3,093 matches
-
Yale (1984-1993) și Conservatoire national des arts et métiers (2000). a fost șeful catedrei de fizică la École normale supérieure din 1994 până în 2000. Din 2001, Haroche este profesor la Collège de France unde este șef al catedrei de mecanică cuantică. Este membru al Société Française de Physique, Societății Europene de Fizică și membru al American Physical Society. În septembrie 2012, Serge Haroche a fost ales de colegii săi în poziția de administrator al Collège de France. Pe 9 octombrie 2012
Serge Haroche () [Corola-website/Science/327482_a_328811]
-
a fost ales de colegii săi în poziția de administrator al Collège de France. Pe 9 octombrie 2012, Haroche a primit Premiul Nobel pentru Fizică, alături de fizicianul american David Wineland, pentru „metode experimentale inovative care permit măsurarea și manevrarea sistemelor cuantice individuale”. Serge Haroche a făcut mai multe cercetări în domeniile fizică atomică și optică cuantică. Este cunoscut pentru demonstrarea decoerenței cuantice prin determinări experimentale, în timp ce lucra cu colegii de la École normale supérieure din Paris în 1996. După disertația despre atomi
Serge Haroche () [Corola-website/Science/327482_a_328811]
-
9 octombrie 2012, Haroche a primit Premiul Nobel pentru Fizică, alături de fizicianul american David Wineland, pentru „metode experimentale inovative care permit măsurarea și manevrarea sistemelor cuantice individuale”. Serge Haroche a făcut mai multe cercetări în domeniile fizică atomică și optică cuantică. Este cunoscut pentru demonstrarea decoerenței cuantice prin determinări experimentale, în timp ce lucra cu colegii de la École normale supérieure din Paris în 1996. După disertația despre atomi făcută sub conducerea lui Claude Cohen-Tannoudji (el însuși un laureat al premiului Nobel) din 1967
Serge Haroche () [Corola-website/Science/327482_a_328811]
-
Premiul Nobel pentru Fizică, alături de fizicianul american David Wineland, pentru „metode experimentale inovative care permit măsurarea și manevrarea sistemelor cuantice individuale”. Serge Haroche a făcut mai multe cercetări în domeniile fizică atomică și optică cuantică. Este cunoscut pentru demonstrarea decoerenței cuantice prin determinări experimentale, în timp ce lucra cu colegii de la École normale supérieure din Paris în 1996. După disertația despre atomi făcută sub conducerea lui Claude Cohen-Tannoudji (el însuși un laureat al premiului Nobel) din 1967 până în 1971, el a dezvoltat în
Serge Haroche () [Corola-website/Science/327482_a_328811]
-
din Paris în 1996. După disertația despre atomi făcută sub conducerea lui Claude Cohen-Tannoudji (el însuși un laureat al premiului Nobel) din 1967 până în 1971, el a dezvoltat în anii '70 noi metode de spectroscopie laser, bazate pe studiul vibrațiilor cuantice și a super-radianței. A urmat studiul asupra atomului lui Rydberg și a stărilor atomice sensibile în special la microunde, care le fac să se adapteze cu bine la studiul interacției dintre lumină și materie. El a demonstrat că atomii, cuplați
Serge Haroche () [Corola-website/Science/327482_a_328811]
-
atomice sensibile în special la microunde, care le fac să se adapteze cu bine la studiul interacției dintre lumină și materie. El a demonstrat că atomii, cuplați la o cavitate supraconductivă cu pu'ini fotoni, sunt potrivite pentru testarea decoerenței cuantice și la realizarea operațiilor logico-cuantice necesare teoriei informației cuantice. În 2008 Haroche și colaboratorii săi au observat fotoni din cavitate care și-au schimbat starea din una cuantică într-una clasică.
Serge Haroche () [Corola-website/Science/327482_a_328811]
-
să se adapteze cu bine la studiul interacției dintre lumină și materie. El a demonstrat că atomii, cuplați la o cavitate supraconductivă cu pu'ini fotoni, sunt potrivite pentru testarea decoerenței cuantice și la realizarea operațiilor logico-cuantice necesare teoriei informației cuantice. În 2008 Haroche și colaboratorii săi au observat fotoni din cavitate care și-au schimbat starea din una cuantică într-una clasică.
