit pe cărămizi, și fără sicriu! Baia mai adăpostește un frumos monument istoric, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie a lui Petru Rareș, din 1532. Portretul votiv îl reprezintă pe ctitor, Petru Rareș, împreună cu doamna Elena și un fiu, poate Iliaș.
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
în limba română spre deosebire de alte biserici unde se slujea în limbile slavonă sau greacă, meșteșugarii și negustorii mahalalei Muntenimea de Sus au construit o biserică din piatră și cărămidă. Această biserică avea hramul “Sf. Parascheva”, iar unii autori indică drept ctitor în mod eronat pe logofătul Nestor Ureche. În anul 1760, edificiul a fost refăcut de Vasile Roset. După Pacea de la Iași din 1792 dintre ruși și turci, biserica a fost sfințită de mitropolitul Iacov Stamate, intrând sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
apoi președintele Comisiei de Urbanism din cadrul acestei instituții. În 2004 a devenit deputat în Parlamentul României dar și membru în Consiliul Consultativ al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, cultivând o relație constructivă cu Biserica. Pentru sprijinul oferit a primit titlul de ctitor la peste 20 de biserici din Județ. În timp, deputatul și-a completat activitatea academică. În 2006 a urmat cursurile de formare specializată dedicate Inalților Funcționari Publici din cadrul Institutului Național de Administrație. Mai apoi, în 2007 a urmat programul de
Petru Movilă (deputat) () [Corola-website/Science/305299_a_306628]
-
merită, deoarece nu ne lasă alții, În propria noastră ogradă. Executat la 1 iunie 1946, a fost Îngropat Într-un loc secret. Pe Nicolae Ceaușescu nu avem voie să-l amintim. Nici În cazul lui nu știm unde are mormântul. Ctitorul imenselor cartiere de blocuri și a pădurilor de fabrici, a fost Împușcat, parcă intenționat În ziua de Crăciun a anului 1989, tot de comuniști. Cei care l-au sfătuit cu perversitate În ultima perioadă, trebuiau și ei ciuruiți pentre faptul
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
din secolele XVIII și XIX. Fondul de pictură pe panou de lemn, este completat prin pictură pe pânză cu tematică religioasă, realizată de pictori bănățeni din secolele al XIX-lea și XX. Colecția oferă posibilitatea de a se identifica preferințele ctitorilor localnici (români, sârbi și macedo- români) și facilitează lărgirea informațiilor relativ la creatori de referință în peisajul creației artistice din Banatul epocii premoderne din secolul al XVIII-lea ca și Nedelcu Popovici, Andrei Andreevici, Ștefan Tenețchi, Gheorghe Diaconovici sau evidențiază nume
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]