Serge Haroche () [Corola-website/Science/327482_a_328811]
-
o cavitate supraconductivă cu pu'ini fotoni, sunt potrivite pentru testarea decoerenței cuantice și la realizarea operațiilor logico-cuantice necesare teoriei informației cuantice. În 2008 Haroche și colaboratorii săi au observat fotoni din cavitate care și-au schimbat starea din una cuantică într-una clasică.
Serge Haroche () [Corola-website/Science/327482_a_328811]
-
de reparare și îmbunătățire este limitată. Material de construcție cu multiple funcționalități, capabil să-și schimbe forma și să absoarbă în timp moleculele oricărei substanțe, indiferent de forma de agregare a acesteia, reciclând-o. Este distrusă de Epidemia Fuziunii. Calculatoare cuantice descoperite de Agregați, ele folosesc anumiți algoritmi pentru a încălca principiul al doilea al termodinamicii, înghețând în loc să se încingă. Această caracteristică a făcut să fie utilizate pe scară largă în fabricile Agregate, dar defecțiunile lor pot avea efecte catastrofale. Container
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
Această caracteristică a făcut să fie utilizate pe scară largă în fabricile Agregate, dar defecțiunile lor pot avea efecte catastrofale. Container semi-autonom realizat din materiapidă care își păstrează invizibil conținutul Este un motor spațial care funcționează pe baza principiilor mecanicii cuantice și le conferă navelor viteze relativiste. Se pare că acest tip de motor conține o gaură de vierme legată de trecut, extrăgându-și energia din plasma quark-gluon creată de Big Bang. Motorul este controlat de creierul unui Agregagat decorporalizat, iar
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
creată de Big Bang. Motorul este controlat de creierul unui Agregagat decorporalizat, iar riscul accidentelor crește proporțional cu viteza. Această tehnologie extraterestră permite modificarea masei inerțiale pentru a face posibilă accelerarea peste 1 "g" în călătoriile spațiale. Ea suprimă fluctuațiile cuantice care cauzează inerția (similar conceptului bosonului Higgs). Încercările de a folosi această tehnologie pentru călătorii cu viteze superluminice au fost sortite eșecului. Bici electronic multifuncțional purtat de prefecții din Inelul Sclipitor. Partea metalică a acestuia se poate rigidiza, permițând tăierea
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
Werner Karl Heisenberg (n. 5 decembrie 1901, Würzburg - d. 1 februarie 1976, München) a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932, și unul dintre fondatorii fizicii cuantice. Heisenberg s-a aflat mai apoi în fruntea programului pentru energie nucleară a Germaniei Naziste. ""pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului"". În timpul studenției l-a întâlnit pe Niels Bohr
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
München) a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932, și unul dintre fondatorii fizicii cuantice. Heisenberg s-a aflat mai apoi în fruntea programului pentru energie nucleară a Germaniei Naziste. ""pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului"". În timpul studenției l-a întâlnit pe Niels Bohr, la Göttingen, în 1922. O colaborare rodnică a avut loc între ei. A propus formularea matricială a mecanicii cuantice
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului"". În timpul studenției l-a întâlnit pe Niels Bohr, la Göttingen, în 1922. O colaborare rodnică a avut loc între ei. A propus formularea matricială a mecanicii cuantice, prima formulare a mecanicii cuantice, în 1925. Principiul incertitudinii, descoperit în 1927, precizează că determinarea poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului"". În timpul studenției l-a întâlnit pe Niels Bohr, la Göttingen, în 1922. O colaborare rodnică a avut loc între ei. A propus formularea matricială a mecanicii cuantice, prima formulare a mecanicii cuantice, în 1925. Principiul incertitudinii, descoperit în 1927, precizează că determinarea poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii protono-neutronice a nucleului atomic. În
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
A propus formularea matricială a mecanicii cuantice, prima formulare a mecanicii cuantice, în 1925. Principiul incertitudinii, descoperit în 1927, precizează că determinarea poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii protono-neutronice a nucleului atomic. În 1932 a primit Premiul Nobel de Fizică "pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului". La începutul regimului nazist, Heisenberg
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii protono-neutronice a nucleului atomic. În 1932 a primit Premiul Nobel de Fizică "pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului". La începutul regimului nazist, Heisenberg a fost hărțuit ca fiind un "Evreu alb" pentru că învăța teoriile lui Albert Einstein, în contradicție cu mișcarea Deutsche Physik susținută de
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al științei, a încercat să pună bazele unei noi epistemologii, în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei a treia stări, dincolo de materie și energie. În anii 1940, matematicianul Octav Onicescu a condus un seminar de filosofie a științei
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
(în bengaleză ) (n. 1 ianuarie 1894 - d. 4 februarie 1974) a fost un fizician bengalez, specialist în fizică matematică. Este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein și pentru Condensatul Bose-Einstein. După el a fost denumit bosonul. Deși s-au acordat mai multe premii Nobel pentru cercetările legate de conceptele de boson, statistica Bose-Einstein și condensatul Bose-Einstein
Satyendra Nath Bose () [Corola-website/Science/310058_a_311387]
-
și heliu-3, manifestă un comportament straniu, ca și când forțele de atracție și frecare interne nu ar exista, fenomen accentuat până la un punct, cunoscut ca "", pentru heliu-4, la care viscozitatea lichidului devine zero. Această proprietate reprezintă un interes major în domeniul hidrodinamicii cuantice, a fost descoperită de Piotr Kapița, John F. Allen și Don Misener în 1937 și a fost descrisă prin intermediul fenomenologiei și a teorilor macroscopice. În anii 1950, Hall și Vinen au întreprins experimente pentru a demonstra existența liniilor discrete de
Superfluid () [Corola-website/Science/314338_a_315667]
-
rezultă din capacitatea unui obiect cuantic de a străbate o barieră de potențial la scară atomică, fapt care ar fi imposibil după legile mecanicii clasice "sensu stricto". Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că funcția de undă asociată unei particule, nu se anulează în zona
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
o manieră exponențială în această zonă. Dacă funcția de undă nu devine matematic nulă la ieșirea din barieră, există o probabilitate ca particula în chestiune să traverseze această barieră de potențial. Această probabilitate de traversare depinde de existența unor stări cuantice accesibile pentru particula respectivă de o parte și de alta a barierei, precum și de întinderea zonei ocupate de barieră. a fost descoperit de Gamov, Condon și Gurney în anul 1928 și pe baza lui se pot explica emisia la rece
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
dezintegrării alfa a unui nucleu prin efectul tunel. Clasic, particula este menținută în nucleu din cauza energiei foarte mari necesare evadării de sub potențialul enorm al nucleului. Este nevoie de o cantitate foarte mare de energie pentru a dezintegra nucleul. În mecanica cuantică, însă, există o probabilitate ca particula să poată evada ca printr-un tunel prin potențialul său. Gamow a rezolvat un potențial model pentru nucleu și a stabilit o relație între timpul de înjumătățire a particulelor și energia emisiei. Dezintegrarea alfa
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
în nucleu. După participarea la un seminar de a lui Gamow, Max Born a recunoscut generalitatea acestui efect. El și-a dat seama că fenomenul tunel nu este limitat doar la fizica nucleară, ci este un rezultat general al mecanicii cuantice care se aplică la mai multe sisteme. Astăzi efectul tunel se poate aplica și la cosmologia universului tânăr. Acest efect a fost aplicat mai târziu și în celalte situații, cum ar fi de emisie la rece a electronilor, și probabil
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
cinetică "mv/2" poate trece peste un deal de înălțime "h" dacă "mv/2>mgh". Dacă WO</sub>, particula este "reflectată" de barieră schimbându-și sensul de mișcare; prin barieră, particula nu poate trece. Din punctul de vedere al mecanicii cuantice, particula se comportă altfel. În primul rând, chiar pentru W>U există o probabilitate diferită de zero ca particula să fie reflectată. În al doilea rând, pentru W0</sub> există o probabilitate diferită de zero ca particula să treacă prin
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]